Distantarea sociala – implicatii psihologice

Distantarea sociala este una dintre masurile de siguranta care se recomanda in contextul pandemiei de Coronavirus, pentru a evita transmiterea virusului de la o persoana la alta. Ce presupune, ce avantaje, dezavantaje si efecte are distantarea sociala si cum o putem gestiona pentru a nu ne afecta starea de bine?

Cuprins:

1. Distantarea sociala – informatii generale
2. Distantarea sociala – avantaje si dezavantaje
3. Efectele distantarii sociale asupra sanatatii psihice
4. De ce exista tentatia de a incalca regulile de distantare sociala?
5. Cum iti mentii starea de bine in perioada de distantare sociala?

Distantarea sociala – informatii generale

Distantarea sociala inseamna, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention – SUA), mentinerea unei distante de siguranta fata de alte persoane (de aproximativ 2 metri) si evitarea spatiilor aglomerate (mijloacele de transport in comun, bisericile, pietele, supermarketurile etc.). Este o masura luata la nivel global pentru reducerea raspandirii Coronavirusului si, implicit, a numarului de imbolnaviri si de decese. Desi starea de urgenta s-a incheiat, iar masurile de siguranta s-au mai relaxat, distantarea sociala ramane in vigoare.

Carantina si izolarea (la domiciliu sau in spatii desemnate) sunt forme mai drastice de distantare sociala, ca urmare a intrarii in contact cu persoane infectate, pe o perioada de 14 zile.

Dincolo de necesitatea introducerii acestei masuri de siguranta, distantarea sociala are si implicatii psihologice. Suntem fiinte sociale. Si chiar si cele mai introvertite persoane au nevoie de interactiune cu ceilalti, mai ales in perioade dificile. Contactul social este o nevoie umana foarte importanta, de care am devenit mult mai constienti in urma masurilor drastice din perioada starii de urgenta. Avem nevoie de contact social pentru a putea trai. Din perspectiva evolutionista, ne-am dezvoltat de-a lungul timpului bazandu-ne pe interactiunile sociale complexe unii cu ceilalti. Ori limitarea acestor contacte pe termen lung poate implica anumite riscuri pentru sanatatea noastra psihica.

Distantarea sociala – avantaje si dezavantaje

Avantajele distantarii sociale

Avantajul principal al distantarii sociale tine de motivul pentru care a fost instituita aceasta masura – evitarea transmiterii virusului de la persoanele purtatoare (simptomatice sau nu). Un alt avantaj ar putea fi cresterea altruismului, intrucat prin distantarea sociala ii protejam si pe ceilalti de boala, nu doar pe noi. Pentru a reduce conotatiile negative ale termenului de „distantare sociala”, in social media s-a propus inlocuirea acestuia cu termeni mai pozitivi, precum „distantare fizica” sau „solidaritate sociala„.

Dezavantajele distantarii sociale

Distantarea sociala a venit si cu o serie de implicatii negative, atat la nivel psihologic, cat si in ceea ce priveste viata de zi cu zi. (Impactul distantarii sociale la nivel psihologic este redat in capitolul urmator). Iata cateva exemple:

• Pentru multi dintre noi, distantarea sociala a dus la munca de acasa. In unele companii, unde este dificil sa se asigure distantarea sociala, munca inca se desfasoara de acasa si dupa finalizarea starii de urgenta.
• Pentru unele persoane, distantarea sociala a implicat necesitatea amanarii unor evenimente importante, cum sunt nuntile, petrecerile de botez si alte evenimente cu un numar mare de participanti.
• Pentru elevii din ani terminali, distantarea sociala ii impiedica sa sarbatoreasca si sa petreaca ultimele zile impreuna ca un colectiv.
• Pentru parintii ai caror copii nu au mai putut merge la gradinita sau scoala, a insemnat de cele mai multe ori sa isi asume si rolul de angajat si sa aiba grija in acelasi timp si de copii.
• Chiar si modul in care ne planificam vacantele tine cont de distantarea sociala. Pe langa masurile luate oficial in privinta turismului (hoteluri si restaurante), oamenii se orienteaza catre cazari cu un numar redus de turisti sau variante alternative (glampinguri, autorulote, cortul).

Efectele distantarii sociale asupra sanatatii psihice

Pe fondul distantarii sociale, foarte frecvente au fost:

• Teama si anxietate – stari de neliniste si grija pentru membrii familiei (in special pentru parinti sau bunici).
• Singuratatea. Distantarea sociala i-a facut pe multi dintre noi sa se simta singuri. Singuratatea este resimtita cu atat mai mult persoanele care erau deja singure, batranii, persoanele aflate in relatii abuzive.
• Frustrare, iritabilitate, furie. Aceste emotii pot fi simtite fie ca reactie la situatia generala in care suntem, dar cu atat mai mult aceste emotii apar in cazul celor izolati, celor in carantina sau chiar la bolnavii asimptomatici care stau in spital pana cand testele arata ca virusul nu mai este in organism.
• Stigmatizarea. Persoanele care au fost bolnave, apropiatii lor sau persoanele care au intrat in contact cu persoane infectate si trebuie sa stea izolate se pot simti stigmatizate de catre ceilalti.

Cercetarea privind efectele distantarii sociale asupra sanatatii psihice este limitata. Insa in martie 2020 a fost publicata o meta-analiza a 24 de studii privind efectele psihologice ale carantinei in timpul unor epidemii precum SARS, gripa AH1N1, Ebola si alte boli infectioase incepand din anul 2000. Rezultatele au aratat ca multe persoane care au stat in carantina s-au confruntat cu probleme la nivelul sanatatii mintale pe termen scurt si lung. S-a observat o crestere a frecventei stresului, anxietatii, insomniei, depresiei, epuizarii emotionale, singuratatii, abuzului de substante.

Pe langa interactiunile sociale limitate, distantarea sociala implica si absenta unui alt aspect important pentru conecatrea dintre oameni – contactul fizic, respectiv atingerea. Imbratisarile, strangerea de mana, pupatul – sunt contacte fizice care stimuleaza eliberarea oxitocinei in organism. Oxitocina este un hormon despre care unele studii arata ca nivelurile scazute sunt asociate cu anxietatea si stresul.

De ce exista tentatia de a incalca regulile de distantare sociala?

Chiar daca masurile de siguranta s-au relaxat in aceasta perioada, distantarea sociala ramane in vigoare. Insa nu toata lumea respecta aceasta regula. Motive pot fi mai multe. Pentru unii, ideea de „relaxare” se asociaza si cu o reducere a riscului de a se mai contamina sau transmite virusul. Alte persoane pun la indoiala existenta acestui virus. Si atunci nu considera ca ar avea de ce sa se protejeze (pe ei sau pe ceilalti). O alta eroare frecventa este sa credem ca noua n-o sa ni se intample, ca ceilalti se imbolnavesc, nu noi. Acest lucru este cu atat mai probabil sa se intample in cazul celor care au o stare buna de sanatate si nu s-au confruntat cu boli grave. Prin prisma acestor informatii, unele persoane considera ca e putin probabil ca ele sa ia virusul.

Pe de alta parte, cei care au in familie sau in cercul de apropiati sau cunoscuti persoane care au avut boala sau chiar au decedat in urma infectarii cu Covid-19, e mai probabil sa fie mai precauti si sa respecte masurile de protectie.

Cum iti mentii starea de bine in perioada de distantare sociala?

Mentinerea relatiilor cu ajutorul tehnologiei

Chiar daca interactiunile sociale sunt limitate, din fericire avem la indemana tehnologia, care ne ajuta sa mentinem zilnic legaturile cu cei dragi. Desi nu sunt un substitut pentru interactiunile umane reale, vorbitul la telefon, mesajele, video-call-urile ne ajuta sa fim aproape, chiar si in aceasta perioada dificila. Si comunicarea cu colegii de lucru, daca lucrezi de acasa, este importanta pentru mentinerea relatiilor, contribuind totodata la starea de bine.
De asemenea, este o ocazie potrivita sa contactezi pe cineva cu care nu ai mai vorbit de mult.

Participarea la diverse activitati si grupuri online

Chiar daca activitatile de grup nu se mai pot realiza in aceasta perioada, mediul online ofera numeroase oportunitati si in aceasta directie. Cluburi de lectura, tutoriale cu sport, grupuri de suport pe diferite teme, cursuri realizate in cadrul unui grup pe o platforma dedicata – sunt doar cateva variante prin care poti face o activitate placuta si in acelasi timp sa te conectezi si cu alte persoane.

Timpul petrecut in natura

Petrecerea timpului in medii naturale (parcuri verzi, paduri, plaje, gradini etc.) contribuie la reducerea nivelului de stres si emotiilor negative. De obicei facem plimbari, drumetii sau alergam in natura. Iar activitatea fizica este de asemenea benefica pentru organism si minte deopotriva.

In aceasta perioada cand masurile de precautie sunt mai relaxate si avem ocazia sa ne revedem cu familia si cu prietenii cu care nu ne-am mai vazut de cateva saptamani e important sa nu pierdem din vedere sa fim precauti. Si sa incercam sa ne implinim si nevoia de a fi in contact cu cei dragi, avand totodata grija de noi si de ei.

Referinte:

(1) Keeping your distance to stay safe – https://www.apa.org/practice/programs/dmhi/research-information/social-distancing
(2) Social distancing comes with psychological fallout – https://www.sciencenews.org/article/coronavirus-covid-19-social-distancing-psychological-fallout
(3) Staying Connected While Social Distancing – https://thepsychologygroup.com/staying-connected-while-social-distancing/
(4) Tips to Cope with Social Distancing – https://cbtpsychology.com/socialdistancing/
(5) Recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19) – http://www.ms.ro/recomandari-privind-conduita-sociala-responsabila-in-prevenirea-raspandirii-coronavirus-covid-19/