Cancer ovarian – depistat in stadii incipiente, acest tip de cancer are sanse mari de supravietuire, astfel ca e importanta cunoasterea factorilor de risc si a metodelor de screening si diagnostic.
1. Ce este cancerul ovarian?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament cancer ovarian
6. Preventie si reducerea riscului de cancer ovarian
7. Prognostic
Cancerul ovarian este o boala in care anumite celule din ovar incep sa se dezvolte si sa se divida anormal si necontrolat, formand o tumora.
Ovarele sunt organele feminine reproducatoare, in care se produc ovulele. In aproximativ 90% dintre cazuri, cancerul ovarian apare dupa varsta de 40 de ani, iar cele mai multe cazuri apar dupa varsta de 60 de ani.
Ovarele sunt alcatuite din 3 tipuri diferite de celule:
Ovarele au 2 functii principale. Produc hormoni sexuali feminini si produc ovule mature. Hormonii sexuali feminini sunt estrogen si progesteron. Estrogenul este principalul hormon sexual feminin, responsabil pentru dezvoltarea sanilor unei femei, a formei corpului si a organelor de reproducere. Progesteronul pregateste organismul pentru conceptie, ducand la ingrosarea mucoasei uterine (endometru) si regleaza menstruatia si sarcina.
In fiecare luna in timpul ovulatiei, un ovar elibereaza un ovul matur. Acesta se deplaseaza in jos pana la uter. Daca este fertilizat de un spermatozoid, se va implanta in mucoasa uterina unde incepe sa se dezvolte fatul din acesta. Daca nu este fertilizat, este eliminat din corp impreuna cu mucoasa uterina prin menstruatie.
In general, cancerul ovarian se formeaza in celulele epiteliale care captusesc suprafata ovarului. In aproximativ 10% din cazuri, cancerul ovarian se dezvolta in celulele germinale, care sunt precursori ai ovulelor si celulelor ovariene producatoare de hormoni numite celule granuloase.
Cancere ale altor regiuni sau organe din organism se pot raspandi in ovare – cancere metastatice. Un cancer metastatic este un cancer care se raspandeste din regiunea in care a aparut initial ca o tumora primara in alte locuri din organism.
Cancerul ovarian este grupat in functie de tipul de celule in care se dezvolta cancerul.
Carcinomul ovarian epitelial incepe in celulele epiteliale. Acesta este cel mai frecvent tip de cancer ovarian. Carcinomul seros este cel mai frecvent tip de carcinom ovarian epitelial. Tumorile ovariene germinative se formeaza in celulele care produc ovule, iar tumorile ovariene stromale se dezvolta in tesuturile producatoare de hormoni.
Carcinomul seros peritoneal primar se poate dezvolta in peritoneu, care este membrana care captuseste peretii abdomenului si bazinului. Este similar cu cancerul ovarian epitelial, dar cancerul este foarte mic sau nu si nu este deloc clar unde a inceput sa se dezvolte tumora.
Modificarile la nivelul celulelor ovarelor nu duc intotdeauna la cancer. Modificarile acestor celule pot duce la afectiuni non-canceroase, cum ar fi chisturile. Pot duce, de asemenea, la tumori non-canceroase, cum ar fi un adenofibrom.
Nu se cunosc exact cauzele de la baza cancerului ovarian, dar exista o serie de factori de risc. Avand unul sau mai multi factori de risc nu inseamna ca veti dezvolta cu siguranta cancer ovarian.
Riscul de aparitie a cancerului creste odata cu varsta, majoritatea cazurilor apar dupa menopauza. Mai mult de 8 din 10 cazuri de cancer ovarian apar la femeile care au peste 50 de ani.
Daca doua sau mai multe rude apropiate (mama, sora sau fiica) au dezvoltat cancer ovarian sau cancer de san, riscul personal de a dezvolta cancer ovarian poate fi mai mare. Daca rudele au dezvoltat cancer ovarian inainte de 50 ani, este posibil sa fie vorba de anumite mutatii genetice mostenite. BRCA1 si BRCA2 sunt gene ale caror mutatii pot fi legate de cancerul ovarian. Defectele acestor gene cresc, de asemenea, riscul de cancer mamar. Avand rude cu cancer ovarian nu inseamna neaparat ca aveti o gene afectata transmisa in familie. Cancerul s-ar fi putut dezvolta din intamplare.
De fiecare data cand un ovul este eliberat, suprafata ovarului se rupe pentru a-l elibera. Suprafata ovarului este deteriorata in timpul acestui proces si trebuie reparata. De fiecare data cand se intampla acest lucru, exista un risc mai mare de crestere celulara anormala in timpul regenerarii.
Acesta poate fi motivul pentru care riscul de cancer ovarian scade in cazul administrarii de contraceptive sau in caz de sarcini multiple sau perioade de alaptare, deoarece ovulele nu sunt eliberate in aceasta perioada.
Aceasta afeciune poate, de asemenea, sa creasca riscul pentru un subtip de cancer peritoneal (un tip rar de cancer ovarian). In endometrioza, celulele care in mod obisnuit captusesc uterul se dezvolta in alta regiune a corpului.
O femeie care a avur cancer de san sau alta forma de cancer in trecut are un risc mai mare de a dezvolta cancer. Riscul este mai mare la femeile diagnosticate cu cancer mamar la o varsta mai tanara si la cele cu o forma de cancer de san triplu negativ, fara receptorii de estrogen.
Cresterea riscului de aparitie a cancerului ovarian dupa cancerul anterior ar putea fi partial atribuia genelor defecte mostenite, cum ar fi BRCA 1 si 2, precum si sindromul Lynch.
Utilizarea terapiei de substitutie hormonala dupa menopauza poate creste riscul de aparitie a cancerului ovarian.
Fumatul poate creste riscul anumitor tipuri de cancer ovarian, cum ar fi cancerul ovarian mucinos.
Simptomele frecvente ale cancerului ovarian includ:
Cu cat progreseaza cancerul, pot exista si simptome cum ar fi:
Simptomele nu sunt intotdeauna usor de recunoscut, deoarece sunt similare cu cele ale unor probleme medicale mai frecvente, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS). Simptomele pot sa semene si cu cele ale altor afectiuni, cum ar fi sindromul premenstrual (PMS) sau o problema temporara a vezicii urinare. Principala diferenta intre cancerul ovarian si alte tulburari posibile este persistenta si agravarea treptata a simptomelor.
Balonarea persistenta este una dintre principalele manifestari ale cancerului ovarian. Stomacul se poate simti umflat si apare distensia abdominala persistenta. Aceasta balonare difera de alte forme de balonare prin faptul ca nu raspunde la modificarile alimentare si persista.
E normal ca in anumite momente sa apara balonarea, dar daca aceasta persista mai mult de 3 saptamani, e necesar un control medical.
Cancerul ovarian este adesea cunoscut sub numele de cancer „tacut”, deoarece pacientele nu resimt simptome decat in stadiile avansate. Desi de cele mai multe ori aceste simptome sunt date de probleme gastrointestinale usoare, este bine sa putem exclude anumite afectiuni grave, pentru a preveni eventuala agravare.
Diagnosticarea incepe cu o examinare medicala pelvina si abdominala. Pacientii cu boala avansata pot prezenta cu masa ovariana sau pelvina, ascite, efuziuni pleurale sau obstructie intestinala. Prezenta cancerului ovarian avansat este adesea suspectata din motive clinice, dar poate fi confirmata doar patologic prin prelevarea de tesut sau lichid – biopsia.
Analizele pentru cancer ovarian constau in analiza nivelului seric de CA125 si ecografie transvaginala. Istoricul personal medical este o evidenta a simptomelor, a factorilor de risc si a tuturor evenimentelor medicale si a problemelor pe care le-ati avut in trecut. Medicul va pune intrebari despre istoricul de simptome care care sugereaza cancer ovarian, istoric de cancer mamar, sarcini, terapie de substitutie hormonala, fumat, stil de viata etc.
Este posibil sa fie efectuat un test de sange pentru a identifica o proteina numita CA125 in sange. Un nivel foarte ridicat de CA125 poate indica un cancer ovarian. CA125 nu este specific cancerului ovarian si poate fi crescut in afectiuni care includ endometrioza si boala inflamatorie pelvina, astfel incat un nivel ridicat nu inseamna neaparat ca aveti cancer ovarian.
Niciun marker tumoral (inclusiv CA125, gonadotropina corionica beta-umana, alfa-fetoproteina, lactat dehidrogenaza) nu este 100% specific. Se efectueaza si teste imunohistochimice de diagnostic, o analiza a urinei pentru a exclude alte posibile cauze ale durerii abdominale / pelvine, cum ar fi infectiile tractului urinar sau pietrele la rinichi.
Urmatorii markeri tumorali pot fi masurati pentru cancerul ovarian:
Se va efectua o hemoleucograma completa si alte teste pentru a examina functia anumitor organe. Lactat dehidrogenaza (LDH) poate fi masurata la femeile la care este suspectat cancer ovarian. Concentratii mai mari pot indica o tumora de celule germinale ovariene. Hormonii, cum ar fi estrogenul si testosteronul, pot fi la niveluri mai ridicate decat cele normale la unele femei cu tumori stromale ovariene.
Aceste proceduri nu sunt indicate mereu, ci doar cand diagnosticul este incert. Acestea includ:
O ecografie pelviana sau transvaginala poate fi facuta pentru a depista un eventual cancer. In ecografia transvaginala se va introduce o sonda ecografica speciala in vagin pentru a examina ovarele. Ecografiile sunt efectuate pentru a depista o eventuala tumora, pentru a vedea daca e vorba de o tumora solida sau de un chist, dimensiunea ovarului, evaluarea anomaliilor din alte organe, examinarea unei acumulari de lichid in abdomen etc.
Aspiratia cu ac fin (FNA) sau biopsia percutanata a unei mase anexe nu este recomandata in mod obisnuit, deoarece poate intarzia diagnosticarea si tratamentul cancerului ovarian. Daca este suspectat cancer ovarian, se poate efectua o laparoscopie sau laparotomie.
In timpul unei laparoscopii, medicul face o taietura mica (incizie) in abdomen si plaseaza un tub subtire (numit laparoscop) in cavitatea abdominala. Laparoscopia se efectueaza pentru a examina anumite mase anormale si pentru a preleva probe de tesut, pentru a indeparta tumori mici sau chisturi, pentru stadializarea cancerului etc.
Biopsiile pentru cancerul ovarian se fac adesea in timpul unei interventii chirurgicale numite laparotomie. Aceasta interventie chirurgicala este utilizata pentru diagnosticarea, stadializarea si tratarea cancerului ovarian, adesea toate in acelasi timp. Chirurgul face o taietura mare (incizie) in abdomen pentru a examina toate organele din cavitatea abdominala. In timpul acestei interventii chirurgicale, chirurgul indeparteaza, de obicei, intreaga tumora si, de asemenea, indeparteaza probele de tesut din diferite parti ale pelvisului si abdomenului pentru a detecta orice raspandire in aceste zone. Probele sunt trimise la laborator pentru a ajuta la stadializarea cancerului.
O paracenteza este o procedura in care un ac sau un tub gol este introdus prin piele si in cavitatea abdominala. Aceasta procedura se face pentru a elimina acumularea simptomatica a fluidului in abdomen (ascite). Fluidul este examinat pentru celulele canceroase.
Stadiile cancerului ovarian:
– cancerul este limitat la un ovar sau la ambele ovare;
– dezvoltarea tumorii implina un ovar sau ambele, cu extindere pelvina.
-dezvoltarea cancerului implica unul sau ambele ovare si sunt prezente unul sau mai multe dintre: cancer raspandit dincolo de pelvis, cancer raspandit la ganglionii limfatici.
Acesta este stadiul cel mai avansat al cancerului ovarian. Cancerul implica unul sau ambele ovare si sunt prezente metastaze indepartate (raspandirea cancerului la organe situate in afara cavitatii peritoneale).
Gradul este o descriere a modului in care arata celulele canceroase in comparatie cu celulele normale si rata lor de crestere. Pentru a afla gradul unui cancer ovarian, patologul examineaza o proba de tesut din tumora la microscop.
Tratamentul pentru cancerul ovarian poate consta in interventie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie, terapie hormonala sau terapie tintita. Adesea se utilizeaza mai multe forme de tratament. Tipul de tratament depinde de multi factori, inclusiv tipul de cancer ovarian, stadiul si gradul acestuia, precum si starea generala a pacientului.
In majoritatea cazurilor, interventia chirurgicala este facuta pentru a elimina cancerul. Este adesea prima optiune. Tipurile de interventii includ:
Daca doriti sa ramaneti gravida in viitor si aveti cancer in stadiul 1, interventia chirurgicala este una mai usoara si se va incerca mentinerea organelor reproducatoare, pentru o posibila sarcina.
Pentru cancerele avansate este posibil sa fie afectata fertilitatea. Inlaturarea completa a tuturor ariilor implicate in cancer pot reduce considerabil sansele pentru o sarcina viitoare.
Chimioterapia presupune utilizarea anumitor medicamente pentru distrugerea celulelor canceroase. Aceste medicamente afecteaza dividiunea si cresterea celulelor canceroase.
Tratamentul implica de obicei 3 pana la 6 sesiuni de chimioterapie. Intre sesiuni se lasa o pauza de 3-4 saptamani, pentru ca organismul sa se regenereze. Efectele secundare ale chimioterapiei pot include:
Chimioterapia postoperatorie standard pentru cancerul ovarian este terapia combinata cu un compus platina si un taxan (de exemplu, carboplatin si paclitaxel). Agentii suplimentari pentru boli recurente includ urmatoarele:
Aceste medicamente tintesc anumite regiuni sau functii specifice in celulele canceroase. Includ includ bevacizumab si olaparib si limiteaza deteriorarea celulelor normale, pentru mai putine efecte secundare.
Terapia hormonala (HT) impiedica estrogenul sa ajunga la celulele canceroase. Limitarea estrogenului incetineste cresterea celulelor canceroase, iar terapia hormonala poate include goserelin, leuprolida, tamoxifen sau un inhibitor de aromataza.
Radioterapia este mai rar folosita pentru tratamentul cancerului ovarian – doar daca sunt observate urme de cancer in sistemul reproducator sau pentru a trata simptomele unui cancer ovarian avansat.
Daca sunteti o femeie fara antecedente familiale / sindrom genetic, cel mai bun mod de a preveni cancerul ovarian este de a modifica factorii de risc pe care ii puteti controla. De exemplu, sarcinile pana la 30 ani, alaptarea si utilizarea contraceptivelor orale timp de 4 ani sau mai multi este asociata cu o reducere de aproximativ 50% a riscului de cancer ovarian la populatia generala.
Ligatura tubara bilaterala si histerectomia scad si riscul de cancer ovarian. Astfel de interventii si decizii trebuie facute insa dupa o analiza completa a istoricului medical si a riscului de cancer si trebuie luate in considerare toate riscurile asociate.
In timp ce o dieta bogata in grasimi animale a fost implicata in cancerul ovarian, o dieta bogata in fructe si legume poate avea un mic efect preventiv. S-a sugerat ca suplimentarea cu vitaminele A, C si E poate scadea riscul. Cu toate acestea, nu exista recomandari nutritionale oficiale care sa poata fi facute pentru prevenirea cancerului ovarian.
Din pacate, nu exista metode foarte bune de screening pentru cancerul ovarian. Singurul screening utilizat la populatia generala (femei fara sindroame de cancer ereditar) este un examen pelvin. Exista cateva alte teste care sunt in prezent studiate pentru depistarea cancerului ovarian. Unul este un test de sange care identifica o proteina numita CA-125. CA-125 este o proteina care este eliminata din celulele ovariene deteriorate si este adesea crescuta in cazul cancerului ovarian. Aceasta poate fi insa crescuta in numeroase alte afectiuni, inclusiv alte tipuri de cancer, endometrioza, fibroame, menstruatie, diverticulita, pancreatita, lupus si inflamatia mucoasei pulmonare sau inimii. Doar 50% dintre cancerele ovariene in stadiu incipient provoaca un nivel de CA125 crescut, iar tumorile ovariene ne-epiteliale nu produc CA125.
Problema este ca multi pacienti fara cancer ovarian vor avea niveluri crescute de CA-125 si duce la un rezultat fals pozitiv, care duce la investigatii ne-necesare si anxietate crescuta.
O alta metoda experimentala pentru depistarea cancerului ovarian este ecografia transvaginala. Cea mai mare problema cu utilizarea ecografiilor transvaginale pentru screening-ul cancerului ovarian este aceeasi problema ca si utilizarea CA-125 – poate face ca prea multe femei sanatoase sa solicite proceduri inutile, deoarece testele nu sunt suficient de specifice pentru cancerul ovarian.
Prognosticul si sansele de supravietuire dupa un diagnostic de cancer ovarian depind de multi factori. Un factor de prognostic este un aspect al cancerului sau o caracteristica a persoanei (cum ar fi daca fumeaza) pe care medicul o va lua in considerare la realizarea unui prognostic.
Astfel, prognosticul depinde de:
Referinte:
(1) Ovarian cancer, link: https://emedicine.medscape.com/article/255771-overview
(2) All About Ovarian Cancer, link: https://www.oncolink.org/cancers/gynecologic/information-about-gynecologic-cancers/ovarian-cancer/all-about-ovarian-cancer
(3) How do you get ovarian cancer?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/159675.php
(4) If You Have Ovarian Cancer, link: https://www.cancer.org/cancer/ovarian-cancer/if-you-have-ovarian-cancer.html
(5) Ovarian cancer, link: https://www.webmd.com/ovarian-cancer/default.htm
(6) Ovarian cancer, link: http://www.cancer.ca/en/cancer-information/cancer-type/ovarian/ovarian-cancer/?region=on
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…