Mielografia utilizeaza, in timp real, o forma de radiografie numita fluoroscopie si o injectie cu substanta de contrast pentru a evalua maduva spinarii, radacinile nervoase si invelisul vertebral (meningele). Mai multe despre acest tip de investigatie aflati din materialul care urmeaza.

Cuprins:

  1. Ce este mielografia?
  2. Cand este indicata?
  3. Cum se realizeaza procedura?
  4. Boli ce pot fi depistate prin mielografie
  5. Riscuri
  6. Informatii utile

Ce este mielografia?

Mielografia este o examinare imagistica care implica introducerea unui ac spinal in canalul spinal si injectarea unei substante de contrast in spatiul aflat in jurul maduvei spinarii si a radacinilor nervoase (spatiul subarahnoid). Este utilizata o forma in timp real de radiografie numita fluoroscopie.

Testul cu raze X (radiografia) este un test medical neinvaziv care ajuta medicii sa diagnosticheze si sa trateze afectiuni medicale. Imaginile cu raze X implica expunerea unei parti a corpului la o mica doza de radiatii ionizante pentru a produce imagini ale interiorului corpului. Radiografia este cea mai veche si cea mai frecventa forma de imagistica medicala.

Detalii despre procedura

Cand substanta de contrast este injectata in spatiul subarahnoid, radiologul este capabil sa vizualizeze si sa evalueze starea maduvei spinarii, a radacinilor nervoase si a meningelui. Ultimul este format din membranele care inconjoara si acopera maduva spinarii si radacinile nervoase. Mielografia ofera o imagine foarte detaliata (mielograma) a maduvei spinarii, a radacinilor nervoase, a spatiului subarahnoid si a coloanei vertebrale. Radiologul vizualizeaza trecerea substantei de contrast in timp real in spatiul subarahnoid, pe masura ce curge prin fluoroscopie. In acelasi timp, sunt captate si imagini permanente, numite radiografii, ale materialului de contrast din jurul maduvei spinarii si radacinilor nervoase pentru a identifica anomalii care implica sau afecteaza aceste structuri. In multe dintre aceste cazuri, mielografia poate fi urmata de o tomografie computerizata (CT) pentru a defini mai bine anatomia si orice alte anomalii.

Cand este indicata?

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) este adesea primul examen imagistic efectuat pentru a evalua maduva spinarii si radacinile nervoase. Exista cazuri in care un pacient nu poate efectua examenul RMN din cauza faptului ca are implantat un dispozitiv medical, cum ar fi un stimulator cardiac. In astfel de cazuri, cea mai buna optiune este efectuarea unei mielografii si / sau a unei scanari CT, pentru a defini mai bine anomaliile.

mielografia

Mielografia este folosita cel mai frecvent pentru a detecta anomalii care afecteaza maduva spinarii, canalul spinal, radacinile nervului spinal si vasele de sange care alimenteaza maduva spinarii, de exemplu:

  • pentru a arata daca o hernie a discului intervertebral intre corpurile vertebrale succesive comprima radacinile nervoase sau maduva spinarii;
  • pentru a descrie o afectiune care adesea insoteste degenerarea oaselor si a tesuturilor moi care inconjoara canalul spinal, denumita stenoza spinala. In cadrul acestei afectiuni, canalul vertebral se ingusteaza pe masura ce tesuturile inconjuratoare se largesc din cauza dezvoltarii excrescentelor osoase (osteofite) si ingrosarii ligamentelor adiacente.

De asemenea, mielografia poate fi utilizata pentru a evalua urmatoarele afectiuni atunci cand RMN-ul nu poate fi efectuat, sau impreuna cu rezonanta magnetica (cand RMN-ul nu furnizeaza informatii suficiente):

  • tumorile coloanei vertebrale, meningelui, radacinilor nervoase sau maduvei spinarii
  • infectii la nivelul coloanei vertebrale, discurilor intervertebrale, meningelui si tesuturilor moi din jur
  • inflamatia membranei arahnoide care acopera maduva spinarii
  • leziuni spinale cauzate de boli sau traume.

Mielografia poate fi un real ajutor in planificarea si luarea deciziilor chirurgicale. Aceasta procedura poate reprezenta o solutie in cazul pacientilor carora le-au fost aplicate instrumente spinale (suruburi, placi, tije etc.), cazuri in care RMN-ul nu este optim.

Cum se realizeaza procedura?

Pregatirea

Medicul va va oferi instructiuni detaliate despre cum sa va pregatiti pentru mielograma.

Trebuie sa-i aduceti la cunostinta medicului detalii despre medicamentele pe care le luati si daca exista vreo alergie, mai ales la substantele de contrast iodate. De asemenea, informati-va medicul despre boli sau alte afectiuni recente.

Este esential ca medicul sa stie daca luati medicamente la care trebuie sa renuntati cu cateva zile inainte de procedura. Printre acestea se numara anumite medicamente antipsihotice, antidepresive, anticoagulante sanguine si alte medicamente. In primul rand, trebuie sa renuntati cateva zile la administrarea anticoagulantelor. Daca luati aceste medicamente care subtiaza sangele, trebuie sa discutati cu specialistul despre metode alternative de mentinere a anticoagularii in timp ce efectuati o mielografie.

Desi reactiile la substanta de contrast pe baza de iod utilizata la mielograma sunt extrem de rare, trebuie sa informati medicul daca ati avut vreodata o reactie alergica la substanta de contrast sau la alte medicamente. In plus, mentionati daca aveti orice alergie la alte substante non-medicale sau daca aveti astm. In acest caz, veti fi urmarit cu atentie in special pentru a verifica o reactie la injectarea substantei de contrast. Alergia la substantele care contin iod poate fi principala grija.

Ce alimentatie trebuie sa adoptati inainte de mielografie

De obicei, pacientii sunt sfatuiti sa-si mareasca aportul de lichide cu o zi inainte de o mielografie planificata, deoarece hidratarea este extrem de importanta. Alimentele solide ar trebui evitate cu cateva ore inainte de examinare, nu si lichidele, care trebuie consumate in continuare.

Vi se va cere sa renuntati la unele dintre haine si sa purtati un halat in timpul examinarii. De asemenea, vi se poate cere sa va scoateti bijuteriile, aparatele dentare detasabile, ochelarii si orice obiecte metalice sau imbracaminte care ar putea interfera cu razele X.

Ce trebuie sa-l anunte pe medic persoanele de sex feminin?

Femeile ar trebui sa-si informeze intotdeauna medicul daca exista vreo posibilitate sa fie gravide. Multe teste de imagistica nu sunt efectuate in timpul sarcinii, pentru a nu expune fatul la radiatii. Daca este necesara o radiografie, se vor lua masuri de precautie pentru a minimiza expunerea la radiatii a copilului.

La incheierea mielografiei, pacientul ramane, de obicei, intr-o zona de observatie timp de aproximativ doua ore. Daca nu trebuie sa petreceti noaptea in spital, ar trebui sa va asigurati ca aveti o ruda sau un prieten care sa va duca acasa.

Cum functioneaza aparatul?

  • Razele X sunt o forma de radiatie de tipul undelor radio. Radiografiile trec prin majoritatea obiectelor, inclusiv prin corp. Odata ce este indreptata cu atentie asupra partii corpului examinat, un aparat cu raze X produce o mica explozie de radiatii care trece prin corp, inregistrand o imagine pe film fotografic sau un detector special.
  • Fluoroscopia utilizeaza un fascicul de raze X continuu sau pulsatoric pentru a crea o secventa de imagini proiectate pe un ecran fluorescent sau un monitor. Atunci cand este folosit cu o substanta de contrast, care defineste in mod clar zona examinata, facand-o sa para intunecata (sau prin inversarea electronica a contrastului imaginii cu albul), aceasta tehnica speciala cu raze X permite medicului sa vada articulatiile sau organele interne in miscare. Imaginile statice sau filmele sunt, de asemenea, capturate si stocate electronic pe un computer.
  • Pana de curand, imaginile cu raze X au fost mentinute pe bine cunoscutele foi mari de film. Astazi, majoritatea imaginilor sunt fisiere digitale stocate electronic. Avantajul este ca aceste imagini sunt usor accesibile pentru diagnosticare si management al bolilor.

Cum este efectuata procedura?

Aceasta examinare se face de obicei in ambulatoriu.

Deoarece pacientul se afla cu fata in jos pe masa de examinare, radiologul va folosi fluoroscopul pentru a proiecta imagini radiografice pe monitor. Acest lucru este necesar pentru a vizualiza coloana vertebrala si pentru a determina cel mai bun loc in care sa fie injectata substanta de contrast.

Aceasta este de obicei injectata in canalul spinal lombar inferior, operatiunea fiind considerata mai usoara si mai sigura. Ocazional, daca se considera mai sigur sau mai util, substanta de contrast va fi injectata in coloana cervicala.

La locul injectarii, pielea va fi curatata si apoi amortita cu un anestezic local. In functie de locul punctiei, pacientul va fi pozitionat intr-o parte sau pe abdomen (pozitia predominanta). Acul este avansat, de regula sub orientare fluoroscopica, pana cand varful acestuia este pozitionat in spatiul subarahnoid din canalul spinal, moment in care se obtine un flux lent fluid liber. Daca acest lucru este solicitat de catre medic, o cantitate mica de lichid cefalorahidian poate fi extrasa si trimisa pentru studii de laborator. Substanta de contrast este apoi injectata prin ac, acul este indepartat si pielea de la locul punctiei este curatata din nou. Pacientul este apoi pozitionat pe masa, de obicei stand pe burta.

Ce alta extaminare este efectuata si cat dureaza toate operatiunea?

Folosind din nou fluoroscopul pentru indrumare, radiologul inclina lent aparatul cu raze X permitand substantei de contrast sa curga in sus sau in jos in spatiul subarahnoid si sa inconjoare radacinile nervoase sau maduva spinarii. Pe masura ce masa este inclinata, radiologul monitorizeaza fluxul materialului de contrast cu fluoroscopul, concentrandu-se asupra zonei care se coreleaza cu simptomele pacientului. Din acest moment, pacientul poate fi repozitionat pe o parte pentru a fi obtinute imagini radiografice suplimentare. In timp ce astfel de imagini sunt obtinute, este important ca pacientul sa ramana pe loc pentru a reduce posibilitatea unor imagini neclare. Cand aceste imagini au fost finalizate, masa este readusa in pozitie orizontala, iar pacientul este lasat sa se rostogoleasca pe spate si sa adopte o pozitie de confort mai mare in timp ce imaginile sunt verificate de catre radiolog.

O tomografie computerizata (CT) este efectuata frecvent imediat dupa incheierea mielografiei, in timp ce substanta de contrast este inca prezenta in canalul spinal. Aceasta combinatie de studii imagistice este cunoscuta sub numele de mielografie CT.

Un examen de mielografie este de obicei finalizat in 30-60 de minute. O scanare CT va adauga inca 15-30 de minute la timpul total de examinare.

Boli ce pot fi depistate prin mielografie

O mielografie poate fi facuta pentru a evalua maduva spinarii, spatiul subarahnoid sau alte structuri pentru identificarea modificarilor sau anomaliilor. Poate fi utilizata atunci cand un alt tip de examinare, cum ar fi radiografia, nu ofera raspunsuri clare despre cauza problemelor spatelui sau ale coloanei vertebrale. Mielografiile pot fi utilizate pentru a evalua numeroase boli, printre care:

  • Hernia de disc (discuri care apasa nervii si / sau maduva spinarii)
  • Tumori ale maduvei spinarii sau tumori cerebrale
  • Infectia si / sau inflamatia tesuturilor din jurul maduvei spinarii si a creierului
  • Stenoza spinala (degenerarea si umflarea oaselor si tesuturilor din jurul maduvei spinarii, care duce la ingustarea canalului)
  • Spondilita anchilozanta (o boala care afecteaza coloana vertebrala, determinand cresterea impreuna a oaselor)
  • Osteofite
  • Artrita discurilor
  • Chisturi (capsule benigne care pot fi umplute cu substante lichide sau solide)
  • Ruperea sau afectarea radacinilor nervului spinal
  • Arahnoidita (inflamatia unei membrane delicate care acopera creierul).

Pot exista si alte afectiuni pentru ca medicul poate recomanda o mielografie.

mielografia

Riscuri

  • Exista intotdeauna un risc minor de dezvoltare a cancerului din cauza expunerii excesive la radiatii. Cu toate acestea, beneficiul unui diagnostic precis depaseste cu mult riscul.
  • Desi este mai putin frecventa, durerea de cap asociata cu perforarea pielii de catre ac este un risc. Cefaleea, cand apare dupa mielografie, incepe, de obicei, atunci cand pacientul incepe sa stea in picioare sau jos. Durerea de cap apare, de obicei, dupa doua sau trei zile de la procedura. Odihniti-va in timp ce va asezati pe spate si cresteti consumul de lichide pentru ameliorarea durerilor de cap usoare. Durerile de cap mai severe pot necesita medicatie. In cazuri rare, unii pacienti pot continua sa experimenteze dureri de cap, ceea ce poate necesita o procedura speciala, dar simpla, pentru a ajuta la diminuarea durerii de cap. Aceasta procedura este cunoscuta sub numele de plasture epidural.

Ce reactii adverse pot aparea

  • Reactiile adverse la injectarea de substantei de contrast in timpul unei mielografii sunt rare si de obicei usoare. Printre acestea se numara: mancarime, eruptie cutanata, stranut, greata sau anxietate. Dezvoltarea urticariei sau respiratiei suieratoare este rara, dar poate necesita tratament medicamentos. Reactiile mai severe in care sunt afectate inima sau plamanii sunt rare.
  • Alte complicatii rare ale mielografiei includ leziuni ale nervului aparute in urma perforarii cu acul si sangerari in jurul radacinilor nervoase din canalul spinal. In plus, meningele care acopera maduva spinarii se poate inflama sau infecta. Convulsiile sunt o complicatie foarte rara a mielografiei.
  • Exista un risc foarte mic ca schimbarile de presiune aparute in interiorul canalului spinal din cauza introducerii acului sa blocheze fluxul de fluid din spatiul subarahnoid al canalului spinal. In cazul acesta, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala urgenta.
  • Femeile ar trebui sa-si informeze intotdeauna medicul daca exista vreo posibilitate sa fie gravide. Multe teste de imagistica nu sunt efectuate in timpul sarcinii, pentru a nu expune fatul la radiatii.

Informatii utile

Pretul mediu al unei mielografii este de 250 de lei, dar poate ajunge si la 400 de lei si poate fi efectuata la una dintre clinicile private sau de stat.

 

Referinte:

https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=myelography

https://www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/test_procedures/neurological/myelogram_92,p07670

https://www.ajronline.org/doi/10.2214/ajr.185.3.01850768

https://www.spineuniverse.com/exams-tests/myelography-myelogram

http://www.ajnr.org/content/24/8/1711

Andrei Radu

Andrei Radu este licentiat in jurnalism, iar din 2006 lucreaza cu spor in presa, marea lui pasiune. A debutat ca reporter la departamentul de Sport al Antenei 1, evoluand ulterior ca redactor la Antena 1 si GSP TV. A mai facut parte din echipa editoriala a celor de la 6TV si revista Zile si Nopti.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

1 an in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

1 an in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

1 an in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

1 an in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

1 an in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

1 an in urma