Muscatura de capusa – riscuri si ce e de facut

Muscatura de capusa? Este important sa stim ce trebuie facut daca ne confruntam cu un astfel de incident si ce riscuri exista pentru sanatate.

Cuprins:

1. Ce sunt capusele?
2. Cum se fixeaza de gazda si cum transmit bolile?
3. Boli transmise de capusa
4. Ce facem in cazul unei muscaturi de capusa?
5. Cum putem preveni muscatura de capusa?

Ce sunt capusele?

Capusele sunt insecte parazit de dimensiuni mici, cu duritate mare, care supravietuiesc hranindu-se cu sangele gazdei, care poate fi animal sau om. Capusele au culori si dimensiuni variate. Atunci cand s-au hranit cu sange, culoarea lor devine roz, violet, rosu inchis sau gri.

Unele capuse sunt purtatoare de boli, iar cand musca un om, saliva capuselor, care contine agenti patogeni, poate intra in fluxul sangvin si poate transmite virusul mai departe la gazda. Ciclul de viata al capuselor este, in general, de doi ani. In acest timp, ele trec prin patru etape de viata: ou, larva cu sase picioare, nimfa cu opt picioare si adult. Larvele sunt foarte mici, cu o dimensiune de aproximativ 1 mm si pot fi greu de vazut, nimfele sunt putin mai mari, cu un diametru de aproximativ 2 mm, iar capusele adulte (inainte de a se hrani cu sange) au dimensiunea de aproximativ 4 mm.

Cum se fixeaza de gazda si cum transmit bolile?

Capusele NU pot zbura sau sari. In schimb, ele gasesc o gazda, ajung pe corp si isi cauta un loc potrivit pentru a se fixa. Modul in care capusele de hranesc face ca acestea sa transmita foarte usor infectiile. In functie de specia capuselor si stadiul de viata, poate dura de la 10 minute pana la 2 ore pana incep sa se hraneasca.

Atunci cand gaseste un loc de hranire, capusa se fixeaza si isi introduce trompa in piele. Multe specii secreta, de asemenea, o substanta asemanatoare cimentului, care le mentine ferm atasate. Tubul de alimentare poate avea ghimpi de dimensiuni extrem de mici, care ajuta la mentinerea contactului. O capusa se va atasa de gazda si se va hrani cu sangele acesteia timp de cateva zile. Daca insecta este purtatoarea unei infectii, cum ar fi cea care cauzeaza boala Lyme, poate infecta omul sau animalul de care se ataseaza. Odata infectata, o capusa poate transmite infectia pe tot parcursul vietii.

Daca indepartati rapid o capusa (in decurs de 24 de ore), puteti reduce foarte mult riscul de a va imbolnavi de boala Lyme. Este nevoie de ceva timp ca bacteria care provoaca boala Lyme sa treaca de la capusa la gazda. Cu cat fixarea este mai lunga, cu atat este mai mare riscul de a va imbolnavi.

Boli transmise de capusa

Problemele asociate cu muscaturile de capusa includ:

• reactii alergice la locul muscaturii;
• transmiterea unor infectii;
• paralizii (destul de rare).

Multe boli transmise de capusa pot avea semne si simptome similare. Daca ati fost muscat de o capusa si ati dezvoltat simptomele de mai jos in cateva saptamani, trebuie sa va adrestai medicului pentru un plan de tratament.

Simptomele bolilor transmise de capusa

Cele mai frecvente simptome ale bolilor transmise de capusa sunt:

• Febra / frisoane;
• Dureri – simptomele unor astfel de boli includ dureri de cap, oboseala si dureri musculare. Boala Lyme poate da si dureri articulare. Severitatea si timpul de aparitie a acestor simptome pot depinde de boala si de nivelul de toleranta personala al pacientului.
• Eruptii cutanate – boala Lyme, ehrlichioza si tularemia pot cauza eruptii cutanate. La boala Lyme, eruptia cutanata poate sa apara in decurs de 3-30 zile, de obicei inainte de aparitia febrei. Eruptia cutanata a bolii Lyme este primul semn al infectiei si este de obicei o eruptie cutanata circulara numita eritem migrant ce apare la aproximativ 70-80% dintre persoanele infectate, la locul muscaturii. In cea mai comuna forma de tularemie, apare ulceratia pielii la locul in care parazitul a patruns in organism.

Principalele boli transmise de capusa sunt:

• Borelioza sau boala Lyme
• Encefalita de capusa
• Febra recidivanta
• Febra hemoragica Crimeea-Congo
• Paralizii
  Babesioza
• Anaplasmoza
• Tularemia
• Ehrlichioza etc.

Boala Lyme

Boala Lyme este o infectie bacteriana transmisa de capuse cauzata de unii membri ai grupului Borrelia burgdorferi. Este in prezent cea mai raspandita infectie transmisa de capuse in zonele temperate din Europa, America de Nord si Asia. Infectia cu Borrelia burgdorferi poate fi asimptomatica. Simptomele precoce includ mai ales eritem migrator. Neuroborelioza este principala complicatie (apare in aproximativ 10% dintre cazuri). Neuroborelioza acuta poate cauza paralizie faciala, meningita limfocitara, radiculoneurita (apare de obicei la aproximativ 6-12 saptamani de la infectie). Netratarea boreliozei poate afecta pielea, sistemul nervos si musculo-scheletic.

Nu exista in prezent un vaccin aprobat impotriva boreliozei.

Encefalita de capusa

Encefalita de capusa este o boala infectioasa virala care implica sistemul nervos central si poate duce la simptome neurologice pe termen lung si chiar deces. Perioada de incubatie este, in medie, de 7 zile, dar poate varia de la 3-28 zile. Aproximativ doua treimi dintre infectiile cu virusul encefalitei de capusa nu sunt simptomatice. In cazurile clinice, faza activa dureaza 5 zile (interval de 2-10 zile) si este asociata cu simptome nespecifice ca febra, oboseala, cefalee, mialgie, greata. Interval asimptomatic apare in general dupa alte 7 zile, cand este implicat sistemul nervos central (meningita, meningoencefalita, mielita, paralizie, radiculita). Meningita, encefalita sau meningomielita necesita spitalizare si ingrijire de sustinere.

Febra recidivanta

Febra recidivanta se manifesta prin astenie intensa, cefalea, artralgie, mialgie, rigiditatea gatului, dureri de stomac si greata. Splenomegalia si hepatomegalia, asociate de obicei cu icterul, pulsul si tensiunea arteriala ridicata sunt frecvente. Apar episoade frecvente de febra. Dupa perioada de incubatie (3 pana la 18 zile dupa muscatura de capusa), apare deseori febra mare (> 39-40 ° C) care dureaza 3-6 zile.

Febra hemoragica Crimeea Congo

Febra hemoragica Crimeea-Congo este o infectie virala. Agentul infectios apartine genului Nairovirus, familia Bunyaviridae. Pot sa apare petechii si echimoze pe membranele mucoase si pe piele. Dupa o perioada de incubatie (de obicei de 3-7 zile), boala se manifesta prin febra brusca, cefalee, mialgie, dureri de spate si articulatii, dureri abdominale si varsaturi.

NU TOATE CAPUSELE SUNT PURTATOARE DE BACTERII SI VIRUSURI.

Ce facem in cazul unei muscaturi de capusa?

Este esential sa fie indepartata capusa cat mai curand posibil. Deoarece muscaturile de capusa sunt aproape nedureroase, este posibil ca o capusa sa nu fie observata decat la mult timp dupa fixare. Este important sa eliminati capusa cat mai curand posibil dupa ce a fost descoperita.

• Se folosesc pensete cu varf fin pentru a prinde capusa cat mai aproape de suprafata pielii. Nu striviti si cu stoarceti capusa. Trageti in sus cu o presiune uniforma si lenta. Nu rasuciti sau bruscati capusa – acest lucru poate face ca aceasta sa se fixe mai adanc in piele sau poate cauza ruperea capusei.
• Dupa indepartarea parazitului, curatati bine zona si mainile cu alcool, solutie de iod sau apa si sapun. Folositi lotiune cu calamina pentru a reduce mancarimea.
• Pastrati capusa intr-un flacon, punga mica de plastic sau alt recipient inchis cu un tampon de bumbac pentru a fi testata in laborator pentru diferite boli.
• Urmariti cu atentie locul muscaturii pentru eventualele eruptii si monitorizati-va sanatatea pentru orice simptome care seamana cu ale gripei. Consultati medicul imediat daca apar simptome.

Cum indepartam corect capusa?

Nu toate metodele pot fi eficiente in indepartarea capuselor. Unele metode pot chiar agrava situatia, deoarece capusa va secreta mai multe substante nocive in gazda. Riscul de transmitere a bolii creste semnificativ dupa 24 de ore de la fixare.

Sunt CONTRAINDICATE urmatoarele tehnici de indepartare a capuselor:

• • aplicarea unor surse de calduta, ca un chibrit aprins;
  • folosirea unghiilor pentru a indeparta capusa;
  • folosirea de acetona, ulei, lac de unghii, alcool;
  • folosirea unui ac pentru a extrage capusa;
  • zdrobirea, ruperea sau stoarcerea corpului capusei;
  • rasucirea sau rasturnarea capusei.

Aceste metode pot face ca insecta sa elimine mai mult agent infectios si sa se ataseze mai ferm sau pot chiar cauza ruperea ei – daca raman resturi in piele, acestea vor fi mai greu de indepartat in totalitate si creste riscul de infectare.

Folosirea unui dispozitiv pentru indepartarea capuselor cu unghi inchis, cu varf mediu, ofera cele mai bune rezultate. Dupa indepartarea capuselor, zona de muscaturi trebuie sa fie inspectata cu atentie pentru toate eventualele resturi de parazit, care trebuie indepartate. Indepartarea inadecvata a capuselor poate duce la ruperea unor bucati de capusa in piele, ceea ce poate duce la infectii sau formarea granulomului.

Dupa indepartare, spalati-va bine pe maini cu apa si sapun. NU distrugeti corpul capusei, deoarece acest lucru poate cauza regurgitarea continutului sau infectat in rana.

Cat timp trebuie sa fie fixata o capusa pentru a transmite boala?

Cu cat este mai mare o capusa, cu atat este mai mare riscul transmiterii unei boli. Desi boala Lyme nu este transmisa frecvent atunci cand capusele sunt atasate timp de mai putin de 24 de ore, riscul de boala Lyme prezentat de acele muscaturi nu este totusi nul. S-ar putea sa existe si alti factori care sa contribuie la transmiterea bolii in cazuri de fixare de scurta durata. In plus, exista alte bacterii care cauzeaza boala si virusi purtati de capuse despre care nu se stie cu exactitate in cat timp se transmit.

Ar trebui sa pastram capusa dupa extragere?

Puteti pastra capusa intr-un reicpient inchis perfect, pentru a fi testata in laborator in cazul in care se suspecteaza o infectie. Astfel, medicul poate identifica specia si daca prezinta semne de hranire.

E nevoie de tratament pentru muscatura de capusa?

ILADS (International Lyme and Associated Diseases Society) recomanda ca profilaxia (tratamentul preventiv) sa fie discutat cu toti cei care au avut o muscatura capusa. Acestia recomanda 20 de zile de doxiciclina (cu conditia sa nu existe contraindicatii), daca exista dovezi ca parazitul a inceput sa se hraneasca.

Desi doxiciclina poate preveni cazurile de boala Lyme, capusele din unele zone poarta agenti patogeni multipli, dintre care unele, inclusiv Babesia, virusul Powassan si Bartonella, care nu raspund la doxiciclina. Aceasta inseamna ca o persoana ar putea contracta o boala transmisa de capusa, in ciuda profilaxiei antibiotice pentru boala Lyme.

Unii medici prescriu o singura doza de doxiciclina de 200 mg pentru o muscatura depistata.

Se vor efectua in general teste de laborator pentru depistarea unor eventuale infectii, dar tratamentul precoce poate impiedica infectia. Indiferent daca alegeti sau nu sa beneficiati de un tratament profilactic dupa o muscatura, este necesar sa fiti atenti la eventualele simptome care ar putea sugera o infectie activa. Simptomele frecvente ale bolii Lyme includ febra, cefalee, dureri musculare si articulare si oboseala.

Cum putem preveni muscatura de capusa?

Daca vreti sa iesiti la iarba verde, daca desfasurati o activitate in aer liber, in special in zonele impadurite, este important sa urmati cateva masuri de precautie simple pentru a va proteja de muscaturile de capuse.

• Purtati bluze cu maneci lungi, haine de culoare deschisa, cu tesaturi stranse, pantaloni lungi deschisi la culoare, incaltaminte inchisa de culori deschise si sosete albe care pot acoperi pantalonul in partea de jos. Astfel, se reduce riscul ca parazitul sa ajunga pe piele si poate fi vazut cu usurinta.
• Cand sunteti prin padure sau prin iarba, evitati zonele in care iarba este foarte inalta. La domiciliu, asigurati-va ca pastrati gazonul cosit si tufisurile si copacii curatati.
• Utilizati repelente pentru protejarea de insecte cu DEET de 30% pe pielea si hainele expuse, dar evitati zona mainilor si fetei. Aplicati spray-ul pe imbracaminte, sosete, incaltaminte, corturi si genti. Hainele pot fi, de asemenea, tratate cu permetrin. Respectati intotdeauna instructiunile produsului. Utilizati produse care contin permetrin numai pe imbracaminte. Articolele tratate cu permetrin raman protejate dupa cateva cateva spalari.
• Cand va intoarceti acasa, analizati-va intregul corp pentru a verifica sa nu fie capuse atasate. Acordati atentie parului, pliurilor corpului, urechilor, spatelui, picioarelor. Verificati hainele si incaltamintea pentru a identifica eventualele capuse. Spalati imediat aceste articole.
• Verificati animalele de companie, deoarece capusele se ataseaza la fel de bine pe animale. Inspectati pielea animalelor dupa ce se intorc in casa de afara.

Repelente contra capuselor

Pentru a evita muscaturile de capusa, utilizati un agent repelent. Aplicati pe pielea expusa – niciodata sub imbracaminte. Utilizati doar pentru a acoperi, deoarece dozele mari nu garanteaza o eficienta mai bine. Seara trebuie sa va spalati bine pentru a indeparta orice urme de repelent.

Repelente cu Permetrin

Permetrinul este un insecticid cu contact direct, este practic netoxic pentru oameni si nu au fost raportate efecte sistemice. Se aplica pe hainele exterioare, unde se usuca si se leaga de fibrele de tesatura. Este eficient numai atunci cand este folosit ca tratament pentru imbracaminte, deoarece la contactul cu pielea se dezactiveaza.

Repelente cu DEET

Dezvoltat de Armata S.U.A. in 1946, DEET (N, N-dimetil-m-tiluamida) este un produs chimic sintetic care asigura o protectie completa impotriva insectelor timp de o jumatate de ora, in functie de concentratia sa. Aceste produse afecteaza senzorii insectelor care detecteaza dioxidul de carbon expirat de oameni si mamifere. Atunci cand este aplicat corect, nu are practic efecte negative asupra sanatatii, desi, in cazuri rare, poate aparea o eruptie pe piele. In utilizarea formulelor DEET standard, este mai eficient sa se utilizeze concentratii mai scazute de DEET cu o aplicare mai frecventa decat sa se presupuna ca anumite concentratii mai mari trebuie sa dureze mai mult. La finalul zilei, produsul trebuie indepartat de pe piele.

Uleiul esential tine la distanta capusele?

Exista peste 150 de produse considerate repelente naturale, iar cele mai frecvente sunt uleiul de lamaie, eucaliptul, frunzele de lamaie, menta, lavanda, ulei de cedru, canola, rozmarin etc. Persoanele care prefera o solutie naturala pot utiliza uleiuri esentiale, dar acestea NU ASIGURA O PROTETIE OPTIMA. In general, se considera ca aceste uleiuri pot fi utilizate cand riscul de a fi muscat de capusa este minim. In plus, deoarece capusele nu pot mirosi si se bazeaza in primul rand pe vedere si senzori care pot sa simta dioxidul de carbom expirat, uleiurile esentiale nu asigura mascarea sau intreruperea eficienta a receptorilor si, prin urmare, nu sunt considerate a fi eficiente impotriva capuselor.

Referinte:
(1) Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, link: https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/HCP_presentation_lowres.pdf
(2) Life cycle of Hard Ticks that Spread Disease, link: https://www.cdc.gov/ticks/life_cycle_and_hosts.html
(3) Signs and Symptoms of Untreated Lyme Disease, link: https://www.cdc.gov/lyme/signs_symptoms/index.html
(4) Lyme disease, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lyme-disease/symptoms-causes/syc-20374651
(5) How to Handle a Tick Bite, link: https://iladef.org/education/how-to-handle-a-tick-bite/
(6) First aid: tick bites, link: https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-tick-bites/basics/art-
(7) Tick bites, link: https://kidshealth.org/en/parents/tick-bites-sheet.html
(8) Tick removal, link: https://www.aafp.org/afp/2002/0815/p643.html