Pregatirea pentru analize medicale – ce trebuie sa stii

Pregatirea pentru analize medicale presupune un set de proceduri prin care specialistii in medicina pot afla detalii despre starea de sanatate a pacientului. Mai multe despre analize si cum sa va pregatiti pentru acestea puteti afla din materialul care urmeaza.

Cuprins:

1. Analize de sange uzuale
2. In ce consta pregatirea pentru analize
3. Raceala influenteaza analizele de sange
4. Ce medicamente influenteaza analizele de sange
5. Pregatirea pentru analize hormonale
6. Pregatirea pentru analize de tiroida
7. Ce trebuie sa faci inainte de analizele de urina

Analize uzuale de sange

Testele de sange sunt cele mai cunoscute si obisnuite tipuri de teste si ii ajuta pe medici sa verifice anumite boli si conditii. De asemenea, acestea ii ajuta pe specialisti sa verifice si functia organelor si sa arate cat de bine functioneaza tratamentele.

In mod specific, testele de sange ii pot ajuta pe medici:

• Sa evalueze cat de bine functioneaza organele, cum ar fi: rinichii, ficatul, tiroida si inima
• Sa diagnosticheze anumite boli si afectiuni grave, cum ar fi: cancerul, HIV/SIDA, diabetul, anemia si boala coronariana
• Sa afle daca aveti factori de risc pentru bolile de inima
• Sa verifice daca medicamentele pe care le luati isi fac efectul
• Sa evalueze cat de bine se coaguleaza sangele

Prezentare generala

Testele de sange sunt foarte frecvente si des intalnite. Cand efectuati controale de rutina, medicul va poate recomanda testele de sange pentru a vedea cum functioneaza organismul.

Multe teste de sange nu necesita pregatiri speciale. Unii ar putea fi nevoiti sa nu manance alimente timp de 8 pana la 12 ore inainte de testare. Medicul va va spune cum sa va pregatiti pentru efectuarea testelor de sange.

In timpul unui test de sange, specialistul va prelua o mica proba din sangele celui in cauza. De obicei, este extras dintr-o vena a bratului cu ajutorul unei seringi. De asemenea, sangele ar putea fi preluat din varful unui deget cu ajutorul unui ac special.

Procedura este de obicei rapida si usoara, insa in unele cazuri, poate provoca un disconfort pe termen scurt. Majoritatea oamenilor nu au reactii dure dupa extragerea probelor de sange.

Specialistii din laboratoare iau apoi sangele si il analizeaza. Ei folosesc fie intreaga cantitate de sange pentru a numara celulele sanguine, fie separa celulele sanguine de lichidul care le contine. Acest fluid se numeste plasma sau ser.

Particularitati

Fluidul este utilizat pentru a masura diferite substante din sange. Rezultatele pot ajuta la detectarea problemelor de sanatate in primele etape, cand tratamentele sau modificarile stilului de viata pot functiona cel mai bine.

Medicii nu pot diagnostica numeroase boli si probleme medicale numai in urma efectuarii analizelor de sange. Medicul poate lua in considerare alti factori pentru a confirma un diagnostic. Acesti factori pot include:

• semnele si simptomele
• istoricul medical
• semnele vitale (tensiunea arteriala, respiratia, pulsul si temperatura)
• rezultatele altor teste si proceduri

Riscuri

Analizele de sange prezinta putine riscuri. Cele mai multe complicatii sunt minore si dispar la scurt timp dupa terminarea testelor.

In ce consta pregatirea pentru analize

Pacientul rareori se prezinta la medic cu un diagnostic stabilit. De obicei, acesta are anumite semne si simptome a caror semnificatie fie nu o cunoaste, fie o interpreteaza gresit.

Marea provocare pentru medic este sa obtina de la pacient un istoric al suferintei si sa faca o examinare clinica pentru a gasi acele elemente anormale care il calauzesc spre diagnostic.

Prin analiza sau test intelegem masurarea unei componente din sange, urina sau alt fluid al corpului, sau a unui parametru fiziologic pentru a vedea daca se incadreaza in intervalul de normalitate. Rezultatul analizei fie ne sugereaza, fie ne stabileste direct diagnosticul.

Putini dintre noi ne prezentam la medic pentru un examen medical anual (de preferinta in luna in care ne nastem). Cu totii ne spunem ”Eu sunt sanatos. De ce sa merg la medic?”, ignorand faptul ca sanatosul poate fi un bolnav sau un pacient insuficient examinat.

Organismul uman poate fi cuantificat in anumiti parametri (biologici, fizici, chimici, antropometrici), ce sunt considerati ca fiind normali si care ne permit incadrarea intr-un anumit grad de sanatate.

Este bine sa stiti cum stati

Daca DA, atunci trebuie sa va adresati medicilor si mai ales celui de familie, care va intelege si trateaza problemele de sanatate si nu numai pe acestea. Un examen de bilant periodic are drept scop supravegherea starii de sanatate si depistarea precoce a celei de boala sau preboala. Primele examene din viata se efectueaza antenatal (urmarirea sarcinii) si continua cu cele recomandate periodic, de-a lungul vietii.

In cadrul examenului medical periodic, medicul urmareste o serie de parametri (care difera de la o etapa de varsta la alta), cum ar fi: antecedentele familiare, stilul de viata, factorii de risc, date de anamneza, dezvoltarea somatica, examenul medical general pe aparate si sisteme, alaturi de recomandarile de analize medicale si investigatiile de specialitate. Toti acestia sunt necesari pentru stabilirea starii de boala sau de sanatate.

Prin analize medicale intelegem masurarea unor componente din sange, urina sau alte fluide din organism, pentru a vedea daca se incadreaza sau nu in intervalul de normalitate. Rezultatul unei analize ne sugereaza sau poate sa stabileasca direct diagnosticul.

Cum alegem analizele?

Niciun medic bun nu va cere vreodata ”toate analizele”. Analizele sunt cerute selectiv de catre medic. El va elabora un diagnostic diferential, facand o ierarhie a posibilelor boli ale pacientului, in functie de probabilitatea stabilita prin datele culese in cadrul examenului de bilant.

Pregatirea concreta a analizelor

Efectuarea unui set de analize specifice varstei, sexului si factorilor de risc are rol de preventie. Ele pot identifica din timp anumite afectiuni, pot semnala eventuale predispozitii si pot evidentia modul in care organismul raspunde la tratament.

Ar trebui sa colectati urmatoarele documente inainte de examenul fizic:

• lista medicamentelor actuale pe care le luati, inclusiv medicamentele fara prescriptie medicala si orice suplimente pe baza de plante
• lista simptomelor sau durerilor pe care le experimentati
• rezultatele oricaror teste recente sau relevante
• istoricul medical si chirurgical
• daca aveti un dispozitiv implantat, cum ar fi un stimulator cardiac sau un defibrilator, aduceti o copie a partii din fata si din spate a cartelei dispozitivului
• orice intrebari suplimentare pe care doriti sa le raspundeti

De asemenea, este recomandabil sa va imbracati cat mai confortabil si sa evitati purtarea in exces a bijuteriilor, machiajului sau a altor lucruri care ar impiedica examinarea intregului corp.

Recomandari privind modul de efectuare:

• de preferat, dimineata, mai ales cele de urina si sange
• nu trebuie sa beti apa sau sa consumati alimente inainte de analize
• in ziua anterioara recoltarii se vor consuma alimente usoare, fara dulciuri, grasimi si alcool
• masa de seara dinaintea recoltarii va fi luata cel tarziu la orele 19-20
• probele de urina se recolteaza dupa efectuarea igienei intime in dimineata dinaintea recoltarii
• este necesar sa nu fi avut afectiuni febrile sau infectioase in ultima luna

Recomandari in functie de varsta:

Pentru copii, in general, nu sunt recomandate analize de rutina.

In caz de suspiciuni (anemie, parazitoze intestinale etc.) se vor efectua:

• hemoleucograma (hemoglobina, leucocite, eritrocite, trombocite) – prezenta unei anemii sau a unei infectii
• analize de biochimie (pentru sideremie si calcemie) – rezerva de fier in organism, rahitism
• exudat faringian si nazal – necesar mai ales la intrarea in colectivitate
• analize de urina – infectii urinare
• ASLO – afectiuni amigdaliene repetate
• examen coproparazitologic – paraziti intestinali

Pentru adulti presupusi a fi sanatosi:

• grupa de sange si Rh-ul
• hemoleucograma (hemoglobina, leucocite, eritrocite, trombocite) – prezenta unei anemii sau a unei infectii
• glicemia – diagnosticul precoce al diabetului zaharat
• colesterolul total, HDL, LDL si trigliceridele – nivelul grasimilor din sange
• creatinina si sumarul de urina – informatii despre rinichi si caile urinare
• transaminaze – pentru evaluarea functiei hepatice
• test HIV si VDRL – infectie HIV si lues
• test Babes-Papanicolau (sex feminin) – la trei ani de la debutul vietii sexuale sau dupa varsta de 21 de ani, anual pana la varsta de 30 ani, ulterior la 2-3 ani pana la 65 de ani
• test PSA (sex masculin) – dupa varsta de 50 de ani, pentru depistarea adenomului de prostata, corelat cu tuseul rectal, pentru depistarea precoce a cancerului de prostata

Toate rezultatele analizelor medicale trebuie interpretate de catre medic, intrucat numai acesta, pe baza acestor rezultate sau/si a altor investigatii, poate stabili un diagnostic, care va fi urmat de tratament sau va indica modificarea stilului de viata, a dietei, cu reevaluari ulterioare.

Raceala influenteaza analizele de sange

Este posibil ca rezultatele analizelor de sange sa fie afectate de infectia virala recenta (raceala). Din pacate, deoarece toata lumea are un sistem imunitar unic, timpul necesar recuperarii dupa o raceala sau o gripa poate varia si acest lucru se poate reflecta in rezultatele testelor. Este, de asemenea, de remarcat faptul ca o raceala va avea probabil un efect mai usor decat gripa.

Prin urmare, specialistii recomanda sa asteptati sa treaca raceala pentru a efectua analizele de sange.

Ce medicamente influenteaza analizele de sange

Medicamentele fara prescriptie medicala (aspirina, medicamente pentru raceala, vitamine), medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala si alcoolul afecteaza adesea rezultatele testelor de sange. Medicul trebuie sa aiba o imagine completa a utilizarii medicamentelor pentru a interpreta eficient rezultatele testelor de sange.

Puteti chiar sa notati medicamentele relevante pe care le luati, mai ales daca acestea pot influenta potential rezultatele. De exemplu, antihipertensivele sunt luate atunci cand se investigheaza cauze secundare de hipertensiune arteriala sau de terapie de substitutie hormonala, in cazul unei testari endocrine.

Medicamentele pot avea un efect direct asupra esantionului sau a procesului de testare, cauzand un rezultat inexact. De exemplu, atunci cand se investigheaza H. pylori, poate sa apara un rezultat fals negativ al unui test de antigen fecal la pacientii care iau un antibiotic sau un inhibitor al pompei de protoni, deoarece aceasta ar reduce incarcatura gastrica a H. pylori.

Pregatirea pentru analize hormonale

Nu este nevoie sa faceti ceva special pentru a va pregati pentru un test hormonal. Nu trebuie sa intrerupeti alimentatia sau consumul lichidelor inainte de aceste teste, asa cum se procedeaza in cazul analizelor de sange. Este necesar, totusi, inainte de test, sa-i spuneti medicului totul despre medicamentele si suplimentele pe care le luati. Este deosebit de important sa-i spuneti specialistului daca urmati un tratament hormonal, care poate afecta rezultatele testului.

In timpul analizelor, medicul sau un alt specialist va preleva un pic de sange din brat, proba urmand sa fie analizata intr-un laborator.

Pregatirea pentru analize de tiroida

In cursul functionarii normale a glandei tiroide aceasta produce  o cantitate data de triiodotironina (T3) si tiroxina (T4). Glanda tiroida este o glanda cu secretie interna, hormonii produsi de aceasta ajungand direct in fluxul sanguin. Hormonii  indeplinesc sarcini importante in cursul reglarii proceselor metabolice din organism.

Productia de hormoni are loc in baza unui mecanism foarte fin de reglare-reactie. Productia de hormoni tiroidieni este dirijata de  sistemul hipofiza-hipotalamus din  mezencefal. Productia de tiroxina este reglata de  hormonul de stimulare a tiroidei (TSH). In cazul in care cantitatea de hormon tiroidian este redusa, in hipotalamus se declanseaza  productia hormonului eliberator de tirotropina (TRH). Ca urmare a TRH,  hipofiza produce hormonul TSH. Datorita productiei de TSH, glanda tiroida produce hormoni tiroidieni activi din tireoglobulina cu continut de iod. Cand cantitatea a  atins un nivel normal, hipotalamusul produce hormonul antieliberator de tirotropina (TRIH). Acest  hormon stopeaza productia de TSH. Ca urmare a acestui proces de reglare, productia hormonilor tiroidieni inceteaza.

Procesul complex de productie hormonala poate fi afectat din mai multe cauze. Productia  intensa, respectiv redusa de hormoni declanseaza grave tulburari metabolice.

Care este cea  mai simpla metoda  de examinare a functiei glandei tiroide

Cea  mai simpla metoda  de examinare a functiei glandei tiroidiene este determinarea nivelului hormonal in laborator. In baza continutului hormonal al serului de sange se poate stabili exact functia glandei. Dintr-o vena a pacientului se recolteaza sange, proba fiind supusa unor teste speciale in laborator.

Valorile ridicate de TSH  indica lipsa functiei tiroidiene. Iar cu ajutorul testului TRH se poate verifica modificarea valorii TSH din sange. Inainte de examinare, bolnavului i se administreaza hormon TRH. Dupa determinarea nivelului propriu de TSH, se administreaza intravenos in sangele pacientului TRH, apoi dupa circa o jumatate de ora se determina din nou nivelul de TSH. Daca nivelul TSH nu creste, se poate deduce functia intensa a glandei tiroide. Daca nivelul de TSH este prea ridicat, functia glandei este redusa. In caz de tiroidita cronica, prin analiza de laborator se pot evidentia din sange anticorpi.

In organism, iodul este depozitat de glanda tiroida. Din acest motiv iodul marcat este deosebit de util la examinarea glandei tiroide. In cursul testului  cu iod radioactiv, pacientului i se administreaza iod marcat cu izotop radioactiv care apoi este urmarit cu ajutorul unui instrument sensibil la radioactivitate, denumit scintigraf. In baza pozitiei iodului  radioactiv poate fi urmarita functia tesuturilor glandei.

Este periculos pentru pacient acest test?

Examenul functiei glandei tiroide nu este periculos si nu solicita pacientul. Solicitarea pacientului in timpul examenului scintigrafic nu este semnificativa. In cursul testului intravenos cu TRH pot interveni ameteala, stare de voma, cefalee, palpitatii trecatoare, senzatie de urinare. Daca testul se efectueaza prin administrarea de TRH sub forma de tableta sau spray nazal, si aceste reactii nedorite pot fi eliminate.

Ce trebuie sa faci inainte de analizele de urina

Puteti manca si bea normal inainte de aceste analize. Exista, insa, multe medicamente, printre care pastilele care nu au nevoie de prescriptie medicala si suplimentele, care pot afecta rezultatele unei analize urinare. Inainte de acest test, spuneti-i medicului totul despre medicamentele pe care le luati.

 

Referinte:

https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/blood-tests

https://www.healthline.com/health/physical-examination#preparation

https://bpac.org.nz/BT/2015/April/laboratory-investigations.aspx

http://myrtuemedical.org/our-services/laboratory-services/blood-tests/

https://www.webmd.com/women/guide/estrogen-test#2-4

https://www.healthline.com/health/urinalysis

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/urinalysis/about/pac-20384907