Sedentarismul reprezinta o problema majora la nivel mondial, acest stil de viata fiind asociat cu mai multe afectiuni. Aflati mai multe despre boala omului modern din materialul urmator.
Sansele sa cititi acest articol in timp ce stati pe un scaun sunt foarte mari… Si, la fel ca in cazul majoritatii utilizatorilor de calculator, sunteti asezat de ceva vreme.
Ganditi-va cat de mult stati in timpul unei zile: majoritatea sunteti la volan dimineata si seara, intrati intr-un birou timp de 8 ore pe zi si apoi va relaxati toata seara pe canapea in fata televizorului. Mai mult, depindeti de e-mail, de aplicatiile telefonului, de plati si alte transferuri bancare si de cumparaturile facute online pentru a indeplini sarcinile pentru care acum 10 sau 20 de ani ati fost nevoiti sa va ridicati si sa va deplasati la ghiseu?
Daca este asa, atunci ar putea sa aveti „boala statului jos” (”sitting disease”), o expresie atragatoare pentru un stil de viata sedentar care v-ar putea pune sanatatea in pericol.
Sedentarismul este, in societatea actuala, o caracteristica definitorie a adultului, avand in vedere ca mai mult de jumatate din timpul in care nu doarme il petrece in activitati sedentare, cum ar fi:
Specialistii atrag atentia ca timpul petrecut in activitati sedentare este strans legat de riscul de aparitie a obezitatii, diabetului zaharat si bolilor de inima, precum si de cresterea mortalitatii cardiovasculare si a mortalitatii in general.
Sedentarismul are ca rezultat acumularea intramusculara de acizi grasi liberi si translocarea unui numar mai redus de transportori de glucoza (GLUT4). In comparatie cu sedentarismul, activitatea fizica usoara este asociata cu activarea cailor metabolice antiinflamatoare si activarea metabolismelor lipidic si glucidic.
Auzim frecvent despre pericolele de moarte provocate de fumat, dar mai putin stim despre riscurile sedentarismului. Exista studii care arata ca lipsa activitatii fizice ucide in momentul de fata mai multe persoane in lume decat fumul de tigara.
Absenta activitatii fizice este mai periculoasa decat tabagismul la nivel mondial, avertizeaza cercetatorii de la International Chair on Cardiometabolic Risk. Datele arata ca anual, in lume, se inregistreaza 5,3 milioane de decese puse pe seama vietii sedentare si 5,1 milioane de decese cauzate de tutun. Aceste date sunt destul de surprinzatoare in masura in care majoritatea oamenilor nu vad nicio legatura intre sedentarism si riscul de deces.
Dar acesta nu este singurul studiu care dezvaluie ca lipsa activitatii fizice ucide mai multi oameni decat fumatul. Anul trecut, in iulie, o echipa de cercetatori britanici au publicat rezultate asemanatoare in publicatia stiintifica de referinta The Lancet. Cercetatorii si-au indreptat atentia catre cauzele importante ale bolilor non-transmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat si cancerul de san si de colon.
Intre 6% si 10% dintre aceste boli severe sunt legate de nerespectarea uneia dintre recomandarile primordiale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), care indeamna populatia sa practice minimum 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana sau 30 de minute de mers in ritm rapid, cinci zile pe saptamana.
Dupa parerea cercetatorilor, practicarea pe scara larga a activitatii fizice ar permite populatiei mondiale sa castige in medie un an la speranta de viata. Acelasi efect l-ar obtine populatia care sufera de obezitate in Statele Unite ale Americii daca ar ajunge la o greutate normala.
In Romania, un studiu recent numit ”Atitudini si comportamente in stilul de viata al romanilor” a scos la iveala ca peste 50% dintre respondenti nu fac deloc sport la ora actuala sau nu fac miscare in mod sustinut. Rezultatele arata ca suntem mult mai sedentari decat semenii nostri din Franta, unde 32% din populatie e inactiva sau decat americanii, care in proportie de 40% nu practica nicio activitate fizica. Cea mai activa este populatia din Germania, unde doar 28% din oameni nu au preocupari sportive. Trebuie stiut ca, in Germania, miscarea este promovata foarte intens in randul copiilor din primii ani de scoala, astfel incat nu exista copil de varsta scolara care, pe langa orele de sport de la scoala, sa nu faca parte si dintr-un club sportiv extrascolar.
O serie de studii arata cat de periculoasa este o viata sedentara, cu multe ore petrecute pe scaun la birou. Aflati in continuare concluziile acestor studii si de ce este atat de important sa facem miscare.
Sedentarismul presupune lipsa unui stil de viata dinamic sau lipsa de activitate fizica din rutina zilnica sau saptamanala. Cei care lucreaza ore in sir la birou si care in timpul liber nu practica nicio forma de miscare reprezinta exemplul clasic de persoane sedentare. Iata insa la ce pericole se expun. Potrivit unui studiu publicat in revista Physical Activity and Health din februarie 2014, statul pe scaun perioade indelungate creste riscul de dizabilitate dupa varsta de 60 de ani. Un pericol care nu priveste doar persoanele din aceasta categorie de varsta: orele lungi de inactivitate fizica, favorizate de munca la birou, sunt vinovate de dureri de spate, spondiloza cervicala, migrene etc.
Specialistii vorbesc chiar despre o epidemie a bolilor provocate de statul prelungit pe scaun – epidemia ”sitting disease”. Un studiu australian din 2012 demonstreaza ca persoanele care isi petrec in medie 11 ore din zi stand pe scaun prezinta un risc de deces prematur cu 40% mai mare comparativ cu persoanele care au un stil de viata activ. Care sunt cauzele de deces prematur? Autorii studiului explica efectele nocive ale sedentarismului asupra corpului uman prin asa-numitele boli ale statului pe scaun (”sitting disease”): de la cele mai comune precum durerile de spate, de ceafa, de picioare, pana la boli de inima, de pancreas (diabet), cancer de colon.
Este putin probabil ca sedentarismul, cel putin cel moderat, sa provoace boli de inima. Cercetatorii concluzioneaza ca numai sedentarismul avansat – mai mult de 10 ore pe zi – este legat de un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces asociat bolilor cardiace.
Descoperirile sugereaza ca sedentarismul este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, independent de alti factori de risc potentiali, cum ar fi indicele de masa corporala si activitatea fizica, numai la niveluri foarte ridicate, a spus autorul principal al cercetarii, Dr. Ambarish Pandey de la Centrul Medical Southwestern din Dallas, Universitatea din Texas.
Nu este clar cat de mult trebuie evitat sedentarismul pentru a se reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Jumatate din studii au fost facute pe oameni timp de mai mult de 11 ani. In total au fost 25.769 de evenimente cardiovasculare unice.
Oamenii care au fost cei mai sedentari, adica cei care au stat aproximativ 12 ore pe zi, aveau cu 14% mai multe riscuri sa dezvolte boli cardiovasculare decat cei care erau sedentari doar 2,5 ore pe zi. Riscul a inceput sa creasca dupa mai mult de 10 ore de sedentarism pe zi.
Cresterea activitatii fizice si evitarea statului prelungit pot reduce sedentarismul, concluzioneaza cercetatorii.
Ce se intampla atunci cand sunteti sedentari si nu efectuati suficiente exercitii fizice? Va sporiti riscul de obezitate si dezvoltati diabetul de tip 2. Odata ce ati facut diabet de tip 2, aveti un risc crescut de boli de inima, accident vascular cerebral, boli de rinichi, complicatii ale vederii si probleme cu picioarele si pielea.
Mentinerea greutatii in raport cu inaltimea este o modalitate eficienta de a tine sub control diabetul. Prin efectuarea de exercitii fizice timp de doar 30 de minute pe zi, cinci zile pe saptamana, oamenii pot preveni diabetul zaharat de tip 2. Daca o persoana are deja diabet de tip 2, acelasi aport de exercitii fizice poate ajuta la minimizarea riscurilor pentru sanatate si la imbunatatirea controlului asupra starii sale.
Diabetul zaharat afecteaza modul in care organismul utilizeaza zaharul din sange, mai precis glucoza.
Glucoza este vitala pentru sanatate, deoarece reprezinta o sursa foarte importanta de energie pentru celulele care alcatuiesc si sunt in stransa legatura cu toti muschii si tesuturile corpului. Totodata, glucoza este principala sursa de combustibil si energie pentru creier.
Diabetul se instaleaza atunci cand organismul nu mai produce suficienta insulina sau organismul nu poate utiliza in mod eficient insulina pe care o produce.
Potrivit cercetarilor, chiar si o sesiune de exercitii fizice poate contribui la imbunatatirea capacitatii unei persoane de a folosi insulina. Cu toate acestea, efectul dureaza doar intre 12 si 48 de ore, ceea ce inseamna ca este necesara o activitate fizica regulata pentru ca insulina sa functioneze in mod eficient.
Un stil de viata sedentar afecteaza barbatii si femeile in mod similar si este la fel de rau pentru ambele sexe. Atat pentru barbati, cat si pentru femei, creste riscul de a dezvolta boli de inima si diabet.
Un barbat care sta 60 de ore la birou, dar care face sport timp de 45 de minute pe zi, de cinci ori pe saptamana, duce tot un stil de viata sedentar. Iar, dupa cum bine se stie, sedentarismul este legat de boli grave precum diabetul, afectiunile cardiovasculare si obezitatea.
Activitatile stresante, mediul inconjurator, cresterea nivelului de obezitate si consangvinitatea, printre alti factori, sunt unele dintre cauzele infertilitatii masculine. In plus, starea de sanatate precara, infectiile, dezechilibrele hormonale, problemele fizice si psihologice au, de asemenea, fac legatura intre sanatatea generala si fertilitatea barbatilor.
In urma cercetarilor, s-a constatat ca inactivitatea poate deteriora, de asemenea, mintea, ciclul somnului si functionarea organele. Ar putea chiar sa va scurteze viata. Femeile care stau pe scaun mai mult de sase ore pe zi au un risc de aproximativ 40% mai mare de a muri din orice cauza, indiferent de nivelul activitatilor fizice, fata de cele care stau mai putin de trei ore.
„Corpul uman a evoluat pentru a se deplasa”, spune James Levine, doctor in medicina, profesor in medicina la Clinica Mayo. „Da, sunt momente in care e nevoie sa ne asezam, insa acum facem acest lucru mai mult ca niciodata. Este nenatural si periculos pentru sanatatea noastra”. Femeile tinere sunt in mod special predispuse. Cercetarile arata ca petrec mai mult timp stand decat celelalte.
Marc Hamilton, profesor si director de cercetare biomedicala la Pennington University, atrage atentia asupra unui fapt capital: ”Corpul uman este facut pentru miscare. Atunci cand muschii sunt imobili, mai ales cei de la nivelul membrelor inferioare, circulatia sangelui este incetinita. Din aceasta cauza, corpul nostru utilizeaza mai putin zahar in sange si arde mai putine grasimi. Iata doi factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare si al diabetului”.
Inceperea sau reinceperea activitatii sportive este una dintre cele mai bune decizii pe care le puteti lua pentru sanatate. Rezultatele vor fi simtite pe propria piele. Dupa numai 2-3 luni tonusul fizic si psihic va fi excelent. Pentru a evita posibilele accidentari si pentru a pregati organismul pentru efort, medicii recomanda sa incepeti treptat activitatea fizica. Ideal este sa faceti miscare in aer liber, cum ar fi:
Iar daca la inceput va confruntati cu febra musculara sau contracturi musculare, nu trebuie sa va dati batuti. Aveti la indemana solutii rapide si eficiente pentru combaterea acestora: plasturi analgezici cu efect de crioterapie sau spray racoritor care ingheata durerea instant. Mult succes si acomodare usoara!
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…