Nutritia copiilor cu boli metabolice sau autoimune

Nutritia copiilor au anumite afectiuni metabolice sau autoimune necesita o serie de modificari specifice.

Cuprins:

1. Notiuni introductive
2. Nutritia copiilor cu fenilcetonurie
3. Nutritia copiilor cu galactozemie
4. Nutritia copiilor cu boala celiaca
5. Nutritia copiilor cu boala Crohn

Notiuni introductive

Nutritia copiilor si nutritia in general fac parte din factorii de mediu care afecteaza incidenta diferitelor boli, cum ar fi unele boli alergice, hiperlipidemia, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, sindromul metabolic si bolile autoimune cum ar fi boala celiaca si diabetul zaharat de tip 1. Pe de alta parte, schimbarile in ceea ce priveste nutritia copiilor sunt esentiale in tratamentul unor boli.

Ce sunt bolile metabolice?

Bolile metabolice apar cand reactiile chimice anormale din corp sunt perturbate, astfel ca apar dezechilibre. Metabolismul organismului este afectat si apar o serie de efecte adverse, care pot fi extrem de grave. Vom discuta mai jos despre doua astfel de afectiuni si nutritia copiilor cu aceste boli: fenilcetonuria (nutritia copiilor cu fenilcetonurie) si galactozemia (nutritia copiilor cu galactozemie). Aceste boli rezulta fie din incapacitatea de a metaboliza o substanta, permitand depunerile toxice in organism, fie din incapacitatea de a produce o substanta esentiala.

Ce sunt bolile autoimune?

Bolile autoimune sunt bolile in care sistemul imunitar ataca celulele propriului organism, deoarece le depisteaza fals ca fiind elemente straine. Elibereaza proteine numite auto-anticorpi pentru a ataca celulele sanatoase. Sunt peste 80 de tipuri de boli autoimune diferite. Mai jos vom discuta despre boala celiaca (nutritia copiilor cu boala celiaca) si boala Crohn (nutritia copiilor cu boala Crohn), care vizeaza sistemul digestiv. Aceste boli nu au un singur simptom, dar manifestarile generale pot include febra, oboseala extrema, ameteli, scadere in greutate, iritatii cutanate, probleme articulare, caderea parului, ochi uscati etc. Cauzele in general sunt date de factori ereditari, factori de mediu (se manifesta si sunt declansate de o serie de factori ca infectii sau expunerea la unele toxine) sau factori hormonali.

Anumiti copii au probleme nutritionale care pot avea efecte imediate si pe termen lung asupra sanatatii, cresterii si dezvoltarii lor. Nutritia copiilor este importanta pentru mentinerea sanatatii celor mici si prevenirea unor boli. Pe de alta parte, cand cel mic are anumite probleme de sanatate, nutritia copiilor trebuie ajustata astfel ca afectiunea sa fie controlata si sa fie prevenite anumite manifestari.

Iata o prezentare generala a cauzelor, prevenirii, simptomelor si managementului si mai ales cum trebuie schimbata nutritia copiilor cu fenilcetonurie, boala Crohn, galactozemie sau boala celiaca.

Nutritia copiilor cu fenilcetonurie

Fenilcetonuria este o afectiune genetica rara, care determina acumularea unui aminoacid numit fenilalanina in organism. Fenilalanina se gaseste in toate proteinele si in alti indulcitori artificiali.

Afectiunea este cauzata de un defect al genei care ajuta la formarea de fenilalanin hidroxilaza (enzima pe care corpul o foloseste pentru a transforma fenilalanina in tirozina, si pe care trebuie sa o creeze pentru epinefrina, norepinefrina si dopamina). Cand aceasta enzima lipseste, corpul nu poate descompune fenilalanina, ceea ce cauzeaza acumularea de fenilalanina in corp.

Simptome fenilcetonurie

Un copil cu fenilcetonurie usoara poate sa nu prezinte semne in primele luni ale vietii. Daca copilul nu este tratat in acest timp, boala va incepe sa dezvolte urmatoarele simptome:

• convulsii;
• tremur si agitatie;
• hiperactivitate;
• cap de dimensiuni mici (microcefalie);
• afectiuni cutanate, cum ar fi eczeme;
• miros specific al respiratiei, urinei.

Daca nu se intervine cu tratamentul eficient, tulburarea poate provoca leziuni ireversibile ale creierului si dizabilitati intelectuale in primele cateva luni de viata si probleme de comportament si convulsii la copiii mai mari. Testarea se face de obicei dupa nastere si dupa ce copilul a ingerat anumite proteine din lapte praf sau matern.

Recomandari

Odata ce o dieta specifica si alte tratamente necesare sunt administrate, simptomele incep sa se diminueze.

• Se vor administra formule de lapte praf bebelusi speciale, fara fenilalanina, ce ofera alte proteine si nutrienti esentiali pentru copii. Intervalul acceptabil al valorilor plasmatice de fenilalanina in timpul tratamentului este de 2 pana la 10 mg per dL (121 pana la 605 μmol per L). Toleranta fenilalaninei variaza de la sugari la sugari, astfel incat este posibil sa fie necesara ajustarea continutului dietei prin monitorizarea concentratiei de fenilalanina din sange.
• Se vor evita acele alimente si bauturi, inclusiv multe sucuri si alte bauturi care contin aspartam. Aspartamul este un indulcitor artificial produs cu fenilalanina.
• Alaptarea la san trebuie continuata.
• In general, copilul poate manca toate fructele si legumele (cu exceptia leguminoaselor), dar trebuie sa discutati cu un nutritionist si sa calculati continutul de fenilalanina pentru a evita depasirea cantitatii zilnice prescrise.

Nutritia copiilor cu galactozemie

Galactoza este o componenta a lactozei, si este intalnita si in unele fructe si legume. Galactozemia este cauzata de mutatii ale genelor care ajuta la producerea enzimelor necesare pentru a transforma galactoza in glucoza. Parintii unui copil cu galactozemie sunt purtatori ai mutatiei, ceea ce inseamna ca au gena in corpurile lor si pot sa o transmita, dar ei insisi nu vor prezenta niciun semn sau simptom al acestei afectiuni.

Bebelusii cu galactozemie nu au enzima care transforma galactoza in glucoza, un zahar pe care organismul il poate folosi. Daca acestia consuma lapte sau alte produse cu lactoza sau galactoza, galactoza se poate acumula in organism si poate afecta celulele si organele. Acest lucru poate duce la orbire, afectare intelectuala severa, probleme de crestere si, in unele cazuri, chiar deces.

Simptome

Un bebelus poate prezenta semne de galactozemie in primele cateva zile de viata daca consuma lactoza gasita in laptele matern sau in laptele praf. Aceste semne includ:

• refuzul de a manca;
• varsaturi;
• icter si letargie.

Galactozemia apare de obicei in primele zile sau saptamani dupa nasterea bebelusului. Nou-nascutii cu galactozemie au adesea simptome precum varsaturi, pierderea poftei de mancare, ingalbenirea pielii si a albului ochilor (icter) si faliment de crestere. De asemenea, pot avea ficat marit (hepatomegalie).

Pentru a trata galactozemia, laptele (inclusiv laptele matern), alte produse lactate si alte surse de lactoza si galactoza trebuie eliminate din dieta bebelusului. Acest lucru poate ajuta la controlul simptomelor, dar chiar si cu modificarile corecte ale dietei, galactozemia provoaca adesea probleme grave pe termen lung. Chiar daca copiii primesc tratament la o varsta frageda, intarzierile in procesul de invatare si dezvoltare, precum si defectele de vorbire sunt frecvente.

Recomandari

Deoarece galactozemia este o afectiune genetica, nu exista tratament pentru aceasta. Cel mai bun lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa luati masuri de precautie pentru a evita orice efect daunator.

• Va trebui sa evitati hranirea cu lapte matern. Incercati sa utilizati lapte de soia in locul laptelui obisnuit. Laptele de soia este bogat in substante nutritive esentiale, dar nu contine galactoza.
• Deoarece nu poate bea lapte matern sau orice alta formula pe baza de lapte, copilul trebuie sa benefizie de suplimente de calciu, dar si de vitaminele D si K.
• Desi laptele este cea mai obisnuita sursa de galactoza pentru sugari, sursele de galactoza in afara produselor lactate sunt de asemenea interzise pe masura ce copilul creste. Multe alimente prelucrate contin lactoza, asa ca trebuie sa cititi etichetele nutritionale pentru a evita elemente cum ar fi cazeina, laptele praf pudra, lactoza si zerul. Organele, alimentele cu proteine hidrolizate, legumelele si aditivii alimentari fermentati, cum ar fi sosul de soia, ar trebui, de asemenea, evitate.

Nutritia copiilor cu boala celiaca

Boala celiaca este o tulburare autoimuna cauzata de o intoleranta la gluten. Glutenul este denumirea generala a proteinelor prezente in grau, secara si orz si alte cereale derivate. Diagnosticarea se face pe baza unui test. Este important sa se stie daca boala este prezenta, pentru a se putea interveni la timp si pentru a preveni complicatiile. Acest test masoara anticorpi specifici din sangele copilului. Daca cel mic are un nivel ridicat al acestor anticorpi, ar putea insemna ca are boala celiaca. Gastroenterologul va efectua o gastroscopie pentru a confirma daca copilul are boala celiaca. O gastroscopie se face sub anestezie usoara si dureaza aproximativ 10 minute.

Simptome

Simptomele frecvente ale bolii celiace sau celiachiei la copii includ:

• burtica umflata;
• diaree si/sau constipatie;
• disconfort gastric si/sau varsaturi;
• oboseala si lipsa energiei;
• anemie;
• afectarea dezvoltarii si a cresterii;
• dificultati de concentrare.

In prezent nu exista niciun remediu pentru boala celiaca, dar se poate gestiona urmand o dieta stricta, pe toata durata vietii, dieta fara gluten. Chiar si cantitatile de gluten din dieta copilului pot deteriora intestinul subtire al copilului. Asadar, adoptarea unei diete fara gluten este foarte importanta. In general, pentru sugari pe perioada diversificarii, se recomanda evitarea expunerii la gluten inainte de varsta de 4 luni sau mai tarziu de 7 luni. Expunerea trebuie facuta treptat, cand nutritia copilului de baza este laptele matern.

Recomandari

• Eliminati glutenul din alimentatia copilului. Glutenul se gaseste in grau, secara, orz si ovaz. Aceste alimente ar putea include: paine, prajituri, biscuiti, cereale mic-dejun, blat de pizza, paste etc.
• Este important ca in casa sa nu aveti astfel de alimente cu gluten, pentru a nu expune copilul riscului de a consuma astfel de produse.
• Pregatiti si depozitati toate alimentele fara gluten departe de produsele alimentare cu gluten, folositi tocatoare si cutite speciale etc.
• Cititi cu atentie etichetele produselor pentru a depista produsele care contin gluten, chiar si in cantitati mici.
• Glutenul poate fi „ascuns” in multe alimente, inclusiv sosuri si supe, dar si in produse nealimentare, cum ar fi medicamente, suplimente.

Nutritia copiilor cu boala Crohn

Boala Crohn este o afectiune care vizeaza de obicei intestinul subtire si, mai putin frecvent, colonul, dar este capabila sa implice restul tractului gastro-intestinal – gura, esofagul si stomacul. Inflamatia cronica care sta la baza bolii Crohn provoaca ulceratii, umflaturi si cicatrizari ale partilor intestinului. Diagnosticul bolii Crohn ia in considerare imaginea de ansamblu, care include simptome, examinari, teste de laborator, tehnici de imagistica si endoscopie.

Dintre persoanele diagnosticare cu boala Crohn, 20% sunt copii. Boala Crohn apare la pacientii care pot avea o susceptibilitate genetica – cel mai frecvent din cauza variatiilor genelor specifice.

Simptome

Semne ale bolii Crohn la copii:

• copilul plange des si prezinta semne de dureri abdominale dese;
• diaree;
• scadere in greutate;
• scaun cu sange;
• greata si varsaturi;
• febra;
• lipsa energiei;
• afte bucale;
• alergii cutanate si leziuni in jurul anusului;
• pierdere in greutate.

Boala Crohn poate provoca alte probleme, cum ar fi eruptii cutanate, probleme oculare, dureri articulare si artrita, pietre la rinichi. Copiii cu boala Crohn nu cresc si se dezvolta la fel ca ceilalti copii de varsta lor.

Recomandari

Sfaturi nutritionale pentru nutritia copiilor cu boala Crohn:

• Copilul poate manca proteine, leguminoase, fructe, fructe oleaginoase, iaurt.
• Se recomanda de cele mai multe ori limitarea carbohidratilor. Nu trebuie consumate cereale, cartofi, produse lactate cu continut ridicat de lactoza, zaharuri si produse cu zahar si indulcitori.

Referinte::

(1) Nutrition Interventions for Children with special health care needs, link: https://www.doh.wa.gov/Portals/1/Documents/8100/961-158-CSHCN-NI-en-L.pdf
(2) Feeding and Nutrition of infants and young children, link: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/98302/WS_115_2000FE.pdf
(3) Infants & Toddlers (Ages 0-3) – Raising Healthy Children, link: https://www.cdc.gov/parents/infants/healthy_children.html
(4) Diet, Nutrition, and Inflammatory Bowel Disease, link: http://www.crohnscolitisfoundation.org/resources/diet-nutrition-ibd-2013.pdf
(5) Systematic review with meta-analysis: early infant feeding and coeliac disease – update 2015, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/apt.13163
(6) Dietary management of galactosemia, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15906738
(7) Parents’ Guide to PKU, link: https://www.meadjohnson.com/pediatrics/us-en/sites/hcp-usa/files/Parent-Guide-to-PKU_1.pdf