Social media si sanatatea mintala – efecte si solutii

Social media si sanatatea mintala – Desi multi dintre noi se conecteaza zilnic pe retelele de social media, cand consumul devine excesiv, efectele negative asupra psihicului nu vor intarzia sa apara. Dar social media are si numeroase avantaje. Si atunci cum ne putem crea niste obiceiuri sanatoase astfel incat sa profitam de beneficii si sa evitam posibilele riscuri?

Cuprins:

1. Social media – informatii generale
2. Cum influenteaza social media sanatatea mintala?
3. Categorii de persoane expuse riscurilor
4. Cand trebuie sa se apeleze la psihoterapie?
5. Exista si efecte pozitive ale social media?
6. Sfaturi pentru a utiliza in siguranta social media

Social media – informatii generale

„Social media” se refera la o serie de platforme din mediul online, dintre care cele mai utilizate sunt Facebook, Instagram, Skype, WhatsApp, Youtube, Snapchat, Pinterest. Facilitatile pe care acestea ofera sunt diverse:

• faciliteaza comunicarea – ne putem conecta virtual cu ceilalti, putem conversa (prin mesaje, audio sau prin video), putea crea grupuri de socializare, intalni in mediul virtual persoane cu interese comune cu ale noastre;
• permit accesul la si distribuirea de informatii (mesaje scrise, imagini, video);
• constituie o sursa de divertisment si petrecere a timpului.

Social media este un fenomen care a luat amploare in ultimii ani si care schimba modul in care comunicam si interactionam.

Cum influenteaza social media sanatatea mintala?

Studiile privind impactul retelelor de socializare asupra sanatatii mintale sunt inca la inceput. Abia in ultima decada au crescut foarte mult accesul la internet si utilizarea pe scara larga a platformelor social media. Aceasta crestere se observa nu doar in populatia adulta, ci si in randul adolescentilor si copiilor.

Ce efecte au retelele de socializare?

Deocamdata este prematur de stabilit clar care sunt efectele pe termen lung. Rezultatele obtinute pana acum sunt bidirectionale. Unele indica un impact negativ al utilizarii retelelelor de socializare asupra sanatatii mintale, in timp ce altele sugereaza ca impactul depinde de factori precum:

• consum excesiv versus consum moderat de retele de socializare;
• daca persoana este activa (posteaza, se implica, interactioneaza pe retelele de socializare) sau are mai degraba un comportament pasiv (urmareste din umbra postarile celorlalti);
• daca exista o predispozitie spre depresie sau tulburari de anxietate, pe fondul careia consumul excesiv de social media poate contribui la aparitia acestor tulburari sau a le accentua, daca deja exista.

Multe dintre studii au utilizat metode corelationale si au ajuns la concluzia ca intre folosirea retelelor de socializare si anumite aspecte exista o relatie de corelatie. Dar corelatia nu inseamna o relatie de cauza-efect. De exemplu, s-a observat o corelatie intre stima de sine scazuta si utilizarea Facebook-ului. Acest fapt poate insemna ca folosirea acestei platforme ar putea cauza o scadere a stimei de sine. Dar poate insemna si ca persoanele cu stima de sine scazuta tind sa foloseasca excesiv Facebook-ul.

Iata cateva posibile efecte pe care consumul excesiv de social media le-ar putea avea:

Social media contribuie la crearea unor standarde nerealiste – de frumusete, de perfectiune

Expunerea excesiva la fotografiile cele mai reusite de pe retelele de socializare, cu corpuri armonioase, chipuri machiate, scene fericite de familie, peisaje frumoase din vacante, pot duce la crearea unor standarde foarte ridicate despre cum ar trebui sa fim/sa aratam. Partea rationala a mintii stie ca aceste imagini sunt de cele mai multe ori prelucrate sau sunt momentele cele mai bune alese special pentru a fi postate in mediul online. Dar asta nu ne impiedica sa simtim emotii negative – frustrare, nemultumire, invidie, furie etc. – atunci cand ne comparam propria imagine corporala sau viata. Pe copii si adolescenti, la care imaginea de sine e in formare, o astfel de expunere repetata ii poate afecta negativ. Un alt exemplu de impact negativ poate fi al proaspetelor mame, care sunt expuse la imaginea mamei perfecte vehiculate in social media.

Social media si riscul de depresie sau accentuarea simptomelor depresive

Relatia dintre folosirea in exces a retelelor de socializare si depresie este controversata. Exista mai multe posibile cauze pentru care excesul folosirii de social media poate duce la depresie sau la agravarea simptomelor: compararea cu ceilalti, scaderea frecventei interactiunilor reale, retragerea sociala. Dar in aparitia depresiei, ca si in cazul altor tulburari psihice, nu este implicat un singur factor, ci exista o combinatie complexa de factori. Expunerea in exces la social media poate contribui alaturi de alti factori de risc la aparitia depresiei sau la accentuarea unor simptome deja existente.

Social media creeaza un mediu potrivit pentru cyberbullying

Comentariile jignitoare, remarcile negative sunt mult mai frecvente in mediul online. In plus, studiile arata o crestere ingrijoratoare a fenomenului de cyberbullying in randul adolescentilor.

Extrem de accesibile, la distanta de un click pe telefonul mobil, retelele de socializare stimuleaza si o hiperconectivitate. Iar alertele si notificarile primite de cateva ori pe zi contribuie la aceasta permanenta conectare, afectand concentrarea, productivitatea sau chiar somnul.

Categorii de persoane expuse riscurilor

Utilizarea retelelor de socializare a crescut semnificativ la toate categoriile de varsta in ultimii ani. Dar adolescentii si adultii tineri sunt categoriile care consuma cel mai mult aceste retele de socializare. De altfel, majoritatea studiilor s-au si axat pe acestia. In randul adolescentilor, fetele sunt mult mai predispuse riscurilor, in special in ceea ce tine de imaginea de sine si imaginea corporala.

Alte categorii de risc sunt copiii si persoanele care au o predispozitie spre depresie sau tulburari de anxietate sau care sufera deja de astfel de tulburari.

Cand trebuie sa se apeleze la psihoterapie?

Apelarea la ajutor de specialitate se recomanda atunci cand nu reusim sa controlam singuri efectele negative ale social media. De exemplu, cand timpul in exces pe retelele de socializare si/sau continutul la care suntem expusi in social medial ne afecteaza semnificativ viata. Ajutorul specializat este cu atat mai important daca apar depresia, tulburarile de anxietate, dependenta de telefon.

Semnale de alarma

Semnale de alarma pe care ar trebui sa le avem in vedere, pentru ca pot avea un impact negativ asupra sanatatii mintale:

• Persoana simte o nevoia permanenta de conectare la social media, fenomen numit FOMO („fear of missing out”). Se refera la frica de a nu pierde ceva important care este postat pe o retea de socializare in timpul cand persoana nu ar fi conectata. Aceasta falsa nevoie este unul dintre factorii care duc la si mentin folosirea compulsiva a platformelor de social media.
• Timpul excesiv petrecut pe retelele de socializare duce la o serie de emotii si stari negative (frustrare, tristete, singuratate, lipsa de satisfactie fata de propria viata).
• Verificarea postarilor de pe social media este primul lucru pe care persoana il face la trezire, ultimul inainte de culcare si inclusiv noaptea, telefonul fiind tinut la indemana chiar si la somn.
• „Rinxietatea” – nevoia de a verifica telefonul, desi nu a sunat sau vibrat, dar persoana vrea totusi sa se asigure ca nu a ratat vreo notificare.
• Interactiunea pe retelele de socializare ajunge sa depaseasca sau sa suplineasca interactiunile sociale din viata reala.
• Nomofobia – numita si frica de a ramane fara telefonul mobil, se refera la disconfortul resimtit in situatiile in care persoana nu poate avea acces la telefon (ca e descarcat, ca nu are semnal sau conexiune la internet, ca l-a uitat acasa).

Exista si efecte pozitive ale social media?

Social media are si numeroase beneficii. Atat timp cat nu sunt utilizate excesiv si au scop de socializare, educational, de implicare sau ajutorare a comunitatii etc., retelele de socializare sunt foarte utile.

Beneficiile social media includ:

• comunicarea virtuala cu familia si prietenii din alte orase sau chiar tari; prin retelele de socializare, distantele fizice dispar, lucru care a fost de un real folos in contextul pandemiei de Coronavirus, pentru majoritatea mediul online fiind una dintre putinele resurse de a comunica si de a fi aproape de familie si prieteni, in ciuda necesitatii distantarii sociale;
• aderarea la grupuri si comunitati de interes, alaturi de persoane cu pasiuni, nevoi sau interese similare; grupurile de suport online trebuie de asemenea mentionate aici;
• posibilitatea promovarii de idei, afaceri, proiecte, exprimarea unor talente;
• posibilitatea de a gasi surse de informare si de invatare (cu mentiunea ca e nevoie de o gandire critica pentru a putea discerne intre sursele oficiale de informare versus „fake news”).

Sfaturi pentru a utiliza in siguranta social media

Consumul excesiv de online si de retele de socializare este in crestere. Dar atat timp cat putem pastra un echilibru intre timpul online si timpul acordat vietii reale, ne putem feri de posibilele riscuri si pericole ale social media. Si ne putem bucura mai mult de beneficiile acestora.

Retelele de socializare ne ofera posibilitatea de a comunica oricand si de oriunde. DAR este important ca socializarea virtuala sa nu substituie interactiunile reale, fata in fata. Cu cat petrecem mai mult timp socializand online, cu atat mai izolati si singuri putem ajunge sa ne simtim. Aceste interactiuni virtuale nu pot inlocui beneficiile psihologice ale contactelor sociale reale.

Daca observati ca timpul petrecut pe social media este mai mult decat v-ati dori, ca nu sunteti productivi si eficienti, ca somnul va este afectat, reduceti perioada de conectare la mediul online pana cand ajungeti la echilibru. Puteti incepe prin a monitoriza timpul acordat retelelor de socializare. Apoi  reduceti  acest timp atunci cand nu este oportun (la serviciu, in trafic, in timpul pe care il petreceti cu copiii etc).

Exista o serie de reguli de siguranta pentru a preveni agresorii sau infractorii din mediul online. Evitati sa faceti publice informatii personale precum adresa, numarul de telefon. Evitati sa anuntati online cand plecati de acasa perioade mai lungi (de exemplu in vacanta). Fiti reticenti in a accepta cereri de prieteni de la persoane necunoscute.

Referinte:

(1) Online Social Networking and Mental Health – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4183915/
(2) Social media use can be positive for mental health and well-being – https://www.hsph.harvard.edu/news/features/social-media-positive-mental-health/
(3) Social Media and Mental Health – https://www.helpguide.org/articles/mental-health/social-media-and-mental-health.htm
(4) Association of Social Media Use With Social Well-Being, Positive Mental Health, and Self-Rated Health: Disentangling Routine Use From Emotional Connection to Use – https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1090198119863768