Punctia medulara (robinetul spinal) se efectueaza in partea inferioara a spatelui, in regiunea lombara. Afla tot ce trebuie sa stii despre aceasta procedura din materialul care urmeaza.
Punctia medulara se efectueaza pentru masurarea presiunii lichidului cefalorahidian si prelevarea unei mici cantitati de lichid pentru examenul de laborator. Aceasta procedura este folosita si la injectarea intrarahidiana a anestezicelor, a unor medicamente sau a substantelor de contrast pentru testele imagistice.
Lichidul cefalorihidian este cel care inconjoara creierul si maduva spinarii pentru a le proteja de leziuni si traumatisme.
O punctie lombara poate ajuta la diagnosticarea:
Uneori, medicii utilizeaza aceasta procedura pentru a injecta medicamente anestezice sau medicamente pentru chimioterapie in lichidul cefalorahidian.
Persoanele cu un numar scazut de trombocite (trombocitopenie severa sau trombocitopenie autoimuna) au nevoie adesea de o punctie lombara sau o anestezie epidurala pentru administrarea tratamentului sau pentru a ajuta la diagnosticare.
Exista anumite tipuri de anemii mai putin frecvente care necesita investigatii mai complexe cum sunt punctia medulara, aspiratul medular sau biopsia medulara.
De asemenea, o cantitate mica de fier din sange, cunoscuta drept sideremie mica, sau o sideremie scazuta cu hemoglobina normala pot fi determinate cu ajutorul unei punctii medulare.
In plus, prin intermediul punctiei medulare pot fi aflate informatii despre:
Inainte de punctia medulara, medicul va va pune intrebari despre antecedentele medicale, va va examina fizic si va va face analize de sange pentru a verifica daca aveti probleme de sangerare sau de coagulare. Medicul va poate recomanda, de asemenea, o tomografie computerizata (CT) sau RMN pentru a determina daca aveti inflamatii in sau in jurul creierului.
Medicul va va oferi instructiuni clare cu privire la alimente, bauturi si medicamente. Cel mai probabil, vi se va cere sa nu mancati si sa nu beti nimic dupa miezul noptii inainte de efectuarea procedurii.
De asemenea, anuntati-l pe medic daca luati anticoagulante. Printre acestea se numara warfarina, clopidogrelul si unele medicamente analgezice, cum sunt aspirina, ibuprofenul sau naproxenul sodic. De asemenea, spuneti-i specialistului daca sunteti alergic la orice medicamente, printre care si anestezicele locale.
In zona in care urmeaza sa se efectueze punctia se foloseste un anestezic local. Un ac subtire gol in interior se introduce in spatiul dintre 2 vertebre din regiunea lombara, strapungand foitele meningeale (dura) pana in spatiul subarahnoidian.
Vertebrele trebuie indepartate usor una de cealalta pentru a permite accesul, asa ca veti fi rugat sa stati culcat pe o parte in pozitie ghemuit si cu ambele brate inconjurand genunchii. Aceasta pozitie flecteaza coloana permitand evidentierea spatiului intervertebral. Exista anumite situatii in care punctia medulara se efectueaza intre 2 vertebre cervicale.
De indata ce acul este bine pozitionat, se incepe masurarea presiunii lichidului cefalorahidian, se extrage o cantitate mica de lichid cefalorahidian si apoi se masoara din nou presiunea. Daca se introduce un medicament sau alta substanta, atunci volumul acestuia va fi egal cu cel al lichidului extras.
Daca procedura vizeaza doar extragerea de lichid cefalorahidian, ea dureaza, de obicei, 30 de minute sau mai mult cand se injecteaza o substanta. Dupa punctie, zona punctionata se acopera cu un bandaj.
Puteti avea o senzatie de tensiune in timpul acestei proceduri.
Dupa aceea, puteti prezenta o durere de cap cauzata de scaderea presiunii lichidului cefalorahidian, in special daca exista o scurgere tisulara persistenta de lichid. Durerea de cap este ameliorata de pozitia culcat si dispare o data cu normalizarea presiunii, ce are loc in cateva zile.
Este posibil sa aveti nevoie de teste suplimentare pentru a afla cauza specifica a simptomelor. De exemplu, daca medicul suspecteaza scleroza multipla, doar punctia medulara nu poate diagnostica acest lucru. De aceea, cel mai probabil, specialistul va efectua si alte teste pentru a pune un diagnostic precis, printre care:
In cazul in care aceste teste au fost deja facute iar rezultatul oferit de punctie lombara a ajutat la confirmarea unui diagnostic specific, medicul va pune la punct un plan de tratament pentru afectiunea descoperita. De exemplu, acest lucru se intampla cel mai des in cazul persoanelor cu hemoragii subarahnoide, deoarece punctia medulara poate fi ultimul test efectuat.
Daca medicul suspecteaza un cancer leptomeningeal, o afectiune rara in care cancerul aflat in stadiu avansat s-a raspandit deja la membranele din jurul creierului si al maduvei spinarii, pacientul ar putea avea nevoie de cel putin trei punctii medulare pentru a afla care este diagnosticul. Tratamentul pentru aceasta maladie cumplita poate include radiatii, chimioterapie, imunoterapie si medicamente pentru ameliorarea simptomelor.
Dupa efectuarea procedurii, probele de fluid spinal sunt trimise la un laborator pentru a fi analizate. Tehnicienii de laborator verifica o serie de lucruri atunci cand examineaza lichidul spinal, printre care:
Lichidul cefalorahidian este, in mod normal, limpede si incolor. Daca este tulbure, galben sau roz la culoare, ar putea indica prezenta unor sangerari anormale. Lichidul vertebral de culoare verde ar putea indica o infectie sau prezenta bilirubinei.
Nivelurile crescute ale proteinelor totale – mai mari de 45 miligrame pe decilitru (mg / dl) – pot indica o infectie sau o alta afectiune inflamatorie. Valorile specifice pot varia de la o unitate medicala la alta.
In mod normal, lichidul cefalorahidian contine pana la 5 leucocite mononucleare (celule albe din sange) per microlitru. Nivelurile crescute pot indica prezenta unei infectii. De asemenea, valorile specifice pot varia de la o unitatea medicala la alta.
Un nivel scazut al glucozei in lichidul spinal poate indica o infectie sau o alta afectiune.
Prezenta bacteriilor, a virusurilor, a ciupercilor sau a altor microorganisme poate indica o infectie.
Prezenta celulelor anormale in lichidul spinal – cum ar fi celulele tumorale sau imature – poate indica anumite tipuri de cancer.
Rezultatele laboratorului sunt combinate cu informatiile obtinute in timpul testului, cum ar fi presiunea lichidului spinal, pentru a ajuta la stabilirea unui posibil diagnostic.
O proba de lichid cefalorahidian ajuta in diagnosticul mai multor afectiuni printre care: scleroza multipla, sindromul Reye, sindromul Guillain-Barre, infectiile sistemului nervos central, anumite tipuri de tumori si hemoragia subarahnoidiana. Examenul lichidului cefalorahidian poate arata concentratia de proteine, glucoza, hematii, leucocite, precum si existenta celulelor tumorale. Din el se pot realiza culturi pentru a determina microorganismele bacteriene sau virale.
O punctie lombara poate folosi, de asemenea, la injectarea substantei de contrast sau substantelor radioactive in lichidul cefalorahidian atunci cand este nevoie sa se realizeze, in scop diagnostic, imagini ale curgerii lichidului, o procedura numita mielografie. Ocazional, punctia lombara are ca sop injectarea de medicamente de genul antibioticelor sau chimioterapicelor.
De asemenea, prin intermediul punctiei medulare poate fi diagnosticata o boala numita purpura trombocitopenica idiopatica. Aceasta este o afectiune autoimuna in care sistemul imun ataca trombocitele circulante.
Punctia medulara poate fi recomandata de specialisti si in cazul pacientilor suspecti de aplazie medulara, o boala a maduvei osoase care determina o scadere dramatica a productiei de globule rosii (hematii), globule albe (leucocite) si plachete sangvine (trombocite), dar si a celor suspecti de bicitopenie.
Punctia lombara prezinta unele riscuri, desi acestea sunt mai putine acum decat in trecut. O atentie deosebita este acordata prevenirii infectiei, de aceea procedura este folosita mai selectiv. Datorita disponibilitatii unor metode imagistice diagnostice mai imbunatatite, a scazut nevoia de punctie lombara in multe situatii.
Riscul de complicatii in urma unei punctii lombare este crescut daca prezentati o tulburare de coagulare sangvina sau daca aveti o presiune crescuta a lichidului cefalorahidian, ceea ce ar putea duce la compresia trunchiului cerebral dupa extragerea unei cantitati de lichid cefalorahidian.
In majoritatea cazurilor, punctia medulara nu este dureroasa, aceasta procedura fiind efectuata sub anestezie locala.
Desi punctia medulara este in general recunoscuta ca fiind sigura, ea prezinta anumite riscuri.
Pana la 25% dintre persoanele care au suferit o punctie medulara au acuzat o durere de cap dupa procedura din cauza unei scurgeri de lichid in tesuturile din apropiere.
Cefaleea debuteaza, de obicei, dupa cateva ore pana la doua zile dupa aceasta procedura si poate fi insotita de greata, varsaturi si ameteala. Durerile de cap isi fac aparitia de obicei atunci cand stati pe scaun sau in picioare si dispar dupa ce va culcati. Durerile de cap de dupa punctia medulara pot dura de la cateva ore pana la o saptamana sau chiar mai mult.
Puteti simti o durere sau sensibilitate la nivelul spatelui inferior dupa ce procedura a fost incheiata. In plus, durerea ar putea radia in spatele picioarelor.
Sangerarea poate aparea in apropierea locului in care a fost efectuata punctia sau, rareori, in spatiul epidural.
Cresterea presiunii in interiorul craniului (regiunea intracraniana), din cauza unei tumori cerebrale sau a altor leziuni care ocupa spatiu, poate duce la compresia trunchiului cerebral dupa extragerea unei probe de lichid cefalorahidian.
O scanare cu computer tomograf (CT) sau o rezonanta magnetica RMN pot fi efectuate inainte de punctie pentru a determina daca exista tumori sau alte leziuni care ocupa spatiu si care duc la cresterea presiunii intracraniene. Aceasta complicatie este rara.
Daca ati facut febra sau vreo infectie inainte de punctia medulara, cel mai probabil veti fi nevoiti sa o reprogramati. Procedura nu se amana si se realizeaza doar in cazurile urgente ale persoanelor care sufera de meningita severa sau encefalita (inflamatia creierului). Exista posibilitatea sa amanati efectuarea punctiei si daca luati antibiotice. De aceea, este recomandat sa-l informati pe medic daca este cazul.
Femeile care sunt insarcinate sau cred ca ar putea fi insarcinate trebuie sa discute cu medicii inainte de a recurge la aceasta interventie, mai ales daca este planificata una cu fluoroscopie. Se pot lua masuri speciale sau se poate efectua un alt tip de test.
Nu participati la activitati solicitante in ziua procedurii. Va puteti intoarce la serviciu daca munca nu implica activitate fizica. Discutati cu medicul despre tipul de activitati pe care le puteti intreprinde.
Puteti lua niste medicamente pentru durere eliberate fara prescriptie medicala. Acestea contin acetaminofen si pot ajuta la ameliorarea durerilor de cap sau a durerilor de spate.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…