Sindromul de tunel carpian – cauze si tratament

Sindromul de tunel carpian este o afectiune dureroasa a mainii provocata de presiunea asupra nervilor de la nivelul incheieturii.

Cuprins:

1. Ce este sindromul de tunel carpian?
2. Simptome
3. Incidenta
4. Cauze
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Stil de viata

Ce este sindromul de tunel carpian?

Sindromul de tunel carpian cuzeaza durere, amorteala si furnicaturi la nivelul mainii si bratului. Apare atunci cand unul dintre nervii principali ai mainii – nervul median – este presat sau comprimat.

Tunelul carpian

Tunelul carpian este un pasaj ingust la incheietura mainii, inconjurat de oasele incheieturii si de ligamentul transvers carpian. Nervul median trece prin tunelul carpian si permite simtul tactil in degetul mare, aratator, degetul mijlociu si jumatate din degetul inelar. Nervul median este unul dintre principalii nervi din mana. Acesta are mai multe radacini nervoase care formeaza un singur nerv in brat. Nervul median coboara pe brat si antebrat, trece prin tunelul carpian de la incheietura mainii si patrunde in profunzimea mainii. Nervul ofera simtul tactil in degete. De asemenea, controleaza muschii din jurul bazei degetului mare.

Cum apare sindromul de tunel carpian?

Cele noua tendoane care indoaie degetele trec prin tunelul carpian. Aceste tendoane sunt denumite tendoane flexor. Tunelul carpian are o capacitate mica de a se intinde sau de a creste in dimensiune. Orice ingrosare a tendoanelor inflamate sau alte cauze de inflamatie pot reduce spatiul din interiorul tunelului carpian. O persoana cu sindrom de tunel carpian avansat poate constata ca nu mai poate folosi sau misca in mod corespunzator degetul mare.

In general, la majoritatea pacientilor, sindromul de tunel carpian se agraveaza de-a lungul timpului, deci diagnosticarea si tratamentul precoce sunt importante. Indoirea incheieturii mainii sau miscarea degetelor produc miscari in tendoane. De exemplu, atunci cand o persoana indoaie un deget, tendonul se deplaseaza cu aproximativ 2 centimetri. Peretele interior al captuselii tendoanelor contine celule care produc un fluid pentru lubrifierea tendoanelor. Lubrifierea este esentiala pentru buna functionare a tendoanelor. Miscarile repetate sau excesive ale mainii pot afecta aceasta lubrefiere, ceea ce determina frictiune si ulterior inflamatie si umflarea zonei tendonului. Episoadele repetate de inflamatie duc la formarea tesutului fibros ce duce la ingrosarea captuselii tendonului si impiedica miscarea lui.

Simptome

Simptomele sindromului de tunel carpian pot include:

• amorteala, furnicaturi, arsuri si durere – in primul rand la nivelul degetului mare si degetului mijlociu;
• pulsatii care iradiaza spre degetul mare si degetul mijlociu;
• durere sau furnicaturi care pot ajunge in sus pe antebrat spre umar;
• slabiciune in mana – acest lucru poate face dificila efectuarea unor miscari de finete;
• pierderea proprioceptiei (constientizarea locului in care mana este in spatiu).

In majoritatea cazurilor, simptomele sindromului de tunel carpian apar treptat – fara un traumatism specific. Initial, simptomele apar, trec si apoi reapar. Pe masura ce starea se agraveaza, simptomele pot aparea mai frecvent sau pot persista pentru perioade mai lungi de timp.

Simptomele pot fi mai intense noaptea. In timpul zilei, simptomele apar frecvent atunci cand tineti ceva in mana pentru o perioada lunga de timp cu incheietura indoita, cum ar fi atunci cand utilizati un telefon, cand conduceti sau cand tastati.

Primele semne pot fi senzatie de arsura, furnicaturi si amorteala la incheietura si mana. Durerea este de obicei simtita mai mult pe partea dinspre palma. Slabiciunea asociata cu sindromul de tunel carpian afecteaza de obicei miscarile care implica degetul mare, astfel incat este posibil sa fie dificil sa efectuati anumite activitati. De-a lungul timpului, muschii mainii pot deveni mai slabi. Ambele maini pot fi afectate de sindromul de tunel carpian.

Incidenta

Oricine poate dezvolta sindromul de tunel carpian, dar este rar intalnit inainte de varsta de 20 de ani. Riscul de a dezvolta sindromul de tunel carpian creste odata cu varsta. Femeile au un risc putin mai mare de a dezvolta sindromul de tunel carpian.

Sindromul de tunel carpian este mai frecvent la persoanele care efectueaza constant anumite miscari repetitive ale mainilor, care ridica greutati cu mainile. Exemple ar fi cei care lucreaza in agricultura, lucratori pe linii de asamblare sau ambalare, mecanici, bucatari, lucratori in domeniul textil, muzicieni etc.

O posibila legatura intre sindromul de tunel carpian si utilizarea tastaturii sau a computerului este incerta. Au fost realizate mai multe studii, cu toate acestea cele mai multe revizuiri noteaza ca nu exista dovezi coerente care sa sustina faptul ca o utilizare extensiva a calculatorului este un factor de risc. Unele date arata ca factorii psihosociali (cum ar fi stresul) pot contribui la dezvoltarea sindromului de tunel carpian.

Cauze

Femeile sunt de trei ori mai susceptibile la a dezvolta sindrom de tunel carpian decat barbatii. Este posibil ca oasele incheieturii sa fie in mod natural mai mici la majoritatea femeilor, formand un spatiu mai strans prin care nervii si tendoanele trebuie sa treaca. Poate fi vorba si de factori genetici care cresc probabilitatea ca femeile sa sufere de leziuni musculo-scheletice. De asemenea, femeile se confrunta cu modificari hormonale puternice in timpul sarcinii si menopauzei, ceea ce le face mai susceptibile la aceasta problema.

Sindromul de tunel carpian este cauzat de presiunea asupra nervului median in timp ce se deplaseaza prin tunelul carpian.

Factori de risc

Iata care sunt factorii de risc cand vine vorba de sindromul de tunel carpian:

• Predispozitia genetica;
• Miscari repetitive – persoanele care efectueaza miscari repetitive pot avea o probabilitate mai mare de a dezvolta sindromul de tunel carpian, si aici vorbim de persoane cu anumite tipuri de locuri de munca, inclusiv lucratorii din sectiile de productie si de asamblare, muzicienii etc. (de asemenea, unele hobby-uri si sporturi care presupun miscari repetitive ale mainilor pot provoca aceasta problema, exemple fiind golful, tricotajul si gradinaritul).
• Leziuni sau traumatisme – o entorsa sau o fractura a incheieturii mainii poate determina umflarea si presiunea asupra nervului, crescand riscul de sindrom de tunel carpian, iar miscarile fortate si repetitive ale mainii si ale incheieturii pot cauza traumatisme.
• Sarcina – modificarile hormonale din timpul sarcinii si acumularea de lichide pot creste riscul de sindrom de tunel carpian, mai ales in ultimele luni.
• Menopauza – modificarile hormonale in timpul menopauzei pot creste riscul pentru sindromul de tunel carpian.
• Unele boli – persoanele care sufera de diabet zaharat, hipotiroidism, lupus, obezitate si poliartrita reumatoida au mai multe riscuri de a dezvolta sindrom de tunel carpian.

Diagnostic

Examinarea fizica este un prim pas pentru stabilirea diagnosticului de sindrom de tunel carpian. In timpul evaluarii, medicul va analiza starea generala de sanatate si istoricul medical si va adresa o serie de intrebari privind simptomele. Va examina cu atentie mana si incheietura mainii si va efectua o serie de teste fizice. Acestea presupun diferite miscari ale mainii, inclusiv apasare de-a lungul nervului median din interiorul incheieturii mainii pentru a vedea daca provoaca amorteala sau furnicaturi la nivelul degetelor, indoiri si testarea sensibilitatii tactile a degetelor.

Investigatii

Se vor efectua si anumite teste, cum ar fi:

• Teste de conducere nervoasa – masoara cat de bine functioneaza nervul median si ajuta la determinarea gradului de presiune asupra nervului. Acestea masoara semnalele care circula in nervii mainii si bratului si pot detecta cand un nerv nu conduce eficient semnalul.
• Electromiografia masoara activitatea electrica din muschi, iar rezultatele pot arata prezenta unor leziuni nervoase sau musculare.
• Ecografie – utilizeaza unde sonore de inalta frecventa pentru a ajuta la crearea de imagini ale oaselor si tesuturilor (se poate recomanda o ecografie a incheieturii mainii pentru a evalua nervul median pentru semne de compresie).
• Radiografiile ofera imagini ale structurilor dense, cum ar fi oasele. Daca aveti miscari limitate ale incheieturii mainii sau durere la incheietura mainii, radiografiile pot fi prescrise pentru a exclude alte cauze ale simptomelor, cum ar fi artrita, leziunile ligamentului sau o fractura.
• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) ofera imagini mai precise ale tesuturilor moi ale corpului, poate determina alte cauze ale simptomelor si poate depista tesuturi anormale care ar putea avea un impact asupra nervului median.

Tratament

Desi este un proces gradual, in general, sindromul de tunel carpian se va agrava in timp daca nu se intervine cu tratamentul necesar. Este importanta evaluarea si diagnosticarea la timp la afectiunii.

Tratamentul non-chirurgical pentru sindromul de tunel carpian

Daca este diagnosticat si se intervine devreme, simptomele sindromului de tunel carpian pot fi adesea ameliorate fara interventie chirurgicala. Tratamentele non-chirurgicale pot include:

• Purtarea unei orteze sau a unui atele in timpul noptii pentru mentinerea incheieturii mainii in pozitie dreapta sau neutra, ceea ce reduce presiunea asupra nervului din tunelul carpian. O atela poate fi purtata 24 de ore pe zi sau numai noaptea.
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul si naproxenul, pot ajuta la ameliorarea durerii si a inflamatiei.
• Modificari ale activitatii obisnuite – Simptomele apar adesea atunci cand mana si incheietura mainii sunt in aceeasi pozitie prea mult timp, in special atunci cand incheietura mainii este indoita sau extinsa. Daca activitatea agraveaza simptomele, modificarea ei poate ajuta la incetinirea sau oprirea progresului bolii.
• Fizioterapie si kinetoterapie – exercitiile sub indrumarea unui specialist pot ajuta la miscarea nervului median mai liber in limitele tunelului carpian.
• Injectii cu steroizi – Cortizonul este un agent puternic antiinflamator care poate fi injectat in tunelul carpian. O injectie cu cortizon poate fi, de asemenea, utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea sindromului de tunel carpian.

Tratamentul chirurgical

Daca tratamentul initial nu amelioreaza simptomele dupa o perioada de timp, medicul poate recomanda interventia chirurgicala. Depinde de severitatea simptomelor si este indicata mai ales pentru a preveni deteriorarea ireversibila.
Procedura chirurgicala efectuata pentru sindromul de tunel carpian se numeste „eliberarea tunelului carpian”. Exista doua tehnici chirurgicale diferite pentru a face acest lucru, dar scopul ambelor este sa elibereze presiunea asupra nervului median prin taierea ligamentului care formeaza acoperisul tunelului, ceea ce scade presiunea asupra nervului median.

Dupa o astfel de interventie este necesara o perioada de recuperare medicala.

Chirurgul face o incizie (taietura) mai mica de 5 cm lungime in palma si uneori si in incheietura mainii, pentru a expune ligamentul transvers carpian. Ulterior, taie ligamentul pentru a reduce presiunea asupra nervului median de baza si se va sutura incizia.

Stil de viata

• Preveniti afectarea musculo-scheletala la locul de munca. Asigurati-va ca spatiul de lucru si echipamentul sunt la inaltimea si distanta potrivita pentru ca mainile si incheietura mainii sa functioneze mai putin. Daca lucrati pe un computer, tastatura trebuie sa fie la o inaltime care sa permita ca incheietura mainii sa se odihneasca confortabil, fara a fi nevoie sa o indoiti la un unghi.
• Faceti pauze periodice de la lucru, pentru a permite ca mana si incheietura mainii sa se odihneasca si sa se recupereze – se recomanda pauze de aproximativ 5-15 minute la fiecare 30-60 minute de lucru.
• Evitati miscarile de rutina, miscarile repetitive si incercati sa efectuati sarcini care utilizeaza miscari diferite ale muschilor in fiecare ora.
• Cand trebuie sa faceti miscari repetitive, evitati incordarea mainii.
• Fiti activi – dupa efectuarea de miscari repetitive, efectuati miscari de stretching si relaxare.
• Imbunatatiti-va postura. Postura incorecta roteste umerii spre inainte, scurteaza gatul si muschii umarului si comprima nervii din zona gatului, ceea ce poatea afecta incheieturile, degetele si mainile.
• Evitati temperaturile extreme, mai ales frigul la nivelul mainilor.

 

Referinte:
(1) Carpal Tunnel Syndrome: Diagnosis and Management, link: https://www.aafp.org/afp/2016/1215/p993.html
(2) Carpal tunnel syndrome, link: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/carpal-tunnel-syndrome
(3) Carpal tunnel syndrome, link: https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Carpal-Tunnel-Syndrome-Fact-Sheet
(4) Carpal Tunnel Syndrome: Diagnosis and Tests, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4005-carpal-tunnel-syndrome/diagnosis-and-tests
(5) Carpal Tunnel Syndrome, link: https://www.healthline.com/health/carpal-tunnel-syndrome
(6) Carpal Tunnel Syndrome, link: https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/carpal-tunnel-syndrome/