Mituri despre burnout

Mituri despre burnout – Conceptul de burnout incepe sa fie tot mai cunoscut, pe masura ce si interesul pentru sanatatea mintala la locul de munca a crescut in ultimul timp. Insa exista si o serie de informatii eronate legate de acest fenomen. Care sunt cele mai frecvente mituri si care este de fapt realitatea privind sindromul burnout?

Cuprins:

1. De ce apar mituri despre burnout?
2. Principalele mituri despre burnout
3. Solutii pentru combaterea miturilor despre burnout

De ce apar mituri despre burnout?

Ce este sindromul burnout?

Burnout-ul este starea de epuizare emotionala, fizica si mentala care apare in urma unui stres excesiv si prelungit. Burnout-ul sau sindromul de epuizare apare in timp, atunci cand in mod repetat si pe termen lung, stresul resimtit este semnificativ mai mare decat resursele persoanei de a face fata.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, burnout-ul se caracterizeaza prin trei dimensiuni:

• lipsa de energie sau epuizare;
• distantare mentala fata de activitatea profesionala sau sentimente negative ori cinism legate de locul de munca si
• scaderea eficientei la locul de munca.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a reclasificat burnout-ul in ultima editie ICD-11 (Clasificarea Internationala a Bolilor). Daca in editia anterioara, burnout-ul era considerat o „stare de epuizare vitala„, in noua editie este numit „un fenomen ocupational„. Desi nu este considerat o afectiune, (chiar daca persoanele afectate apeleaza la servicii de sanatate pentru a gestiona epuizarea), expertii in sanatate ai OMS isi doresc ca prin acest demers sa aduca mai multa validitate acestui concept deseori inteles gresit.

Burnout – dificultati in identificare si diagnostic

Deseori manifestarile burnout-ului sunt dificil de recunoscut nu doar de persoanele in cauza, ci si de personalul medical, simptomele putand fi similare cu ale altor tulburari psihice, cum e depresia. In ceea ce priveste burnout-ul versus depresia, a existat o controversa intre specialisti daca cele doua sunt entitati diferite sau daca denumirile se refera la aceeasi tulburare. Intre timp s-a stabilit ca depresia si burnout-ul au aspecte distincte si definitorii, dar si multe comune, motiv pentru care burnout-ul mai este numit si „depresia in munca”.

Sindromul burnout este un fenomen asupra caruia specialistii incearca sa aduca mai multa claritate in privinta diagnosticului si implicit a tratamentului. Burnout-ul nu este mentionat in DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale) si nici nu exista criterii de diagnistic dupa care sa poata fi identificat.

Pe acest fond, miturile si informatiile eronate pot usor sa apara. Riscul este ca persoanele care se confrunta cu burnout-ul sa nu inteleaga ce li se intampla, sa intarzie sa faca ceva pentru a reduce acest fenomen, sa nu stie cum sa o faca ori sa amane sa solicite ajutor atunci cand nu reusesc singure.

Principalele mituri despre burnout

Mit 1: Burnout-ul apare doar in mediul profesional

Realitatea: Desi conceptul de burnout este definit in contextul profesional (peste 23 000 de studii s-au publicat pe aceasta tema), epuizarea emotionala si fizica nu apare doar in contexte de lucru. Exista o alta categorie vulnerabila, din afara zonei profesionale, care poate suferi de burnout. In ultimii ani, o serie de studii vorbesc despre burnout-ul parental. Acesta apare deopotriva la mame si tati, desi mamele sunt mult mai frecvent afectate. Se caracterizeaza prin trei aspecte definitorii: epuizare coplesitoare legata de rolul de parinte, distantarea emotionala de copii si sentimentul ineficientei ca parinte. Diferenta intre burnout-ul profesional si cel parental tine de sfera personala versus familiala in care isi au originea, insa manifestarile sunt asemanatoare. O prezentare pe larg despre burnout-ul parental puteti citi aici.

Mit 2: Burnout-ul inseamna sa fii foarte stresat

Realitatea: Vorbim de stres atunci cand simtim prea multa presiune, la nivel mental sau fizic, din cauza activitatilor pe care le avem de realizat. Daca stresul este excesiv si de durata (cronic), poate duce in timp la aparitia burnout-ului. Caracteristic pentru burnout este ca persoana se simte coplesita, epuizata emotional si mental, secatuita de energie si cu mari dificultati in a mai gasi motivatie si a se mobiliza.

Daca in cazul stresului, persoana stie ca daca rezolva sau are sub control situatia care ii provoaca stres, se va simti mai bine, in burnout de obicei persoanele nu reusesc sa mai vada o posibila schimbare in bine a situatiei lor. Stresul ne poate motiva si mobiliza, prin stimularea productiei de adrenalina in organism, iar cand rezolvam o parte din activitati, si vedem ca reusim sa vedem luminita de la capatul tunelului, ne simtim mai bine sa stim ca a fost doar o situatie temporara. Insa in burnout, epuizarea se asociaza cu apatie si o lipsa de energie fizica si mentala.

O alta diferenta tine de „rezolvarea” celor doua fenomene. In cazul stresului, reducerea sau indepartarea conditiilor stresante elimina stresul. Insa in cazul unui burnout, epuizarea poate fi atat de severa, incat persoanele nu mai reusesc singure sa faca fata situatiilor si provocarilor cu care se confrunta. In unele cazuri, poate fi nevoie de ajutor specializat.

Mit 3: Burnout-ul trece dupa o vacanta sau cateva zile libere

Realitatea: Burnout-ul nu trece de la sine si nici dupa cateva zile libere sau o vacanta. Nivelul de stres si de epuizare scad intr-adevar in timpul unei vacante, dar nu e suficient in cazul burnout-ului. De cele mai multe ori, persoana revine la starea dinainte de vacanta odata ce se intoarce la lucru. Cand ajungem in stadiul de epuizare fizica, mentala si emotionala, e nevoie de mai multe strategii pentru a combate burnout-ul:

• identificarea factorilor de stres si reducerea acestora;
• restabilirea unui echilibru intre viata personala si cea profesionala (de exemplu, stabilirea unor limite clare intre programul de lucru si orele dedicate vietii personale);
• modificari la nivelul stilului de viata (de exemplu prioritizarea somnului, activitatii fizice, alimentatiei sanatoase etc.);
• o mai mare implicare in relatiile cu oamenii dragi (inclusiv colegi de lucru) cu care poti impartasi situatiile si starile dificile prin care treci.

Mit 4: Putine persoane ajung la burnout

Realitatea: Din pacate, studiile arata ca burnout-ul la locul de munca afecteaza foarte multi angajati. Iar efectele negative ale acestui fenomen sunt nu doar pentru cei afectati, ci si pentru familiile lor si companiile din care fac parte.

Un studiu publicat in 2018, la care au participat 7500 de angajati americani, a aratat ca principalele cauze ce tin de locul de munca si care duc la burnout includ:

• tratamentul incorect de care au parte angajatii la serviciu;
• supraincarcarea cu sarcini, pe care angajatii nu o pot controla;
• lipsa claritatii privind postul;
• comunicarea deficitara cu managerul sau lipsa sustinerii din partea acestuia;
• presiunea timpului nerealista.

Avand in vedere ca aceste conditii nu sunt neobisnuite la locul de munca, nu e de mirare de ce unele studii arata ca unul din trei angajati ajung la burnout.

Mit 5: Femeile sunt mult mai frecvent afectate de burnout

Realitatea: Desi exista speculatii privind faptul ca sindromul burnout ar fi mai frecvent in cazul femeilor, se pare ca nu exista diferente de gen in burnoutul profesional. O meta-analiza (2010) a studiilor privind diferentele de gen in burnout a ajuns la aceasta concluzie, in urma evaluarii a 183 de cercetari pe acest subiect. Exista insa o diferenta in modul in care femeile si barbatii resimt burnout-ul. Femeile resimt mai puternic si epuizarea emotionala, in timp ce barbatii resimt mai degraba depersonalizarea specifica burnout-ului.

Solutii pentru combaterea miturilor despre burnout

Burnout-ul are numeroase efecte negative pentru sanatate, iar mentinerea in aceasta stare, a nu lua masuri ori a nu cere ajutor nu fac decat sa acutizeze consecintele. Oboseala acumulata in timp, insomnia, apatia si cinismul legat de serviciu, izolarea de cei dragi sunt doar cateva dintre posibilele efecte negative ale burnout-ului.

Miturile si informatiile eronate despre burnout, cum ar fi confundarea acestuia cu stresul zilnic de la serviciu pot contribui la:

• mentinerea problemei;
• cautarea unor solutii cu efect rapid, dar care nu sunt eficiente;
• dificultati in a recunoaste semnele burnout-ului si de a putea ajuta pe cineva in aceasta situatie;
• impiedicarea solicitatii de ajutor specializat, acolo unde e cazul.

Ce putem face pentru a reduce impactul acestor mituri este sa ne informam. Din fericire, exista tot mai multe articole adresate publicului larg pe tema burnout-ului. In cadrul companiilor mijlocii si mari, unde exista responsabili si departamente de resurse umane, pot fi foarte utile prezentari si discutii de constientizare despre burnout, nu doar la nivelul angajajilor, ci si al managerilor.

Referinte:

(1) Burn-out an „occupational phenomenon”: International Classification of Diseases – https://www.who.int/mental_health/evidence/burn-out/en/
(2) Le burn-out parental: Comprendre, diagnostiquer et prendre en charge – https://books.google.ro/books?id=kCxNDwAAQBAJ&pg=PA64&lpg=PA64&dq=burn+out+non+professionnel&source=bl&ots=cIFWLHfMBb&sig=ACfU3U1agQjX0DGS_tXHQihKsHJAmaVIRA&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiopeH3oIfqAhVxx4sKHeGWAZcQ6AEwAXoECAoQAQ#v=onepage&q=burn%20out%20non%20professionnel&f=false
(3) What is burnout? How to recognize the signs and recover from work-related stress – https://www.stress.org/what-is-burnout-how-to-recognize-the-signs-and-recover-from-work-related-stress
(4) Burnout Prevention and Treatment – https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm
(5) ‘Burn-Out’ Is Now a Legitimate Syndrome According to The WHO. Here Are The Symptoms – https://www.sciencealert.com/burn-out-is-now-officially-recognised-as-a-legitimate-syndrome-by-the-world-health-organisation
(6) Gender differences in burnout: A meta-analysis – https://www.researchgate.net/publication/229389297_Gender_differences_in_burnout_A_meta-analysis