Raspunsul de tip „lupta sau fugi”– ce este si cand apare

Raspunsul de tip „lupta sau fugi” implica numeroase reactii fiziologice. Iata ce este mai exact acest raspuns, ce se intampla in organism si ce rol are.

Cuprins:

1. Ce este raspunsul de tip „lupta sau fugi”?
2. Ce se intampla in organism in timpul acestui raspuns?
3. Raspunsurile exagerate la stres

Ce este raspunsul de tip „lupta sau fugi”?

Raspunsul „lupta sau fugi” este o reactie fiziologica automata la un eveniment perceput ca stresant sau periculos. Perceptia amenintarii activeaza sistemul nervos simpatic si declanseaza un raspuns acut la stres care pregateste corpul pentru lupta sau fuga. Aceste raspunsuri sunt adaptari ce tin de evolutie pentru a creste sansele de supravietuire in situatii de pericol. Activarea excesiva, intensa sau inadecvata a acestui raspuns este implicata intr-o serie de afectiuni clinice, inclusiv cele mai multe tulburari de anxietate.

Raspunsul lupta sau fugi este modul in care corpul raspunde la amenintarile reale sau percepute. La acestea se adauga si raspunsul „inghet” – practic, obtinem raspunsul lupta-fugi-inghet („Fight, Flight, Freeze”). Acest raspuns este involuntar si implica o serie de modificari fiziologice care ajuta persoana in cauza sa se pregateasca pentru:

• lupta sau sa ia masuri pentru a infrunta pericolul;
• fuga – sa scape de pericol;
• inghet – lipsa oricari reactii.

Unii includ, de asemenea, o a patra optiune, „fawn” sau calmare, in acest raspuns. Implica incercarea de a multumi persoana care reprezinta o amenintare intr-un efort de prevenire a prejudiciului. O alta reactie potentiala este imobilitatea tonica, la care unii se refera ca „flop”. Aceasta implica a deveni complet lipsit de reactie fizica sau mentala. Lesinul ca raspuns la frica este un exemplu de raspuns „flop”.

Importanta acestui raspuns

In jurul anului 1920, fiziologul american Walter Cannon a fost primul care a descris raspunsul de lupta sau fuga. Acesta a realizat ca un lant de reactii care apar rapid in interiorul corpului au ajutat la mobilizarea resurselor corpului pentru a face fata circumstantelor periculoase. Raspunsul lupta sau fugi ne mentine in siguranta, la fel cum a facut-o pentru stramosii nostri cu mii de ani in urma. Cand va confruntati cu un pericol grav si iminent, este esential ca organismul sa poata reactiona rapid si eficient, prin acest raspuns fiziologic. Din acest motiv, raspunsul de lupta sau fuga nu este un lucru pe care il controlam constient (in cea mai mare parte). Mai degraba, este un raspuns automat care apare in creierul si corpul nostru, in esenta fara consimtamantul nostru, un raspuns acut la stres.

Stresul si raspunsul la stres

Stresul este un raspuns biologic si psihologic experimentat intr-o situatie periculoasa in care simtim ca nu avem resursele pentru a face fata. Un factor de stres este stimulul (sau acel pericol, amenintarea) care provoaca stres. Stresul brusc si sever produce in general:

• cresterea ritmului cardiac;
• intensificarea respiratiei;
• scaderea activitatii digestive;
• eliberarea de glucoza.

→ Citeste si despre Ingrijorarea – cand e prea mult si cum o gestionam.

Ce se intampla in organism in timpul acestui raspuns?

In primul rand, corpul nostru va clasifica o situatie si decide daca este sau nu factor de stres. Aceasta decizie este luata pe baza perceptiei si procesarii senzoriale (adica ceea ce vedem si auzim intr-o situatie) si, de asemenea, pe amintirile stocate (adica ceea ce s-a intamplat ultima data cand am fost intr-o situatie similara). Raspunsul de lupta sau fuga incepe in creier. Inainte ca reactiile fizice ale acestui proces sa poata avea loc, creierul trebuie sa recunoasca existenta unui pericol clar si prezent. Acest lucru se intampla cu ajutorul simturilor. Auzul si vazul sunt primele simturi care observa pericolul. Aceste doua simturi trimit semnale catre creier. Mai exact, sunt trimise la centrul de procesare a emotiilor din creier, amigdala.

Reactia incepe astfel in amigdala, partea creierului responsabila de frica perceputa. Amigdala raspunde prin trimiterea de semnale catre hipotalamus, care stimuleaza sistemul nervos autonom (SNA). Acesta include sistemul nervos simpatic si parasimpatic. Sistemul nervos simpatic duce la raspunsul de lupta sau fuga, in timp ce sistemul nervos parasimpatic duce la inghet. Modul in care reactionam depinde de sistemul care domina raspunsul in acel moment.

Daca situatia este considerata stresanta, hipotalamusul este activat. Hipotalamusul este responsabil de raspunsul la stres. Atunci cand este declansat un raspuns la stres, acesta trimite semnale catre alte doua structuri: glanda pituitara si medula suprarenala.

Ce se intampla mai departe?

Glanda pituitara secreta hormonul adrenocorticotrop (ACTH), care la randul sau stimuleaza glandele suprarenale sa produca hormoni. Se elibereaza cortizol, care are o serie de functii, inclusiv eliberarea glucozei stocate din ficat (pentru energie). Sistemul imunitar este suprimat in timp ce se intampla acest lucru. Hipotalamusul activeaza si medula suprarenala. Medula suprarenala face parte din sistemul nervos autonom si secreta adrenalina. Acest hormon pregateste corpul pentru o lupta sau un raspuns de fuga. Reactia fiziologica include ritmul cardiac crescut. Adrenalina creeaza modificari in organism, cum ar fi cresterea transpiratiei, cresterea pulsului si a tensiunii arteriale.

Odata ce „amenintarea” a trecut, ramura parasimpatica preia controlul si readuce corpul intr-o stare de echilibru. Nu exista efecte negative din raspunsul pe termen scurt la stres.

Simptome si semne care apar

In general, atunci cand sistemul nervos autonom este stimulat, corpul elibereaza adrenalina si cortizol, hormonul stresului. Acesti hormoni sunt eliberati foarte repede, ceea ce poate afecta ritmul cardiac, respiratia, vederea, auzul, circulatia etc. Daca o persoana se confrunta cu raspunsul lupta sau fugi, va dezvolta:

• respiratie rapida si ritm cardiac rapid – inima bate mai repede – ii permite corpului sa trimita mai mult sange oxigenat catre muschi si creier, in cazul in care persoana trebuie sa ia masuri fizice pentru a scapa de pericol – apare si o crestere a tensiunii arteriale;
• piele inrosita sau palida – pe masura ce corpul redirectioneaza sangele catre zone cheie, persoana poate dezvolta o fata mai palida decat de obicei sau poate alterna intre palid si roseata;
• sangele se ingroasa si cresc factorii de coagulare – pregateste corpul pentru o eventuala ranire;
• muschii tensionati – pe masura ce muschii se pregatesc sa se miste, pot deveni tensionati, ceea ce poate provoca tremuraturi;
• pupile dilatate – pupilele se dilata pentru a permite ca mai multa lumina sa patrunda in ochi, ceea ce imbunatateste vederem iar vederea periferica se imbunatateste;
• se imbunatateste auzul;
• gura uscata – constrictia vaselor de sange din jurul gurii inseamna ca glandele salivare inceteaza temporar sa produca saliva, ducand la gura uscata;
• se reduce temporar perceptia asupra durerii;
• vezica urinara ar putea fi afectata – putem pierde controlul voluntar asupra vezicii urinare sau al intestinelor.

O persoana in situatia de lupta sau fuga se poate simti extrem de alerta, agitata. Un raspuns intens poate deveni un atac de panica. De asemenea, poate declansa crize de astm la persoanele cu aceasta afectiune.

Ce se intampla in caz de „freeze”?

In situatia „freeze” sau inghet, vorbim despre un proces fiziologic diferit de lupta sau fuga. Este descris ca o „imobilitate atenta”. In timp ce persoana care este in stare „inghetata” este extrem de alerta, ea nu poate, in acelasi timp, sa se miste sau sa ia masuri impotriva pericolului. Desi „freeze” poate parea o modalitate contraintuitiva de a raspunde la pericol, are un scop, la fel ca lupta sau fuga.

Aceasta reactie poate functiona ca un moment in care creierul decide cum sa raspunda la amenintare. Este asociata cu o mai buna perceptie asupra mediului inconjurator, iar in unele cazuri, ajuta persoana in cauza sa se ascunda de pericol. Unele date sugereaza ca raspunsul de tip inghet poate fi legat de disociere. Disocierea poate aparea atunci cand o persoana are o experienta traumatica. Face ca evenimentele dureroase sa se simta mai putin reale, incat persoana se simte amortita sau detasata.

„Lupta sau fugi” la nivel psihologic

Desi raspunsul „lupta, fugi sau inghet” provoaca reactii fiziologice, este declansat de o teama psihologica. Frica este conditionata, ceea ce inseamna ca vom asocia o situatie sau un lucru cu experiente negative. Acest raspuns psihologic este initiat atunci cand suntem expus pentru prima data la situatie si se dezvolta in timp. Lucrul de care ne e frica se numeste o amenintare perceputa sau ceva ce consideram periculos. Amenintarile percepute sunt diferite pentru fiecare persoana.

Raspunsurile exagerate la stres

Uneori, raspunsul de tip „lupta, fuga sau inghet” este exagerat. Raspunsurile exagerate sunt mai frecvente la persoanele care au experimentat:

• evenimente traumatice – istoric de stres post traumatic, agresiune fizica sau sexuala, accidente, dezastre naturale, traume din copilarie;
• tulburari de anxietate.

Gestionarea stresului este esentiala pentru sanatatea generala. Este important sa ne gandim la o imagine de ansamblu. Raspunsul de lupta sau fuga este o reactie importanta pe care cu totii o avem si de care avem nevoie, dar este menita pentru adevaratul stres si pericol. Uneori raspundem in acest fel chiar si atunci cand nu exista o amenintare reala. Fobiile sunt exemple ale modului in care raspunsul de lupta sau fuga ar putea fi declansat in mod fals in fata unei amenintari percepute.

Activarea frecventa pe termen lung a acestui raspuns este adesea sinonima cu stresul cronic. Stresul prelungit poate afecta digestia, poate cauza insomnii, migrene, probleme cardiovasculare, afecteaza imunitatea, poate duce la burnout etc.

Strategiile de gestionare a stresului includ:

• meditatie, yoga, mindfulness, tehnici de respiratie, thai chi, terapie prin muzica, terapie prin arta etc. si alte activitati relaxante;
• gestionarea situatiilor care duc la stres;
• solicitarea sprijinului social- suport social;
• gestionarea emotiilor – inclusiv folosirea unui jurnal;
• stil de viata sanatos, grija de sine » Citeste si despre iubirea de sine.

⇒ Mai multe despre GESTIONAREA STRESULUI poti afla din acest articol.

Referinte:
(1) https://www.scientificamerican.com/article/fight-or-flight-may-be-in-our-bones/
(2) https://health.clevelandclinic.org/what-happens-to-your-body-during-the-fight-or-flight-response/
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/fight-flight-or-freeze-response#summary
(4) https://www.healthline.com/health/mental-health/fight-flight-freeze#takeaway