Ce este stresul social? | cauze si efecte

Iata ce este stresul social, care sunt principalii factori de stres social, ce efecte au asupra sanatatii, atat la nivel emotional, dar si fizic, precum si recomandari de gestionare a stresului.

Cuprins:

1. Ce este stresul social?
2. Factori de stres social
3. Ce efecte are stresul social asupra sanatatii?
4. Cum gestionam stresul social?

Ce este stresul social?

Stresul este o stare de tensiune care rezulta din circumstante solicitante. Factorii de stres pot agrava o serie de afectiuni mentale deja existente sau pot creste riscul pentru alte probleme emotionale si mentale. Stresul poate fi de mai multe tipuri:

• stres fizic – traumatisme, efort fizic excesiv, poluare, afectiuni medicale, oboseala, dezechilibre hormonale, stres alimentar (deficiente nutritive, alergii si intolerante, obiceiuri alimentare nesanatoase), deshidratare etc.;
• stres psihologic – stres emotional (frica, frustrare, tristete, furie etc.), stres cognitiv (griji excesive, oboseala mentala, vina, rusine, gelozie, auto-critica, perfectionism, anxietate, atacuri de panica etc.) si stres de perceptie (credinte, atitudini etc.);
• stres psihosocial – dificultati in relatii (cu partenerul, cu parintii, fratii, copiii, colegii, prietenii etc.), lipsa suportului social, lipsa resurselor, dificultati financiare, pierderea unei persoane dragi, izolare etc.;
• stres psiho-spiritual – lipsa valorilor, lipsa sensului in viata etc.

Factori de stres social

Stresul social este un termen care se refera la acea forma de stres care apare ca rezultat al relatiilor unei persoane si mediului social. Poate include stresul din grupurile de prieteni, stresul la scoala sau la locul de munca si situatii familiale stresante. Una dintre cele doua cauze principale ale stresului social este esecul, deoarece duce la pierderea stimei de sine si a statutului social. Esecul duce la un nivel mai ridicat de stres social, deoarece este o parte importanta a identitatii noastre de sine si este, de asemenea, modul in care oamenii caracterizeaza alte fiinte umane. Al doilea factor de stres psihosocial este sentimentul de lipsa de control.

Exemplele de stres psihosocial pot include orice se traduce prin urmatoarele:

• amenintare perceputa pentru statutul nostru social, stima sociala, respectul si/sau acceptarea in cadrul unui grup;
• amenintare la adresa valorii noastre de sine;
• o amenintare asupra careia simtim ca nu avem control.

Toate acestea pot duce la un raspuns de stres in organism. Acestia pot fi unii dintre cei mai solicitanti factori de stres cu care trebuie sa ne confruntam, deoarece ne pot face sa ne simtim lipsiti de sprijin. Pe langa stresul profesional, stresul social include si situatii conflictuale in relatii de prietenie, situatii conflictuale in familie, lipsa sprijinului social, respingere sociala, pierderea unei persoane dragi, divort etc. In cazul copiilor poate fi vorba despre stres la scoala, situatii conflictuale cu prieteni sau colegi, neglijare din partea parintilor, izolare, divortul parintilor, respingere sau bullying.

Stresul social la locul de munca

La locul de munca, exemplele de factori de stres social includ adesea:

• agresiune verbala la locul de munca;
• conflicte cu sefi sau colegi;
• medii de lucru negative;
• politica organizationala;
• discriminare la locul de munca etc.

Stresul social poate aparea si in situatii de performanta, in care colegii de munca sau managerii pot judeca sau critica, sau in situatii in care o persoana se simte respinsa, indepartata din grup sau ignorata. Factorii de stres social pot duce la scaderea satisfactiei in munca, sentimente de esec, scaderea productivitatii etc.

Citeste si: Stresul profesional – cauze, simptome, efecte si solutii

Ce efecte are stresul social asupra sanatatii?

Stresul excesiv poate afecta negativ sanatatea mentala, dar si sanatatea fizica. Are un impact asupra intregului organism. Poate cauza dureri de cap, probleme de concentrare, probleme de somn, probleme digestive, probleme mentale si emotionale etc. Cand stresul psihosocial declanseaza un raspuns la stres, corpul elibereaza un grup de hormoni de stres, inclusiv cortizol, epinefrina si dopamina, ceea ce duce la o explozie de energie, precum si la alte modificari in organism. Vezi si: Raspunsul lupta sau fugi la stres.

Schimbarile aduse de hormonii de stres pot fi de ajutor pe termen scurt, dar pot fi daunatoare pe termen lung. De exemplu, cortizolul poate imbunatati functionarea organismului prin cresterea energiei disponibile, dar poate duce la suprimarea sistemului imunitar, precum si la o serie de alte efecte.

Stresul si imunitatea

Conform studiilor, evenimentele stresante pot slabi sistemul imunitar. Stresul social poate contribui la slabirea sistemului imunitar si poate creste riscul pentru diferite probleme de sanatate. Celulele T sunt unele dintre cele mai importante elemente de aparare ale organismului, indeplinind mai multe functii cheie. Celulele T „natural killer” pot elimina direct celulele infectate cu virusuri si celulele canceroase si pot ajuta la eliminarea celulelor senescente care nu se mai divid, dar refuza sa moara.

Celulele senescente sunt problematice deoarece elibereaza o varietate de proteine ce afecteaza tesuturile din jurul lor. S-a demonstrat ca astfel de celule contribuie la inflamatia cronica. Pe masura ce se acumuleaza din ce in ce mai mult in organism, favorizeaza aparitia diferitelor probleme cum ar fi osteoporoza, boala pulmonara obstructiva cronica si boala Alzheimer.

Vezi si: Stresul cronic – 10 efecte asupra organismului

Stresul social si efectele asupra creierului

Pe masura ce hormonii de stres inunda corpul, circuitele neuronale din creier se modifica, afectand capacitatea noastra de a gandi si de a lua decizii. Toate aceste modificari neurologice afecteaza intregul organism, inclusiv sistemul autonom, metabolic si imunitar.

Atunci cand creierul este supus anumitor factori de stres social, alege sa elibereze anumite substante chimice sau hormoni despre care crede ca vor ajuta persoana sa faca fata stresului la care este supus. Exemple de substante chimice sau hormoni pe care creierul ii elibereaza pentru a face fata situatiilor stresante includ dopamina si serotonina. In cantitati excesive, aceste substante chimice pot provoca probleme mentale, insa. De asemenea, bolile fizice, precum ulcer sau boli de inima, pot fi cauzate si de cantitati excesive de stres social.

Cum gestionam stresul social?

Nu exista un remediu absolut pentru stresul social. Cu toate acestea, exista unele moduri prin care stresul social excesiv poate fi redus. Este important sa gestionam stresul psihosocial din viata noastra, astfel incat raspunsul la stres sa fie declansat doar atunci cand este necesar. De asemenea, este important sa invatam tehnici de ameliorare a stresului pentru a inversa eficient raspunsul la stres, astfel incat sa nu experimentam stari prelungite de stres sau stres cronic.

Exista mai multe moduri de a gestiona stresul psihosocial, deoarece implica factori din exterior si din interior (gandurile noastre despre acea situatie) si poate afecta mai multe domenii ale vietii noastre.

Recomandari si sfaturi

Principalul mod prin care putem reduce stresul social este sa discutam, sa comunicam despre situatia cu care ne confruntam. Relatiile dificile pot fi remediate uneori prin comunicare. De asemenea, discutati cu cei dragi despre ceea ce simtiti. Un alt mod prin care o persoane poate elibera unele forme de stres emotional este prin eliberarea de relatiile toxice. Acestea sunt relatii care afecteaza starea mentala si provoaca o presiune excesiva si inutila asupra starii mentale si emotionale. In plus, gasiti modalitati sanatoase de gestionare a situatiilor conflictuale si stabiliti limite in relatii. Despre limitele in relatii poti citi pe larg aici.

Este recomandat si sa practicati comunicarea asertiva pentru a reduce stresul cauzat de conflict si oferind sprijin social atunci cand o persoana se confrunta cu momente dificile. Aceasta forma de comunicare poate ajuta atat in relatiile profesionale, cat si in relatiile familiale si de prietenie.

In plus, gasirea unor modalitati de a va gestiona nivelul general de stres va poate ajuta sa fiti mai putin reactiv la stresul psihosocial sau la orice factor de stres specific. Dezvoltati un plan de reducere a stresului care functioneaza pentru voi – despre gestionarea stresului poti citi aici mai multe. Poate include meditatie, scris in jurnal, mindfulness, exercitii de respiratie, activitate fizica etc. De asemenea, poate fi necesar uneori ajutor de specialitate, ca psihoterapia.

Referinte:
(1) https://www.nature.com/articles/nrn3918
(2) https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00140139.2020.1765028?journalCode=terg20
(3) https://www.betterhelp.com/advice/stress/what-is-psychosocial-stress/
(4) https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-018-1956-8
(5) https://osha.europa.eu/en/themes/psychosocial-risks-and-stress
(6) https://www.mentalhelp.net/blogs/types-of-stress-and-their-symptoms/

Surse foto: Pixabay, Pexels