Tromboza venoasa reprezinta un cheag de sange care se formeaza la nivelul venelor, cel mai frecvent in membrele inferioare. Aflati mai multe despre tromboza venoasa din materialul urmator.
Un tromb venos reprezinta un cheag de sange (tromb) care se formeaza in interiorul unei vene. Tromboza este un termen medical folosit pentru a descrie un cheag de sange care apare in interiorul unui vas de sange. Cel mai des intalnit tip de tromboza venoasa este tromboza venoasa profunda.
Tromboza venoasa profunda (TVP) consta in formarea unui cheag de sange (tromb) intr-una din venele profunde din corp. Tromboza venoasa profunda tinde sa apara in venele picioarelor, cum ar fi venele poplitee sau femurale, precum si venele profunde de la nivelul bazinului.
Exista trei tipuri de cheaguri de sange care se formeaza in vene:
Trombozele venoase superficiale provoaca disconfort, dar in general nu produc consecinte grave, cum se intampla in cazul trombozelor venoase profunde (TVP) care se formeaza in vasele profunde ale picioarelor sau in venele pelvine. Cu toate acestea, ele pot avansa pana in venele profunde sau pot fi responsabile de o embolie pulmonara, in special daca trombul este slab atasat de peretele venei si este situat in apropierea jonctiunii safeno-femurale.
In unele cazuri, ca de exemplu boala Paget-Schrotter, cheagurile de sange se pot forma in venele bratului. Daca trombul se rupe, el este denumit embol, o bucata de cheag de sange, care se poate deplasa spre plamani, rezultand o embolie pulmonara. In alte contexte, o embolie se poate referi, de asemenea, la o bucata de grasime sau o bula de aer. Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara sunt doua parti ale bolii cunoscute sub numele de tromboembolism venos. Unele persoane pot dezvolta TVP si fara sa fie constiente de acest lucru, neavand nici un simptom. De obicei, pacientul va experimenta durere, tumefiere, roseata, sensibilitate si caldura in zona afectata si umflarea venelor superficiale.
Uneori, o persoana poate dezvolta TVP fara o cauza clara. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, aparitia TVP este legata de una dintre circumstantele sau situatiile enumerate mai jos:
Daca organismul uman este inactiv o perioada indelungata de timp, sangele are tendinta de a se acumula la nivelul membrelor inferioare si a zonei pelviene. In cele mai multe cazuri, aceasta nu este o problema majora, deoarece imediat ce activitatea fizica este reluata, sangele este pus in miscare si este redistribuit in tot corpul.
Daca starea de inactivitate este prelungita, acumularea de sange la nivelul picioarelor poate incetini fluxul sanguin, crescand riscul de formare a cheagurilor de sange. Starea de inactivitate poate fi cauzata de internarea in spital, imobilizarea la pat la domiciliu, pastrarea pozitiei asezat in timpul unei calatorii lungi sau din cauza invaliditatii.
Anumite leziuni ale venelor sau interventiile chirurgicale pot incetini fluxul de sange, sporind astfel sansele de formare a cheagurilor de sange. Anestezicele generale pot dilata venele, ceea ce contribuie la formarea cheagurilor de sange.
Afectiunile care contribuie la formarea cheagurilor de sange pot fi mostenite. In cele mai multe cazuri, riscul apare daca este combinat cu cel putin un alt factor de risc.
Pe masura ce fatul se dezvolta, creste presiunea in pelvis si venele de la picioare. Riscul unei femei gravide de a face TVP continua pana la cateva saptamani dupa ce a nascut. Femeile cu unele tulburari de sange mostenite, au un risc considerabil mai mare de TVP, atunci cand sunt insarcinate, in comparatie cu alte femei.
Unele tipuri de cancer sunt asociate cu un risc mai mare de TVP, cum sunt unele terapii de cancer.
Colita ulcerativa, precum si alte boli inflamatorii intestinale, cresc riscul de a dezvolta TVP.
Acest lucru se petrece atunci cand inima nu pompeaza sange in mod corespunzator in corp. Persoanele cu insuficienta cardiaca au un risc considerabil mai mare de TVP.
Femeile aflate la menopauza care fac tratamente hormonale de substitutie au un risc mai mare de TVP.
Un procent mare de femei care iau contraceptive orale dezvolta TVP, comparativ cu femeile de aceeasi varsta si stare de sanatate care nu iau contraceptive orale.
Pacientii care au avut anterior tromboza venoasa profunda, sunt la risc de tromboza recurenta.
Persoanele obeze au presiunea crescuta in vene, in special cele din pelvis si picioare.
Persoanele fumatoare au mai multe sanse de a dezvolta TVP, comparativ cu fumatorii pasivi sau nefumatorii.
Barbatii inalti si femeile inalte, au un risc mai mare de TVP, in comparatie cu alti oameni de aceeasi varsta si starea de sanatate.
Cateterele venoase, care sunt plasate intr-o vena pentru administrarea de medicamente sau pentru colectarea de probe de sange pentru analize, sunt asociate cu un risc mai mare TVP.
Acestea sunt realizate din ipsos si sunt purtate, de exemplu, atunci cand osul unui picior este rupt, in vederea vindecarii. Aceste persoane cu o distributie ortopedica pe picior au un risc mai mare de a dezvolta TVP.
Daca apar, semnele si simptomele pot include:
In majoritatea cazurilor, numai un singur picior este afectat. Cu toate acestea, in cazuri rare, ambele picioare ar putea avea tromboza venoasa profunda. In cazul in care cheagul de sange se disloca si ajunge la plamani, urmatoarele semne si simptome pot indica embolism pulmonar:
Medicul va pune intrebari legate de simptome, istoricul medical si va efectua pacientilor un examen fizic. Diagnosticarea TVP facuta numai in urma semnelor si simptomelor resimtite de pacient nu este suficienta de obicei, iar medicul poate recomanda unele teste:
D-dimerii sunt fragmente de proteina prezente in sange atunci cand un cheag de sange se dizolva in organism.
Acest tip de scanare poate detecta cheagurile de sange, si, de asemenea, viteza fluxului sanguin din vene. In cazul in care un medic determina ca fluxul de sange a incetinit, el poate fi capabil sa localizeze un cheag de sange in cazul in care exista unul.
Acest test de diagnosticare poate fi utilizat in cazul in care ecografia si testul D-dimer sunt neconcludente. Medicul injecteaza o substanta colorata de contrast, intr-o vena a piciorului pacientului sau in vintre. Prin examinarea cu raze X se poate vedea pe un ecran trecerea substantei colorate prin vene si localizarea unui eventual cheag de sange.
Acestea pot dezvalui prezenta unui cheag. De multe ori, aceste cheaguri sunt descoperite atunci cand aceste proceduri sunt efectuate pentru investigarea altor afectiuni.
Scopul tratamentului pentru TVP este de a opri cresterea trombilor, impiedicandu-i de a se disloca si a intra in plamani, cauzand embolism pulmonar, prevenind reaparitia TVP si minimizand riscul de alte complicatii.
Acestea sunt medicamente care previn coagularea, impiedicand cresterea trombilor precum si prevenind ruperea lor care ar putea provoca o embolie pulmonara. Exista doua tipuri de anticoagulante folosite in tratamentul TVP, heparina si warfarina.
Din cauza efectului ei imediat, heparina este administrata mai intai; de obicei, pe cale injectabila, aproximativ o saptamana. Wafarina se administreaza oral o perioada de 3 pana la 6 luni pentru a preveni o repetare a TVP.
Pentru pacientii cu TVP recurenta, medicatia anticoagulanta este luata de obicei pentru tot restul vietii.
Aceasta metoda consta in injectarea unei substante trombolitice capabile sa dizolve cheagurile de sange. Pacientii cu TVP mai grava sau cu embolie pulmonara pot solicita astfel de medicamente. Din cauza riscului lor de sangerare, ca urmare a efectelor secundare, ele sunt folosite doar atunci cand viata pacientului este in pericol.
Filtrul de vena cava inferioara este un dispozitiv mic, de forma unei umbrele, care este introdus in vena pentru a prinde formarea cheagurilor de sange si a opri mutarea acestora in sus, in plamani, permitand in acelasi timp circulatia fluxului de sange.
Acesti ciorapi sunt purtati pentru a diminua umflarea si durerea in picioare si pentru a preveni ulcerele in curs de dezvoltare. Ciorapii pot proteja, de asemenea, pacientul de sindromul post-trombotic. Sindromul post-trombotic este o complicatie a TVP pe termen lung, care afecteaza intre 20% si 50% dintre pacientii cu TVP si care consta in:
Un pacient cu TVP va trebui sa poarte ciorapi cel putin 24 de luni. Ei trebuie sa fie purtati tot timpul.
Alimentele bogate in vitamina K, potasiu si magneziu sunt deosebit de benefice pentru reglarea fluxului sanguin. Legumele cu frunze verzi, legumele crucifere, avocado, cartofii dulci si bananele sunt bogate in aceste substante nutritive.
De asemenea, trebuie sa beti multa apa si alte lichide hidratante, insa evitati zaharul adaugat, alcool si cofeina. De asemenea, puteti urma anumite tratamente pe baza de plante si suplimente in planul de tratare sau prevenire a bolii pentru a stimula regenerarea si sanatatea inimii. Alimentele, ierburile si suplimentele care pot avea efecte anticoagulante si antiinflamatorii naturale sunt:
Tromboza venoasa profunda se vindeca?
Daca este descoperita din timp, sansele de vindecare sunt mari. Este foarte important ca pacientii sa urmeze cu strictete programul de tratament recomandat de doctor.
Dupa inceperea administrarii tratamentului pentru tromboza venoasa profunda pacientul va trebui sa fie atent la alimentatie si la semnele de sangerare excesiva, precum si la luarea de masuri pentru prevenirea unui alt TVP. Pentru aceasta se recomanda:
Verificarea in mod regulat a rezultatelor tratamentului, impreuna cu medicul pentru a vedea daca medicamentele sau tratamentele trebuie sa fie modificate. Daca se administreaza tratament cu warfarina, va fi nevoie de un test de sange pentru a vedea cat de bine se coaguleaza sangele.
Daca pacientul a avut TVP, va urma tratament cu anticoagulante cel putin trei pana la sase luni.
Atentie la aportul de vitamin K din alimentatie daca se face tratament cu warfarina. Vitamina K poate afecta modul in care functioneaza warfarina. Legume cu frunze verzi sunt bogate in vitamina K, de aceea se recomanda consultarea medicului sau unui dietetician cu privire la alimentatie.
Mare grija la sangerarea excesiva, care poate fi un efect secundar al medicamentelor pentru subtierea sangelui. In cazul efectuarii unor activitati care ar putea determina zdrobirea sau taierea la nivelul tegumentelor, chiar si o sangerare minora ar putea deveni grava in aceasta situatie.
Daca pacientul a fost in repaus prelungit la pat, din cauza unei interventii chirurgicale sau a altor factori, cu cat mai repede se va misca, cu atat va fi mai putin probabila dezvoltarea de cheaguri de sange.
Se recomanda purtarea ciorapilor de compresie pentru a preveni formarea cheagurilor de sange la nivelul picioarelor, daca medicul este de acord.
Embolismul pulmonar este una dintre complicatiile trombozei venoase profunde. TVP trebuie sa fie tratata ca o urgenta medicala. Astfel, 3% din cazurile de TVP care se dezvolta la picior, ajung in cele din urma sa-l omoare pe pacient, in principal din cauza unor complicatii de embolism pulmonar.
Cand un cheag ramane in picior sau in brat prea mult timp, acesta poate deteriora vena sau supapele acesteia. Supapele care nu functioneaza bine lasa sangele sa curga inapoi si sa se acumuleze, in loc sa-l impinga spre inima.
Sindromul posttrombotic este, de obicei, usor, dar unele simptome pot fi severe. Este posibil ca acestea sa apara abia dupa cativa ani. Aproximativ jumatate dintre persoanele cu TVP acuza efecte pe termen lung:
Chiar daca prezentati unele riscuri de dezvoltare a bolii, puteti lua masuri pentru a preveni TVP. Principalele sfaturi ale specialistilor sunt:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…