Singuratatea – de ce dauneaza sanatatii si cum ii poti face fata

Singuratatea este normala daca apare din cand in cand. Insa atunci cand devine cronica ne poate afecta deopotriva sanatatea fizica si psihica. Cine e mai predispus la singuratate si cum o putem gestiona?

Cuprins:

(1) Informatii generale
(2) Factori de risc pentru singuratate
(3) Singuratatea in doi
(4) Ce efecte are singuratatea?
(5) Singuratatea poate avea si parti bune?
(6) Cum poti gestiona singuratatea?
(7) Sfaturi pentru prevenirea singuratatii

Informatii generale

Fiecare dintre noi se poate simti singur uneori. Singuratatea este o experienta universala si foarte personala, subiectiva. E important insa sa facem distinctia intre “a fi singur” si “a te simti singur”.

Singuratatea (“a te simti singur”) este sentimentul care apare atunci cand nevoile de conectare si de relationare nu sunt indeplinite. Pentru ca suntem fiinte sociale, avem nevoie de relatiile cu ceilalti, pentru a putea trai si a ne dezvolta.

In literatura de specialitate se vorbeste foarte mult despre nivelul alarmant de singuratate cu care se confrunta oamenii de astazi. Si ca in ciuda retelelor de socializare si a tehnologiei care ne “conecteaza”, de fapt ne simtim mult mai singuri, pentru ca ne lipsesc interactiunile sociale reale, autentice.

Ce se intampla la nivelul creierului atunci cand sentimentul de singuratate este acut? Singuratatea este controlata de creier. Cand singuratatea este foarte intensa, este afectata activarea neuronilor dopaminergici si serotonergici, extrem de importanti pentru starea noastra de bine. Totodata, neuronii dopaminergici stimuleaza motivatia persoanei in cauza de a cauta si a se angaja in relatiile sociale care ii lipsesc.

Singuratate versus izolare

Cei doi termeni nu sunt sinonimi. Izolarea se refera la absenta interactiunilor cu familia, prietenii si lipsa de implicare in evenimente sociale pe o perioada mai lunga de timp. Singuratatea este experienta subiectiva sau modul in care o persoana isi percepe nivelul de conectare si relationare cu ceilalti. Unele persoane se pot simti foarte singure chiar si atunci cand au o viata sociala bogata si sunt inconjurate de persoane. Altele pot duce o viata mai solitara si sa se simta bine asa. Perceptia singuratatii este cea care face diferenta.

Factori de risc pentru singuratate

Oricine se poate simti singur in diferite momente ale vietii, insa unele persoane pot fi mai predispuse la singurate. Fie in urma evenimentelor prin care trec sau au trecut, o anumita perioada din an, anumite trasaturi sau afectiuni pot creste vulnerabilitatea la singuratate.

Evenimente de viata care ne pot face sa ne simtim foarte singuri:

  • sfarsitul unei relatii;
  • pierderea unei persoane apropiate;
  • pensionarea;
  • plecarea copiilor de acasa – asa numitul “sindrom al cuibului gol”;
  • mutarea intr-un alt oras/alta tara singur sau doar cu partenerul de viata ;
  • plecarea unui tanar la liceu sau facultate in alt oras, departe de familie;
  • in cazul mamelor, nasterea unui copil.

Alti posibili factori de risc care predispun la singuratate includ:

De asemenea, anumite perioade din an, cum sunt Craciunul, aniversarile etc. pot face mai acute sentimentul de singuratate.

Singuratatea poate aparea la orice varsta, insa persoanele de varsta a treia sunt o categorie la risc de singuratate si izolare.

Singuratatea in doi

Singuratatea nu e intotdeauna sinonima cu a fi singur, adica a nu fi in compania altor persoane. Uneori te poti simti singur si atunci cand esti inconjurat de oameni, intr-o familie numeroasa sau in relatia de cuplu (singuratatea in cuplu). Iar a trai intr-o casnicie din care lipseste afectiunea, insa in care sunt prezente conflictele, poate fi extrem de daunator pentru sanatate, efectele fiind probabil mult mai mari decat in cazul unui divort.

Ce efecte are singuratatea?

Singuratatea nu este o problema de sanatate mintala, insa exista o stransa legatura intre cele doua. O problema de sanatate mintala te poate face sa te simti singur, izolat si neinteles de ceilalti, in timp ce singuratatea poate fi un factor de risc pentru anumite tulburari si probleme de natura psihica:

Singuratatea este un factor de risc si pentru sanatatea fizica, fiind asociata cu:

  • cresterea riscului de boli cardiovasculare si atac cerebral;
  • progresia bolii Alzheimer;
  • cresterea nivelului de colesterol;
  • cresterea presiunii arteriale.

Tot mai multe studii arata cat de importanta sunt socializarea si relatiile pentru sanatatea mintala, in timp ce singuratatea si izolarea sunt la capatul opus.

Studiul Harvard – cel mai lung studiu despre fericire (Harvard Study of Adult Development)

Un studiu desfasurat timp de aproape 80 de ani, care inca este in derulare, a urmarit participantii pe intreaga lor viata si a ajuns la cateva concluzii importante legate de singuratate.

Relatiile sociale sunt foarte importante pentru sanatatea noastra, fizica si mintala, in timp ce singuratatea este nociva, toxica. Persoanele care au mai multe conexiuni sociale (cu familia, cu prietenii, cu comunitatea) sunt mai fericite, au o stare de sanatate fizica mai buna si traiesc mai mult decat cei mai putin conectati.
In cazul persoanelor care se confruntau cu singuratatea, care erau mai izolate decat si-ar fi dorit, s-a observat ca:

  • sanatatea lor se deterioreaza mai repede;
  • sunt mai putin fericite;
  • functiile creierului se deterioreaza de asemenea mai repede;
  • durata vietii este mai scurta.

O alta concluzie importanta este ca o calitate ridicata a relatiilor interpersonala la varsta de 50 ani a participantilor a fost un factor predictor pentru starea de sanatate de la varsta de 80 de ani. Cu cat o persoana avea relatii apropiate mai bune, cu atat era mai protejata de neplacerile cauzate de procesul imbatranirii.

Relatiile de calitate se pare ca ne protejeaza si creierul. A fi intr-o relatie de atasament, care ne ofera siguranta, protejeaza functiile memoriei chiar si la varsta a treia. In schimb, cei care nu au relatii de calitate, prieteni apropiati pe care sa se poata baza oricand, acestia se confunta cu declinul memoriei mult mai repede.

Singuratatea poate avea si parti bune?

Desi singuratatea este considerata un sentiment negativ, studiile arata ca poate fi comparata cu durerea fizica. E neplacuta, dar avem nevoie de ea pentru a ne mobiliza sa depasim situatia in care ne aflam. Este modalitatea prin care organismul nostru ne semnaleaza ca ceva nu este in regula si ca trebuie sa facem ceva.

Cum poti gestiona singuratatea?

Singuratatea ii face pe oameni sa se simta nedoriti, respinsi. Din pacate, uneori cand persoanele se simt singure si au cel mai mai mult nevoie de contactul cu ceilalti, starea lor le poate face mult mai dificila apropierea de ceilalti. Sentimentul de singuratate se poate asocia cu indoiala despre propria persoana, anxietate sociala, lipsa de motivatie de conectare cu ceilalti, teama de a fi respins.

Daca te simti singur, este important ca in primul rand sa faci o analiza a nevoii tale de relationare, pentru a vedea ce anume iti lipseste. Poate ai prieteni cu care socializezi, dar la un nivel prea superficial. Sau poate nu rezonezi cu ei. Sau ai nevoie de mai multa interactiune cu cei din jur.

  • Intra in contact cu ceilalti, oricat de dificil poate fi la inceput. Poti incepe cu a socializa cu casiera de la magazin, opteaza sa dai un telefon unui prieten in locul scrierii unui mesaj, vorbeste direct cu un coleg in loc sa ii scrii un email, suna o persoana draga cu care nu ai mai vorbit de mult etc.
  • Daca ai o pasiune sau un hobby, cauta grupuri de persoane care practica si ei acelasi lucru, daca nu exista un grup, poti crea tu unul, fie online, fie unul real.
  • Implicati-va in activitati de voluntariat in comunitatea ta. Voluntariatul ofera ocazia cunoasterii de oameni noi, cu interese comune si cultivarii de noi relatii de prietenie.

Sfaturi pentru prevenirea singuratatii

Initierea si mentinerea relatiilor de calitate, cu persoanele cu care rezonam si cu care ne face placere sa fim, din familie sau dintre prieteni, necesita o permanenta investitie emotionala si de timp. Insa pe termen lung, daca avem in vedere studiile privind efectele singuratatii si izolarii, s-ar putea sa fie cea mai buna investitie pentru sanatatea si fericirea noastra.

Cum poti preveni singuratatea:

  • Acorda o mai mare atentiei emotiile tale. Este normal sa te simti singur cateodata, insa daca te simti deseori singur si pe o durata mai mare de timp, atunci poate fi nevoie sa iei cateva masuri.
  • Inlocuieste timpul petrecut in fata unui ecran (televizor, telefon) cu timpul petrecut cu cei dragi. A sta la televizor sau cu un telefon in fata nu doar contribuie la sedentarism, dar ne impiedica sa interactionam cu ceilalti. Retetele de socializare, desi aparent ne ofera posibilitatea conectarii imediate cu prietenii, nu sunt suficiente pentru nevoia noastra de socializare, daca sunt folosite in lipsa contactului real.
  • Dezvolta relatiile de calitate pe care le ai in prezent. Fa o prioritate din a va intalni sau vorbi, faceti ceva nou impreuna cu persoanele cu care sunteti in bune relatii. Studiile arata ca nu numarul relatiilor si interactiunilor sociale poate combate singuratatea, ci calitatea acestora.
  • Vorbeste cu acei membri ai familiei cu care nu ai mai vorbit de foarte mult timp.
  • Animalele de companie, in special cainii, te pot ajuta sa previi singuratatea. Pe langa companie si dragostea neconditionata pe care o au de oferit, te “obliga” sa iesi din casa alaturi de ei si sa fii activ.

Referinte:

(1) Feeling lonely – https://www.nhs.uk/conditions/stress-anxiety-depression/feeling-lonely/
(2) The Neuroscience of Loneliness – https://www.psychologytoday.com/intl/blog/brain-chemistry/201712/the-neuroscience-loneliness
(3) Loneliness – https://www.mind.org.uk/media-a/3124/loneliness-2019.pdf
(4) Good genes are nice, but joy is better – https://news.harvard.edu/gazette/story/2017/04/over-nearly-80-years-harvard-study-has-been-showing-how-to-live-a-healthy-and-happy-life/
(5) What is loneliness and how can we overcome it? Explained – https://www.blackdoginstitute.org.au/news/news-detail/2018/11/12/what-is-loneliness-and-how-can-we-overcome-it-explained
(6) Associations between social isolation, loneliness, and objective physical activity in older men and women – https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-019-6424-y
(7) The Health Consequences of Loneliness – https://www.verywellmind.com/loneliness-causes-effects-and-treatments-2795749
(8) What Happens in Your Body When You’re Lonely? – https://health.clevelandclinic.org/what-happens-in-your-body-when-youre-lonely/

Costin Oana

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala. Este preocupata de sanatatea mentala, de starea de bine si de sanatate in general. Considera ca informarea corecta, din surse credibile si bazate pe dovezi stiintifice, este esentiala in luarea deciziilor in aceste arii. A inceput sa scrie articole de informare medicala colaborand cu Romedic.ro, iar acum continua aceasta activitate cu SfaturiMedicale.ro si mamisicopilul.ro.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma