Oamenii pot dezvolta anumite boli din cauze nebanuite. Printre acestea se pot numara alimente despre care credem ca sunt complet sanatoase. Aflati mai multe despre nebanuitele cauze ale bolilor noastre din materialul urmator.
„Sa mancam mai bine pentru a ne vindeca…” isi intituleaza ziarista Laetitia Kirianoff, de la cotidianul La Liberte, editat la Fribourg, colajul de articole realizate in urma convorbirii cu „naturopatologul” Gabriel Bongard, din Tara Cantoanelor.
Potrivit mentiunilor pe care acesta le-a facut in cartea sa ” Les Causes Insoupconnees de Nos Maladies ” (Cauzele nebanuite ale bolilor noastre), sistemul digestiv este punctul de pornire a 60-80 la suta dintre problemele noastre de sanatate. Pentru a le combate, specialistul elvetian propune o alimentatie hipotoxica, menita sa „dezancraseze” organismul.
Traim intr-un mediu toxic si, in acest context, alimentatia nu ramane nici ea mai prejos. Din ce in ce mai modificata si incarcata cu poluanti alimentari, cum ar fi colorantii, conservantii, aditivii pentru ameliorarea gustului, hrana provoaca probleme digestive ale caror efecte asupra starii de sanatate sunt, adesea, prea putin luate in considerare de consumatori.
Pentru a nu reduce deloc dimensiunea dramatica a obiceiurilor noastre alimentare, omul contemporan sedentarizat mananca mult prea mult, comparativ cu consumul sau zilnic de energie. Pe deasupra, din cauza faptului ca ritmul vietii obliga, modul de prelucrare termica a alimentelor, care sunt pregatite la temperaturi inalte, prezinta riscuri, uneori chiar cancerigene, transformand anumite substante in elemente neasimilabile.
Un exemplu bun de factor care contribuie la dezvoltarea unei tulburari digestive ar fi in cazul ulcerului gastric, care este cauzat de bacteria Helicobacter pylori. Durerea data de ulcerul gastric ar putea fi amplificata prin consumul de alimente picante si de alcool.
Unele tulburari digestive sunt de lunga durata si grave, in timp ce altele se rezolva in cateva zile si nu au efecte permanente.
Cititi mai multe aici despre diferenta dintre alergiile alimentare si intoleranta alimentara. Anumite alimente pot provoca reactii alergice, printre care umflarea buzelor, a gurii si a gatului. Acestea pot duce, de asemenea, la greata si varsaturi, dar acest lucru va dura mai mult timp pentru a se dezvolta. Durerile abdominale pot fi, de asemenea, cauzate de intoleranta alimentara.
O dieta bogata in alimente grase, prajite, zaharoase si cu continut redus de fibre poate determina trecerea mai usoara a scaunelor prin colon. Consumul insuficient de apa poate duce, de asemenea, la constipatie, ceea ce poate contribui la multe alte tulburari digestive.
Bacteriile, virusurile si parazitii pot intra in sistemul digestiv prin contactul cu suprafetele contaminate sau prin contactul cu scaunele infectate si apoi prin ingerarea germenilor. Acestea pot fi contractate, de asemenea, prin consumul de alimente infectate sau prin consumul de apa infectata.
Salmonella, E. coli, holera si rotavirusul pot provoca infectii bacteriene. Asa-numita „gripa la stomac” este de fapt gastroenterita, care poate fi cauzata de bacterii, virusuri si paraziti. Cel mai frecvent simptom al tuturor acestor boli este diareea acuta. Antibioticele pot fi utilizate pentru tratarea infectiilor bacteriene si parazitare, dar nu si a infectiilor virale. Deshidratarea este cel mai mare pericol in cazul diareei acute, in special la copiii mici.
Aceste tulburari, in care sistemul imunitar ataca si lezeaza propriile tesuturi ale organismului, pot implica orice parte a sistemului digestiv. Printre bolile autoimune care afecteaza tractul digestiv se numara:
Boli autoimune sistemice provoaca o varietate de probleme gastro-intestinale.
Nivelurile ridicate de stres, lipsa de exercitii, fumatul si consumul excesiv de alcool pot afecta sistemul digestiv. Desi nu poate fi desemnata o singura cauza a unui astfel de lucru, stilul de viata sanatos si alegerea unei diete potrivite pot ameliora severitatea si frecventa episoadelor acestei tulburari.
Cancerul gastro-intestinal este o categorie a cancerelor care afecteaza sistemul digestiv. Printre acestea se numara cancerul la:
Microbiomul intestinal este considerat de medici un adevarat organ. Pentru a avea parte de o stare de bine, e nevoie de un intestin sanatos, iar acest lucru depinde de microbiomul intestinal. Acesta este format din bacterii care nu fac rau organismului, care se regasesc in tractul digestiv si care sunt acceptate de sistemul imunitar pentru ca sunt o componenta extrem de importanta in lupta cu bacteriile daunatoare.
Sistemul imunitar este principala legatura intre bacteriile intestinale si influenta acestora asupra sanatatii si bolilor noastre. Extrem de important de stiut este ca aceasta educatie incepe chiar inainte de a ne naste. Sistemul nostru imunitar este imatur la nastere, iar anticorpii mamei reprezinta singura sursa de protectie. Cu toate acestea, celulele imune trebuie sa fie educate in continuare pentru a invata cum sa protejeze organismul atunci cand nu mai avem parte de protecia anticorpilor materni.
De-a lungul timpului, intestinele, nasul si plamanii sunt expuse la o serie de influente externe, prin hrana si mediul in care traim, cum ar fi aditivii alimentari, polenul din aer sau microorganismele nepatogene din fum, praf sau poluare. Dar, din fericire, majoritatea persoanelor dispun de un sistem imunitar sanatos care combat cu lejeritate toate aceste lucruri.
Daca nu, ar produce un raspuns inflamator de fiecare data cand ati incercat un nou produs alimentar. Deoarece echilibrul bacteriilor din intestin influenteaza echilibrul sistemului nostru imunitar, o flora bacteriana dezechilibrata, avand prea multi agenti patogeni poate afecta sistemul imunitar si, implicit, alte sisteme ale corpului, ducand la cresterea riscului de obezitate, diabet zaharat de tip 1 si de tip 2 si chiar depresie.
E normal ca bacteriile intestinale sa joace un rol semnificativ in bolile direct legate de intestin, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale. Acest lucru a fost studiat de ani de zile si astazi, tratamentele sunt disponibile pentru a corecta compozitiile bacteriene.
Daca adaugam la consumul de alimente un mediu incarcat de poluanti, vom obtine un cocteil exploziv greu de gestionat pentru corpul uman. In opinia lui Gabriel Bongard, exista, totusi, pentru orice persoana bolnava sau preocupata de sanatatea sa, o modalitate de a iesi la liman: alimentatia hipotoxica, adica debarasanta – cat mai mult posibil – de nenumaratii poluanti obisnuiti si de alimentele ce genereaza alergii alimentare.
In deschiderea interviului acordat ziarului La Liberte, „naturopatologul” elvetian explica in ce consta alimentatia preconizata de el. „Alimentatia hipotoxica se aseamana cu alimentatia originara. Caracteristica acestei alimentatii consta in faptul ca ea este compatibila cu capacitatile de asimilare ale organismului nostru. Legumele, leguminoasele si fructele sunt cele aflate la baza acestui mod de a se hrani. Intr-adevar, exista doua cai pentru intoxicarea organismului: cea pe care alimentatia o provoaca in noi prin dificultatea organismului de a le digera. A doua cale este cea a alimentelor care aduc ingrasaminte, pesticide si aditivi.
Se pune, deci, problema de a ramane in cadrul unei alimentatii cu atat mai bogate in vitamine si in minerale si care asigura un echilibru alimentar de proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale si oligoelemente. Astfel, pot fi eliminate probleme de sanatate benigne, majoritatea cazurilor de obezitate, si pot fi stabilizate patologii cronice.”
„Prin urmare, in secolul al XXI-lea – epoca bunastarii -, se pare ca noi nu mancam in mod echilibrat si sanatos?”, intreaba ziarista elvetiana. Gabriel Bongard raspunde: „Nu vreau sa spun ca alimentele pe care le consumam nu sunt bune, ci, mai degraba, sa atrag atentia asupra faptului ca unele alimente sunt greu digerate de anumite persoane. Eu le incurajez, deci, sa isi puna urmatoarea intrebare: ‘Ce nu imi convine in aceasta alimentatie echilibrata?'”.
„De aici si pana la a spune ca aceste alimente sunt toxice nu este, insa, o exagerare?”, intreaba ziarista de la La Liberte. „Noi subestimam impactul alimentatiei asupra starii noastre de sanatate. Cercetarile efectuate de peste 15 ani incoace atesta, intr-adevar, faptul ca sistemul digestiv este punctul de plecare a 60 pana la 80 la suta dintre bolile noastre. Astazi, aproape o persoana din doua se confrunta cu neplaceri digestive asa-zise ‘normale’, pasagere, dar nu mai putin reale, dupa mese, cum sunt balonarile, gazele in cantitati mari, arsurile stomacale, diareele sau constipatiile. Rezistam, astfel, ani de zile, dar sistemul digestiv continua sa se degradeze. Ceea ce poate duce la situatii extrem de grave.”
„In ce fel?”, intreaba ziarista, in finalul interviului. „Contrar a ceea ce se crede, disfunctiile digestive nu duc doar la boli intestinale. Repercusiunile se manifesta si la alte niveluri: articular, muscular, dermatologic si chiar neurologic. Numeroase probleme infectioase dar si imunologice – fara a uita scleroza in placi, boala Alzheimer, Parkinson, si unele cancere – pot avea ca punct de pornire o alimentatie intoxicanta. La fel ca si hiperactivitatea, ori chiar autismul si leucemia.”
In continuare, sub genericul „Prea multa carne este cam greu de digerat pentru fiinta umana„, semnatara grupajului de articole enumera cateva principii ce ne pot ghida in alegerea unei alimentatii hipotoxice. Acest tip de alimentatie spulbera anumite credinte alimentare. Iata, in cele ce urmeaza, o lista de produse traditionale ce nu convin – sau nu mai convin – unui numar mare de persoane.
Contrar unei idei raspandite, cerealele trebuie sa fie consumate cu precautie. Ele sunt – adesea – suspectate atunci cand exista o problema de sanatate. Intr-adevar, de-a lungul timpului, graul tare si moale, secara, orzul, ovazul, porumbul si altele au fost puternic transformate pentru a rezista la paraziti, pentru a corespunde climei din regiunile noastre si pentru a avea un randament mai mare. Aceste manipulari le-au modificat destul de mult compozitia chimica, ele devenind, astfel, alimente greu digerabile pentru organismul uman. Aceste cereale contin proteine, glutenul, din familia prolaminelor.
Glutenul se afla, cel mai adesea, la originea unor alergii alimentare. In acest caz, trebuie sa se renunte si la painea fabricata pe baza de cereale modificate genetic. Produsele ce nu contin prolamine si care sunt permise in alimentatia hipotoxica sunt:
Este un lucru stiut: adesea, indeosebi din cauza proteinelor pe care le contine, numite cazeine, laptele de vaca nu este compatibil cu enzimele din organismul uman. Prin urmare, trebuie excluse din alimentatie laptele de origine animala si derivatele sale: untul, branzeturile, smantana, cremele si inghetata. Este recomandata inlocuirea acestora cu produsele lactate pe baza de:
Acesta face obiectul unei false dezbateri. Pana si in ziua de azi, unii medici sau nutritionisti recomanda produsele lactate pentru continutul lor de calciu. Or, el nu este decat foarte putin asimilat sub aceasta forma. Pentru un aport de 1 500-2000 de miligrame de calciu /cantitatea recomandata femeilor aflate la menopauza, trebuie sa se manance o cantitate prea mare de branza. Un consum excesiv de branza, care este foarte bogata in proteine, acidifiaza, insa, organismul. Calciul, magneziul si fierul, extrase din legume, leguminoase, fructe si cereale compatibile sunt mult mai asimilabile si sunt suficiente pentru buna functionare a organismului.
Prea multa carne este cam greu de digerat pentru fiinta umana. Intr-adevar, omul, spre deosebire de animalul carnivor, are un intestin subtire foarte lung. De exemplu, digerarea unei carni grase necesita 12 ore, ceea ce provoaca bacterii si ingroasa limfa ce are menirea de a drena din organism reziduurile mari. Aceasta pune probleme de drenare a organismului. Este, deci, recomandat sa consumam carne cu moderatie, de 2-3 ori pe saptamana, si sa ne asiguram de provenienta acesteia.
In articolul final, intitulat „Un mod de viata ce ‘ancraseaza'”, se fac si alte precizari importante pe aceasta tema.
In cartea sa (”Cauzele nebanuite ale bolilor noastre”), Gabriel Bongard enumera cele mai subtile origini ale bolilor din zilele noastre. Potrivit „naturopatologului”, ereditatea nu joaca decat un rol foarte redus. Majoritatea maladiilor sunt dobandite de noi pe parcusul vietii.
Acestia sunt principalii agresori. O doza de vacin rau tolerata poate da nastere unei boli autoimune.
In acelasi timp, exista 28 de metale diverse utilizate pentru lucrarile din stomatologie; fiecare dintre aceste metale se va oxida in cursul mestecarii alimentelor si se va dizolva in organism, ceea ce poate duce la o intoxicatie si la tulburari in planul sanatatii.
Pentru persoanele care vor sa isi modifice alimentatia in mod durabil, exista diverse metode ajutatoare: teste de compatibilitate, carti de retete si chiar DVD-uri despre care poate oferi informatii Gabriel Bongard, conchide ziarista.
Referinte:
https://www.health24.com/Medical/Digestive-health/Overview/Causes-of-digestive-disorders-20150330
https://www.everydayhealth.com/digestive-health/common-digestive-conditions-from-top-bottom/
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…