Dieta de eliminare – cand este recomandata

Dieta de eliminare are scopul de a ne ajuta sa identificam anumite alimente sau grupe de alimente care provoaca simptome digestive si nu numai. Iata care sunt etapele unei diete de eliminare, argumente pro si contra.

Cuprins:

1. Ce este o dieta de eliminare?
2. Etapele dietei de eliminare
3. Beneficiile unei diete de eliminare
4. Riscurile unei diete de eliminare

Ce este o dieta de eliminare?

O dieta de eliminare presupune eliminarea pe termen scurt a anumitor alimente din dieta – alimente pe care banuiti ca organismul nu le poate tolera. Alimentele sunt mai tarziu reintroduse, pe rand, in timp ce identificati eventuale simptome de reactie. O astfel de dieta se mentine doar cateva saptamani si este folosita pentru a ajuta persoanele cu sensibilitati sau intolerante alimentare sa identifice alimentele care contribuie la simptome. In acest fel, o dieta de eliminare poate ameliora simptome precum balonare, flatulenta, diaree, constipatie si greata. Dupa ce ati identificat cu succes un aliment pe care corpul nu il poate tolera bine, il puteti elimina din dieta pentru a preveni orice simptome incomode in viitor. Dieta de eliminare NU este recomandata ca dieta de slabire.

Retineti ca, daca aveti o alergie alimentara cunoscuta sau suspectata, atunci ar trebui sa incercati o dieta de eliminare DOAR sub supravegherea medicului. Reintroducerea unui alergen alimentar poate declansa o problema periculoasa numita anafilaxie. Daca banuiti ca aveti o alergie alimentara, consultati medicul inainte de a incepe o dieta de eliminare. Simptomele unei alergii includ eruptii cutanate, urticarie, umflaturi si dificultati de respiratie.

Tipuri de diete de eliminare

Exista diferite tipuri de diete de eliminare. De exemplu, unele persoane se simt mai bine dupa eliminarea glutenului si a produselor lactate timp de cateva saptamani, in timp ce altele ar putea beneficia de pe urma unei diete de eliminarea a elementelor FODMAP – dieta low FODMAP, pentru a gestiona simptomele sindromului de intestin iritabil.

Exista mai multe variante ale dietelor de eliminare:

• dieta completa de eliminare sau dieta de eliminare de baza – elimina alimentele cel mai frecvent responsabile de intolerante, in functie de simptomele pacientului –  se recomanda DOAR sub supravegherea medicului sau a dieteticianului;
• dieta care elimina doar un aliment sau o categorie de alimente;
• dieta care elimina pana la 4 alimente;
• dieta low FODMAP – dieta de eliminare FODMAP sau dieta pentru sindromul de colon iritabil.

Deoarece nu exista alimente sigure universale, NU exista o dieta universala de eliminare. De aceea, e bine ca dieta de eliminare sa se faca sub monitorizarea unui dietetician. In functie de starea clientului, un dietetician poate elimina cerealele care contin gluten, toate cerealele, lactatele, leguminoasele, anumite legume ca rosii, vinete, cartofi albi si ardei, soia, alimente bogate in elemente FODMAP etc.

Etapele dietei de eliminare

O dieta de eliminare este impartita in doua faze: eliminarea si reintroducerea. In primul rand, e bine sa va evaluati simptomele. Care sunt simptomele si problemele? Aveti probleme cu pielea? Aveti probleme digestive, cum ar fi balonare sau constipatie intermitenta? Va simtiti des obosit si cu probleme de concentrare? Aceasta evaluare va va permite sa observati schimbarile care vor aparea cand modificati dieta.

Faceti o lista cu orice simptome pe care le intampinati, astfel incat sa puteti vedea daca acestea sunt legate de alimente. Inceperea unei diete de eliminare nu este o sarcina usoara. Pentru ca dieta sa fie eficienta, va trebui sa eliminati complet alimentele stabilite de medic sau dietetician, fara exceptie. Daca alegeti sa consumati (sau din greseala) unul dintre alimentele interzise, va trebui sa incepeti din nou planul.

1. Etapa de eliminare

Etapa de eliminare implica eliminarea alimentelor despre care credeti ca va declanseaza simptomele, pentru o perioada scurta de timp, de obicei 3 saptamani. Unii recomanda eliminarea timp de 23 de zile – fara gluten, lactate, oua, soia, fast-food, alcool etc. timp de 23 de zile. Asta pentru ca anticorpii, care sunt proteinele pe care sistemul imunitar le produce atunci cand reactioneaza la alimente, au nevoie de aproximativ 21 – 23 de zile. Astfel, daca nu renuntati la acele alimente la care sunteti sensibil cel putin pentru acel interval de timp, e posibil sa nu experimentati efecte vizibile. Uneori, faza de eliminare poate dura si 8 aptamani, in functie de severitatea simptomelor. Toate alimentele potential problematice trebuie evitate si inlocuite cu alternative mai sigure.

Se elimina din dieta alimentele pe care credeti ca organismul nu le poate tolera, precum si alimentele despre care stiti sigur ca va provoaca simptome incomode. Unele dintre aceste alimente includ fructe oleaginoase, porumb, soia, lactate, citrice, grau, alimente care contin gluten, carne de porc, oua si fructe de mare, alcool. In aceasta faza, puteti stabili daca simptomele sunt date de acele alimente sau de altceva. Mentineti un jurnal alimentar si notati tot ceea ce mancati, precum si simptomele care apar.

Alimentele care trebuie eliminate frecvent

Alimentele care sunt in mod obisnuit eliminate in timpul fazei de eliminare includ:

• citrice;
• legume solanacee – rosii, vinete, ardei;
• nuci si seminte de orice tip;
• leguminoase;
• alimente cu amidon – graul, orzul, porumbul, secara, ovazul si orice alimente care contin gluten;
• unele tipuri de carne si peste – inclusiv fructe de mare si carne procesata;
• produse lactate – toate produsele lactate, inclusiv laptele, branza, iaurt;
• unt, margarina, uleiurile hidrogenate, maioneza;
• alcool, cafea, ceai negru, sucuri indulcite sau carbogazoase, alte surse de cofeina;
• unele condimente si sosuri de orice tip din comert;
• zahar si dulciuri – inclusiv miere, sirop de artar etc.

Pe langa acestea, pot fi eliminate orice alimente despre care credeti ca va provoaca anumite simptome. O dieta buna de eliminare este foarte restrictiva, ceea ce va ajuta sa identificati cat mai multe alimente posibil declansatoare.

Nu uitati sa luati in considerare aditivii alimentari. Unii pot declansa simptome:

• elemente care se termina in -amina (histamina, tiramina, octopamina si feniletilamina);
• coloranti artificiali alimentari (tartrazina si coloranti derivati din gudronul de carbune);
• aspartam (indulcitor artificial);
• hidroxianisol butilat si hidroxitoluen butilat (conservanti);
• lactoza si alte dizaharide;
• glutamat monosodic (potentiator de aroma);
• nitrati si nitriti (conservanti);
• sulfiti, benzoati si sorbati (conservanti);
• tragacant sau agar-agar (agenti de ingrosare sau stabilizatori).

Ce poti manca intr-o dieta de eliminare?

Desi o dieta de eliminare este foarte restrictiva, exista suficienta varietate pentru a obtine mese sanatoase si delicioase. Alegerile depind de fiecare persoana in parte si de simptomele sale. Unele alimente pe care le puteti consuma in general includ:

• fructe – majoritatea fructelor, cu exceptia citricelor;
• legume – majoritatea legumelor, cu exceptia solanaceelor;
• orez si hrisca;
• carne de curcan, de vanat, somon etc.;
• lactate vegetale neindulcite;
• ulei de masline presat la rece;
• apa si ceaiuri din plante etc.

Cel mai bine este sa mergeti la nutritionist, pentru a se elimina acele alimente care va pot provoca simptomele.

Important!

Asigurati-va ca mancati alte alimente care furnizeaza aceiasi nutrienti ca alimentele pe care trebuie sa le evitati. De exemplu, daca ar trebui sa eliminati temporar produsele lactate, e bine sa consumati alimente imbogatite cu calciu.

2. Etapa de reintroducere

Urmatoarea etapa este etapa de reintroducere, in care se reintroduc incet alimentele eliminate in dieta. Fiecare grup de alimente trebuie introdus individual, timp de 2-3 zile, in timp ce se identifica eventuale simptome. Unele simptome de urmarit includ:

• eruptii cutanate si modificari ale pielii;
• dureri articulare;
• dureri de cap sau migrene;
• oboseala;
• probleme de somn;
• modificari ale respiratiei;
• balonare;
• dureri de stomac sau crampe;
• modificari de tranzit intestinal.

De exemplu, in ziua 24, puteti alege sa mancati un aliment pe care l-ati eliminat – cum ar fi care contine gluten, lactate sau oua – dar nu mai mult de unul. Vedeti cum va simtiti in urmatoarele 48 de ore. Daca nu aveti nicio reactie dupa 2 zile, mancati din nou acelasi aliment pentru a doua oara si observati cum va simtiti. De acolo, depinde de organism daca puteti sa reincorporati sau nu alimentele in mod regulat. Dupa ce ati ales primul aliment pe care il reintroduceti, alegeti altul si urmati aceiasi pasi. Daca nu aveti simptome in perioada in care reintroduceti un grup alimentar, puteti presupune ca acele alimente sunt sigure si sa treceti la urmatorul grup alimentar. Cu toate acestea, daca aveti simptome precum cele mentionate mai sus, atunci ati identificat cu succes un aliment declansator si ar trebui sa il eliminati (sau uneori sa il limitati sau sa modificati metoda de gatire) din dieta.

Daca intentionati sa eliminati mai multe grupuri de alimente, solicitati sfatul medicului sau al unui dietetician. Eliminarea a prea multe grupuri de alimente poate provoca un deficit nutritional.

Ce facem dupa ce am identificat alimentele „vinovate”?

Este important, dupa finalizarea unei diete de eliminare, sa reveniti treptat la o dieta normala. Se incepe cu cate un aliment nou pe saptamana si cu portii mici. Daca aveti simptome, notati-le in jurnalul alimentar. Daca ati gasit un aliment sau mai multe la care aveti intoleranta, acestea trebuie limitate sau eliminate complet, in functie de recomandarile medicului, care se bazeaza pe gravitatea simptomelor voastre. E important sa inlocuiti nutrientii din acele alimente.

Dietele de eliminare trebuie utilizate ca instrument pentru identificarea alimentelor care contribuie la simptomele digestive sau de alt tip. Scopul final este de a utiliza aceste informatii pentru a putea consuma o varietate de alimente, fara a experimenta simptome deranjante. Pe masura ce adunati mai multe informatii despre reactivitatea sau toleranta corpului la anumite alimente, e bine sa va „jucati” cu dimensiunea portiilor. S-ar putea sa descoperiti ca organismul poate tolera anumite alimente in portii mici, dar este mai reactiv la portii mai mari.

Ce este o intoleranta alimentara?

O intoleranta alimentara sau o sensibilitate alimentara apare atunci cand o persoana are dificultati la digerarea unui anumit aliment. Spre deosebire de alergiile alimentare – care implica sistemul imunitar – sensibilitatile alimentare apar atunci cand intestinul reactioneaza la anumite alimente si ingrediente. Aceste reactii se desfasoara in general in doua moduri:

• inflamatie – anumite alimente irita tesuturile intestinale, ducand la simptome in tot corpul;
• indigestie – alteori, tractul digestiv nu reuseste sa descompuna corect anumite alimente.

Tot mai multe dovezi arata ca sensibilitatile alimentare pot duce la o gama larga de simptome nedorite:

• balonare;
• diaree;
• eruptii cutanate;
• dureri de stomac;
• oboseala;
• probleme de concentrare;
• stari depresive;
• dureri de cap;
• dureri articulare etc.

Tractul gastrointestinal nu doar digera si absoarbe alimentele. In mod surprinzator, tractul gastrointestinal are si propriul sau sistem nervos care functioneaza independent (sistemul nervos enteric). Prin urmare, tractul gastrointestinal este bogat in neurotransmitatori, hormoni, mesageri chimici, enzime si bacterii. Sensibilitatile alimentare pot contribui, de asemenea, direct sau indirect, la multe alte aspecte problematice ale digestiei: dezechilibre microbiene, probleme de motilitate, probleme de detoxifiere si permeabilitate intestinala. Acest lucru explica de ce problemele intestinale pot sa se manifeste la nivelul intregului corp – sub forma de migrene, dureri cronice, eczeme si alte eruptii cutanate, printre multe alte simptome si probleme de sanatate.

Beneficiile unei diete de eliminare

Dietele de eliminare va ajuta sa descoperiti ce alimente provoaca simptome incomode, astfel incat sa le puteti elimina din dieta. O dieta de eliminare are multe beneficii, inclusiv:

• poate reduce simptomele sindromului intestinului iritabil – balonarea, crampele abdominale si flatulenta, in special;
• poate ajuta persoanele cu esofagita eozinofila – o afectiune cronica in care alergiile declanseaza inflamatia esofagului;
• poate fi utila pentru afectiunile pielii, cum ar fi eczemele;
• poate reduce migrenele cronice;
• poate imbunatati starea mentala si starea generala de bine etc.

Dieta de eliminarea si sindromul colonului iritabil

Un protocol de eliminare poate duce la ameliorarea simptomelor la pacientii care au sindromul intestinului iritabil,  una dintre cele mai frecvente probleme digestive. Desi este o problema frecvent intalnita, nu exista o abordare unica pentru a ajuta pacientii sa gestioneze mai bine balonarea, durerile abdominale si problemele de tranzit. Se recomanda adesea sa se manance toate alimentele cu moderare in functie de toleranta, dar uneori poate fi greu sa se evalueze toleranta fara indrumari mai precise. In general, in caz de sindrom de colon iritabil, se vor elimina in prima faza cerealele cu si fara gluten, leguminoasele, lactatele.

Dieta cu continut scazut de elemente FODMAP este singura abordare a tratamentului dietetic pentru aceasta problema. Aceste elemente – oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide si polioli (FODMAP) sunt carbohidrati cu lant scurt care sunt absorbiti greu de catre unele persoane cu dificultati de absorbtie, ducand la simptome digestive. Faza initiala a dietei implica eliminarea tuturor alimentelor bogate in FODMAP din dieta pentru o perioada de 2-8 saptamani.

Artrita reumatoida si dietele de eliminare

Cele mai frecvente elemente declansatoare la pacientii cu artrita reumatoida, o afectiune autoimuna marcata de dureri si inflamatii articulare, sunt alimente care contin gluten, cazeina, zer si lactoza, acizi grasi proinflamatori Omega-6 gasiti in uleiurile vegetale, glicoalcaloizii solanina si alfa-tomatina din anumite legume. Unii pacienti prezinta o scadere a durerilor articulare dupa eliminarea alimentelor care contin gluten, mai ales.

Migrenele si dieta de eliminare

Glutenul a fost, de asemenea, asociat cu migrenele. O dieta de eliminare ne poate ajuta sa vedem daca anumite alimente sunt responsbaile pentru aparitia migrenelor. Persoanele care sufera de migrene pot fi sensibile la gluten, feniletilamina, tiramina, aspartam, glutamat monosodic, nitrati, nitriti, alcool si cofeina, printre altele.

Retineti!

Protocoalele dietetice de eliminare pot fi un instrument extrem de eficient si util pentru dieteticieni si medici, pentru a identifica sensibilitatile si intolerantele alimentare si pentru a crea planuri de nutritie individualizate.

Riscurile unei diete de eliminare

Desi dietele de eliminare sunt o modalitate excelenta de a descoperi ce alimente ne provoaca probleme, ele prezinta si cateva riscuri. Pentru inceput, dietele de eliminare trebuie urmate DOAR pentru o perioada scurta de timp sau intre 3 si 8 saptamani. Nu este recomandata urmarea unei diete de eliminare pentru mai mult timp, deoarece ar putea provoca deficiente de nutrienti ca urmare a eliminarii anumitor grupuri de alimente. In plus, copiii si persoanele cu alergii cunoscute sau suspectate ar trebui sa urmeze o dieta de eliminare numai sub supravegherea unui medic.

Deoarece dietele de eliminare sunt restrictive, eliminarea anumitor grupuri de alimente chiar si pentru o perioada scurta de timp ar putea impiedica dezvoltarea si cresterea unui copil. Copiii sunt, de asemenea, mai predispusi la reactii severe, cum ar fi anafilaxia, la reintroducerea unui grup alimentar.

Referinte:
(1) https://www.healthline.com/nutrition/common-food-intolerances
(2) https://www.healthline.com/nutrition/elimination-diet
(3) https://www.webmd.com/allergies/allergies-elimination-diet
(4) https://www.precisionnutrition.com/elimination-diet
(5) https://www.medicinenet.com/low_fodmap_diet_list_of_foods_to_eat_and_avoid/article.htm