Melanomul este un tip de cancer de piele care se dezvolta din melanocite. Iata care sunt principalele cauze, cum este diagnosticat si ce metode de tratament exista.

Cuprins:

1. Ce este melanomul?
2. Tipuri de melanom
3. Cauze si factori de risc pentru melanom
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Metode de tratament melanom
7. Cum putem reduce riscul de melanom?
8. Prognostic

Ce este melanomul?

Melanomul se dezvolta din celulele pielii numite melanocite. Acestea se gasesc in straturile mai profunde ale pielii si produc o proteina numita melanina. Melanina protejeaza pielea prin absorbtia radiatiilor ultraviolete (UV) nocive.

Pielea este cel mai mare organ al corpului si il acopera in intregime. Ne protejeaza impotriva daunelor cauzate de factori de mediu, cum ar fi soarele, temperaturile ridicate si germenii. Pielea controleaza temperatura corpului, indeparteaza deseurile din corp prin transpiratie si asigura simtul tactil.

Melanocitele se pot grupa impreuna si formeaza alunite pe piele. Ele apar ca pete care sunt de obicei maro sau roz. Alunitele sunt tumori non-canceroase (benigne). Cu toate acestea, in unele cazuri, modificarile melanocitelor pot cauza cancer de piele numit melanom. O modificare a culorii, marimii sau formei unei alunite poate fi primul semn al cancerului de piele melanom.

Melanomul se poate dezvolta si in alte parti ale corpului unde se gasesc melanocite, dar aceste tipuri de melanom sunt rare.

Tipuri de melanom

Exista 4 tipuri principale de melanom cutanat:

  • Melanomul cu raspandire superficiala este cel mai des intalnit tip. Este mai frecvent intalnit pe brate, picioare, piept si spate. Celulele cresc de obicei lent la inceput si se intind pe suprafata pielii.
  • Melanomul nodular este al doilea tip cel mai comun. Poate creste mai rapid decat alte melanoame. Are tendinta de a capata o culoare rosiatica sau neagra si este mai frecvent intalnit pe piept, spate, cap sau gat.
  • Melanomul malign lentigo este mai putin frecvent. Acesta apare de obicei la persoanele in varsta, in zonele de piele care au fost expuse prelungit la soare pe parcursul mai multor ani. Acesta se gaseste adesea pe fata si pe gat si se dezvolta dintr-o afectiune precanceroasa cu crestere lenta numita lentigo malign.
  • Melanomul acral lentiginos este cel mai rar tip. Este de obicei gasit pe palme, talpi sau sub unghii. Nu se crede ca este legat de expunerea la soare.

Un alt tip de melanom rar este melanomul desmoplastic. Rar, melanomul poate incepe sa se dezvolte in alte parti ale corpului decat pielea. Poate sa se dezvolte in ochi (melanomul ocular) sau in tesuturile care captusesc interiorul corpului, cum ar fi anusul sau rectul (melanomul anorectal), nasul, gura, plamanii si alte zone.

Cauze si factori de risc pentru melanom

Cercetarile sugereaza ca aproape 90% dintre cazurile de melanom pot fi legate de expunerea la razele ultraviolete (UV) – fie din surse naturale, cum ar fi soarele, fie din surse artificiale, cum ar fi solarul. Cu toate acestea, deoarece melanomul poate aparea in melanocitele din tot corpul, chiar si cele care nu sunt expuse la soare, lumina UV nu poate fi singurul responsabil pentru toate diagnosticele, in special pentru cazurile de melanom mucos si ocular. Cercetarile actuale indica o combinatie de istoric familial, genetica si factori de mediu care sunt de vina.

Expunerea la radiatii UV

Majoritatea melanoamelor sunt cauzate de expunerea la radiatiile UV provenite de la lumina soarelui. Expunerea la soare in copilarie confera un risc mai mare de aparitie a melanomului decat expunerea la soare in viata ulterioara. Exista, de asemenea, un risc mai mare de aparitie a melanomului ovazional (cum ar fi in vacante) la soare, mai mult decat in ​​cazul expunerii continue la soare (de exemplu, munca zilnica in aer liber).

Solarul creste de asemenea riscul de cancer din cauza nivelului mai mare de radiatii UV. Utilizarea solarului inainte de varsta de 35 de ani poate creste riscul de melanom cu 59%, iar riscul creste cu fiecare utilizare. 5 sau mai multe arsuri solare cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani cresc de asemenea riscul de melanom cu pana la 80%.

Citeste aici mai multe despre cauzele cancerului de piele si cum te poti proteja.

Factori de risc pentru dezvoltarea melanomului

Riscul de a dezvolta melanom creste odata cu varsta. Desi cele mai multe melanoame apar la persoanele cu varsta de 50 de ani sau mai mult, melanomul este relativ comun in grupurile de varsta mai mica (in special persoanele cu varsta intre 25 – 39 de ani). Melanomul este rar intalnit la copii.

Factorii de risc pentru melanom sunt:

  • culoarea pielii (piele mai deschisa este mai sensibila decat pielea mai intunecata);
  • culoarea parului (parul blond si roscat prezinta un risc mai mare decat parul negru);
  • tipul pielii – unele tipuri de piele se ard mai usor;
  • istoric de arsuri solare;
  • istoric personal de cancer;
  • istoric familial de melanom;
  • multe alunite pe piele – mai mult de 50 alunite;
  • prezenta unei boli care slabeste sistemul imunitatr, ca HIV;
  • administrarea unor medicamente care pot suprima sistemul imunitar.

Daca aveti un risc crescut de aparitie a melanomului, discutati cu medicul de familie cu privire la metodele de protectie si verificare a pielii, inclusiv modul in care puteti recunoaste si inregistra modificarile suspecte ale pielii.

Simptome

Melanomul poate varia in ceea ce priveste aspectul. La cei cu multe alunite, melanoamele ies in evidenta prin faptul ca difera de alunite. Pot avea alta dimensiune, alta culoare, alta forma, margini neregulate sau pot da senzatie de mancarime. De asemenea, pot sa sangereze sau sa fie proeminente.

Este normal ca o alunita sa se schimbe in timpul copilariei si al adolescentei. Cu toate acestea, toti adultii care dezvolta o alunita noua ar trebui sa fie supusi unui control dermatologic. Examinarea pielii la fiecare trei luni sau conform recomandarilor medicului de familie va va ajuta sa observati orice pete noi sau in schimbare.

Regula ABCDE

Examinarea pielii presupune evaluarea numarului de alunite si diferentierea dintre leziunile tipice si atipice. Melanoamele precoce pot fi diferentiate de alunitele benigne prin sistemul ABCDE, dupa cum urmeaza:

  • A – Asimetrie – forma unei jumatati a alunitei nu se potriveste cu cealalta jumatate;
  • B – Margini neregulate – (Borders)  – alunita are margini neregulate;
  • C – Culoare – culoarea poate fi neuniforma si poate include nuante de negru, maro si vinetiu;
  • D – Diametru ≥ 6 mm
  • E – Evolutie – alunita s-a modificat in ultimele saptamani sau luni

Melanoame ascunse

Melanoamele se pot dezvolta, de asemenea, in zone ale corpului care au expunere mica sau deloc la soare, cum ar fi spatiile dintre degetele de la picioare, palme, talpi, scalpul sau organele genitale. Acestea sunt uneori denumite melanoame ascunse deoarece apar in locuri pe care majoritatea persoanelor nu le pot verifica usor. Melanoamele ascunse includ:

  • Melanom sub unghie – este o forma rara de melanom, care poate aparea sub unghie. Se poate gasi si pe palme sau pe talpile picioarelor.
  • Melanomul din gura, tractul digestiv, tractul urinar sau vagin – melanomul se dezvolta in membrana mucoasa care captuseste nasul, gura, esofagul, anusul, tractul urinar si vaginul.
  • Melanomul ocular – apare adesea in uvee sau sclera si poate cauza modificari ale vederii.

Diagnostic

Un melanom este identificat in general pe baza examinarii pielii. Pacientii tind sa mearga la dermatolog atunci cand observa o alunita sau o pata anormala pe piele. Medicul dermatolog va efectua si o dermoscopie pentru analiza pielii.

In majoritatea cazurilor, o alunita va fi indepartata chirurgical si examinata indeaproape pentru a vedea daca este canceroasa. Aceasta este cunoscuta sub numele de biopsie. O biopsie implica de obicei indepartarea unei mostre de tesut mic. Cu toate acestea, in cazurile de melanom, toata alunita este, de obicei, indepartata de la inceput.

Este posibil sa fie efectuat si un test pentru a verifica daca melanomul s-a raspandit in ganglionii limfatici (noduli). Aceasta este cunoscuta sub numele de biopsie a nodulului santinela.

Daca este diagnosticat un melanom, pot fi necesare teste suplimentare daca se planifica o interventie chirurgicala sau daca boala s-a raspandit in alte zone ale corpului. Aceste teste pot include teste de sange (LDH – lactat dehidrogenaza care este un marker tumoral), radiografii toracice, RMN, ecografii, CT, scanari osoase etc.

Stadiile melanomului

  • Stadiul 0 – in situ (melanomul este limitat la epiderma – stratul superior al pielii).
  • Stadiul I – Melanomul este limitat la piele, dar a devenit mai gros de 1 mm. In stadiul IA, pielea care acopera melanomul ramane intacta, iar in stadiul IB, pielea care acopera melanomul prezinta ulceratii.
  • Stadiul II – Grosimea melanomului variaza de la 1,01 mm la mai mult de 4 mm. Pielea ce acopera molanomul prezinta ulceratii, dar cancerul nu s-a raspandit.
  • Stadiul III – Melanomul s-a raspandit la unul sau mai multi ganglioni limfatici din apropiere sau in tesutul din apropiere.
  • Stadiul IV – Melanomul s-a raspandit intr-un organ intern, ganglioni limfatici mai departato de melanomul original sau se gaseste pe piele departe de melanomul original.

Metode de tratament melanom

Tratamentul cancerului de piele este similar cu cel al altor tipuri de cancer, dar, spre deosebire de multe cancere interne, este mai usor sa fie accesat cancerul pentru a-l elimina complet. Chirurgia este cel mai frecvent tratament pentru melanom.

Interventia chirurgicala

Chirurgia implica inlaturarea leziunii si a unor tesuturi normale din jurul acesteia. O biopsie poate fi luata in acelasi timp. Daca melanomul acopera o suprafata mare de piele, poate fi necesara o grefa de piele. Daca boala poate patrunde in ganglionii limfatici, se poate efectua o biopsie a ganglionilor limfatici.

Radioterapia

Radioterapia trateaza melanoamele prin folosirea radiatiilor pentru distrugerea celulelor canceroase. Radiatiile pot fi tintite pe locul exact al cancerului. Se recomanda adesea cate o sedinta pe zi timp de cateva saptamani, cu cate o pauza la final de saptamana. Tratamentul in sine dureaza doar cateva minute si nu este dureros.

Chimioterapia pentru melanom

Chimioterapia este tratamentul cancerului cu medicamente anti-canceroase. Scopul este de a distruge celulele canceroase prin oprirea cresterii si diviziunii lor. Se administreaza de obicei intravenos. Uneori pot fi sub forma de comprimate sau unguente.

In cazul melanoamelor, chimioterapia este de obicei utilizata ca tratament paliativ pentru a incerca sa controleze cresterea cancerului si sa amelioreze simptomele. Chimioterapia, de obicei, nu vindeca melanoamele.

Terapia biologica

Terapiile biologice sunt tratamente care utilizeaza substante produse in mod natural de organism. Unele dintre aceste tratamente se numesc imunoterapie deoarece ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva cancerului sau apar in mod natural ca parte a sistemului imunitar. Ipilimumab si interferonul sunt tipuri de terapii care pot fi oferite dupa indepartarea unui melanom.

Exista, de asemenea, multe alte terapii biologice care sunt cercetate si testate, pentru a ajuta la tratarea persoanelor cu melanom. Acestea includ anticorpi monoclonali si terapie cu vaccinuri.

Tratamente complementare si alternative

Astfel de tratamente sunt indicate doar la recomandarile medicului si doar ca sa completeze tratamentul medical de baza. Acestea pot oferi o stare de bine, o ameliorare a simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii, dar nu vor vindeca boala.

Nu intrerupeti niciodata tratamentul conventional fara a consulta mai intai medicul!

Cum putem reduce riscul de melanom?

Prevenirea melanomului se bazeaza pe minimizarea factorilor de risc modificabili. Strategiile includ:

  • Reduceti pe cat posibil expunerea prelungita la soare, mai ales cand indicele UV este mare – cum ar fi in zilele de vara sau la orele pranzului. Evitarea soarelui intens va ajuta sa evitati arsurile si bronzul care provoaca leziuni ale pielii si cresc riscul aparitiei cancerului de piele. Expunerea la soare cumulata in timp, de asemenea, poate creste riscul de cancer de piele.
  • Evitati arsurile solare si bronzul.
  • Purtati haine potrivite care sa va protejeze de soare, palarii de soare si ochelari de spare.
  • Folositi zilnic crema de protectie solara aplicata pe toate zonele de piele expuse la soare. Utilizati un agent de protectie solara cu spectru larg, cu SPF de cel putin 15. Aplicati generos protectia solara si reaplicati din doua in doua ore – sau mai des, daca inotati sau transpirati. Academia Americana de Dermatologie recomanda utilizarea unui produs de protectie solara cu spectru larg, rezistent la apa, cu un SPF de cel putin 30.
  • Examinati-va pielea periodic pentru a identifica la timp anumite modificari ale pielii sau ale alunitelor. Examinati fiecare zona de piele, inclusiv zonele expuse rar la soare sau greu accesibile.

Cum ramane cu vitamina D?

In ciuda avertismentelor privind supraexpunerea la soare, expunerea la lumina permite sintetizarea vitaminei D. Vitamina D este un nutrient important pentru prevenirea bolilor precum rahitismul si osteomalacia. Ca atare, este recomandata expunerea moderata la soare. Timpul necesar pentru a produce suficienta vitamina D este mult mai mic decat timpul necesar pentru a fi ars de soare. Acest lucru inseamna ca ne putem bucura de soare in conditii de siguranta si sa ne mentinem nivelul optim al vitaminei D fara a creste riscul de cancer de piele. E suficienta expunerea timp de cateva minute a bratelor doar pentru a ne asigura necesarul de vitamina D.

Prognostic

Melanomul poate fi tratat mult mai eficient in stadiile incipiente, cand este inca limitat la stratul superior al pielii (epiderma). Cu cat melanomul patrunde mai adanc in straturile inferioare ale pielii (dermul), cu atat este mai mare riscul ca acesta sa se raspandeasca in ganglionii limfatici sau in alte organe din apropiere.

Referinte:
(1) Melanoma, link: https://www.skincancer.org/skin-cancer-information/melanoma
(2) Melanoma, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/ConditionsAndTreatments/melanoma
(3) Melanoma, link: https://www.aad.org/public/diseases/skin-cancer/melanoma#treatment
(4) Diagnosis melanoma, link: https://www.cancervic.org.au/cancer-information/types-of-cancer/melanoma/diagnosing_melanoma.html
(5) Skin cancer, link: https://www.myvmc.com/diseases/skin-cancer-malignant-skin-melanoma/
(6) Melanoma, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/melanoma/symptoms-causes/syc-20374884

Malina Mancas

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma