Gaslighting – abuz emotional si manipulare

Gaslighting-ul este o forma de abuz emotional, in care abuzatorul incearca sa isi determine victima sa se indoiasca de modul in care percepe realitatea. Cum se manifesta, care sunt semnele prin care poate fi recunoscut si cum poate fi gestionat acest tip de abuz?

Cuprins:

1. Informatii generale – ce inseamna gaslighting?
2. Cum recunoastem abuzul emotional si manipularea?
3. Cauze
4. Consecinte
5. Cum pot fi gestionate situatiile de abuz de tip gaslighting?

Informatii generale – ce inseamna gaslighting?

Gaslighting-ul este o forma de abuz emotional, care se manifesta prin faptul ca o persoana pune la indoiala realitatea unei alte persoane, facand-o pe aceasta din urma extrem de confuza. O victima a gaslighting-ului poate fi manipulata atat de puternic, incat poate ajunge sa isi puna la indoiala propria sanatate mintala.

Termenul „gaslighting” vine de la titlul unei piese care a fost ulterior ecranizata, in care sotul o manipuleaza si o chinuie pe partenera sa, pentru a o convinge ca nu e stabila din punct de vedere psihic. Pentru aceasta, face mici schimbari in mediul ei, cum ar fi sa diminueze intensitatea becurilor (gaslights) din casa, convingand-o apoi ca schimbarile respective sunt doar in imaginatia ei. Scopul lui este sa o interneze intr-un azil si sa ii mosteneasca averea.

Aceasta forma de abuz poate sa apara in diferite tipuri de relatii: de cuplu, in mediul profesional, relatii de prietenie, relatia parinte-copil. Gaslighting-ul este un abuz specific persoanelor narcisiste, dictatorilor, liderilor de cult. Acest abuz este facut lent, gradual, astfel incat victima nu realizeaza decat mult mai tarziu cat de mult rau ii face.

Persoanele care practica aceasta forma de abuz cunosc vulnerabilitatile victimelor si le folosesc impotriva lor. Le fac sa se indoiasca de ele, de judecata lor, de memoria sau chiar de starea lor de sanatate mintala.

Cum recunoastem gaslighting-ul?

Cateva semne ca ai putea fi victima unui gaslighting includ urmatoarele:

• simti ca nu mai esti persoana care erai inainte;
• esti mult mai anxios si mai putin increzator in tine decat erai inainte;
• te intrebi deseori daca nu esti prea sensibil (asa cum iti sugereaza celalalt);
• iti ceri scuze des;
• simti ca tot ce faci este gresit;
• ai senzatia ca ceva e in neregula, dar nu iti poti da seama ce anume;
• te intrebi daca reactiile tale catre partener sunt potrivite;
• gasesti scuze pentru comportamentul partenerului (sau persoanei din partea careia vine abuzul);
• eviti sa vorbesti despre ce se intampla cu familia sau prietenii, pentru ca vrei sa eviti o confruntare cu partenerul; te simti izolat de acestia;
• iti este tot mai greu sa iei propriile decizii;
• te simti lipsit de speranta si nu mai gasesti placere in lucrurile care inainte iti placeau.

Forme ale abuzului de tip gaslighting

Abuzul de tip gaslighting poate lua mai multe forme. De exemplu, poate insemna manipularea mediului in care traieste victima sau poate fi la nivel verbal si emotional.

Cateva exemple de tehnici folosite in cadrul abuzului emotional de tipul gaslighting:

• minimizarea sentimentelor si trairilor celuilalt („Esti prea sensibil. Nu-i asa mare lucru ce s-a intamplat.”)
• refuzul de a asculta plangerile sau ingrijorarile celuilalt sau a pretinde ca nu intelege despre ce e vorba;
• a-i spune celuilalti ca ceilalti il vorbesc pe la spate sau ca toata lumea il minte;
• negarea unor lucruri pe care le-a spus celuilalt sau pe care le-a promis acestuia („Nu asta am spus. Nu iti amintesti bine”);
• ascunderea unor obiecte de celalalt si negarea ca ar sti ceva de ele cand celalalt le cauta;
• punerea la indoiala a memoriei celuilalt, prin a nega felul in care celalalt isi aminteste evenimentele sau a adauga detalii ale unor evenimente care nu s-au intamplat („Nu stiu despre ce vorbesti, cred ca inventezi.”);
• schimbarea subiectului, pentru a distrage atentia de la un anumit subiect, eventual venind cu argumente care sa discrediteze credibilitatea celuilalt.

Abuzatorul foloseste deseori greselile sau reactiile victimei pentru a arata ca el este de fapt o victima, putand ajunge pana la o acuza ca ea este abuzatorul.

Cauze

Unul dintre motivele care stau la baza gaslighting-ului este de a avea putere si control asupra celorlalti. Aceasta nevoie de a domina este de obicei cazul persoanelor narcisiste sau cu o personalitate antisociala. Uneori, abuzul de tip gaslighting are la baza propria nesiguranta sau faptul ca nu are suficienta putere in relatia respectiva, de aceea gaslighting-ul apare din nevoia de a-l submina pe celalalt. Nesiguranta abuzatorului poate veni fie din experientele negative din copilarie, fie din relatiile anterioare.

Gaslighting-ul este o manifestare specifica persoanelor cu o tulburare de personalitate narcisica. Este modul lor de a-si proteja ego-ul fragil. Cei care realizeaza acest tip de abuz au un gol interior pe care incearca sa il umple.
Din cauza insecuritatii si a stimei de sine foarte fragile, se simt motivate sa se protejeze si sa isi sustina propria versiune a realitatii. Se simt indreptatite si considera ca au dreptul sa se comporte in aceasta maniera. De asemenea, lipsa de empatie specifica personalitatii narcisice ii impiedica sa vada efectele pe care comportamentele abuzive le au asupra victimelor.

Cei care folosesc aceasta forma de abuz proiecteaza catre ceilalti propriile comportamente indezirabile. De exemplu, daca inseala, consuma droguri etc., il vor acuza pe celalalt ca face aceste lucruri in repetate randuri. Celalalt va incerca sa se apere si astfel ii este distrasa atentia de la comportamentul abuzatorului.

Consecinte

Pentru ca gaslighting-ul este un proces lent si gradual, este dificil pentru victime sa realizeze de la inceput ce este in neregula. Chiar daca intuiesc ca ceva e gresit in relatie, le poate fi greu sa identifice exact problema, pentru ca incidentele sunt de obicei minore, cel putin la inceput.

Gaslighting-ul poate avea puternice efecte negative asupra sanatatii psihice a victimei. Pentru ca este un proces gradual, stirbind tot mai mult din increderea si stima de sine a victimei, ea poate ajunge sa creada ca merita acest abuz. Printre efectele negative se numara si confuzia, anxietatea, depresia, stresul post-traumatic.

O victima a acestui tip de abuz de obicei:

• va ajunge sa aiba dificultati in a lua propriile decizii fara sa se consulte cu cineva;
• isi va pune intrebari despre sanatatea ei mintala;
• se retrage din viata sociala (evenimente in familie, intalniri cu prietenii);
• poate ajunge sa isi ceara scuze frecvent de la abuzator.

De asemenea, si viata sociala a victimei are de suferit. De obicei abuzatorul o manipuleaza astfel incat sa rupa legaturile cu familia si prietenii sau se poate izola singura, crezand ca e instabila sau ca nu e iubita.

Chiar si dupa ce ies din relatii in care au fost victime ale gaslighting-ului, unele persoane pot resimti inca efectele acestui abuz. Ele se pot indoi de propriile perceptii, le poate fi greu sa ia decizii sau sa isi exteriorizeze emotiile, le poate fi dificil sa mai aiba incredere in altii. De asemenea, se pot invinui pentru ca nu au vazut mai devreme ca erau manipulate.

Cum pot fi gestionate situatiile de abuz de tip gaslighting?

Persoana nu realizeaza ca are de-a face cu un abuz emotional decat atunci cand incepe sa se intrebe de ce simte atat de multa confuzie, anxietate sau de ce stima ei de sine a scazut atat de mult.

De obicei, primul pas in a te proteja de acest tip de abuz este sa constientizezi ca se intampla. Ar putea fi vorba despre gaslighting daca tiparul de comportament al celuilalt se intampla in mod repetat, te face sa te indoiesti de tine si iti afecteaza negativ stima de sine si propria valoare.

Incearca sa privesti situatia in care te afli din afara. In acest fel vei putea sa observi comportamentul celuilalt intr-o maniera mai putin emotionala. De asemenea, poti sa vorbesti si cu persoane in care ai incredere si care sa iti ofere perspectiva lor asupra situatiei.

In interactiunile cu un abuzator

• Ramai ferm in ceea ce simti si gandesti. Chiar daca celalalt incearca sa iti impuna o alta realitate si este foarte sigur pe el, nu inseamna ca are dreptate. („Perspectiva ta e diferita de a mea, dar eu stiu ca nu imi imaginez lucrurile.”; „Ne amintim lucrurile diferit.”; „Aud ce spui, insa asta nu este experienta mea.”)
• Nu intra in conflict. Daca observi ca celalalt fie inventeaza fapte, fie incearca sa evite subiectul aducand in discutie exemple din care tu sa iesi prost, nu incerca sa dezbati sau sa incerci sa il convingi. Celalalt e putin probabil sa fie dispus sa vada perspectiva sa si va continua sa vina cu argumente, frustrandu-te si mai tare. („Faptul ca ma jignesti nu ma va face sa fiu de acord cu tine. Daca am comunica onest m-ar ajuta sa iti inteleg perspectiva”; „Daca continui sa subestimezi ceea ce simt, nu mai pot continua aceasta conversatie.”)
• Vorbeste despre ceea ce ti se intampla cu familia si prietenii. Nu te izola, ci dimpotriva, cauza sprijin de la cei apropiati.
• Stabileste limite in relatia respectiva si limiteaza pe cat posibil conversatiile in care apare gaslighting-ul. Uneori singura optiune ramane sa te distantezi de persoana care comite acest abuz.

Cei care au trecut prin experienta unui abuz de tip gaslighting vor avea de castigat in urma unei psihoterapii, care sa ii ajute sa recapete senzatia de control asupra propriei vieti si sa-si reconstruiasca increderea si stima de sine. De asemenea, cu sprijinul familiei si persoanelor apropiate vor ajunge in timp sa se vindece in urma acestui abuz.

Referinte:

(1) Gaslighting – https://www.goodtherapy.org/blog/psychpedia/gaslighting
(2) How to Identify and Deal with Gaslighting – https://psychcentral.com/blog/how-to-identify-and-deal-with-gaslighting
(3) 11 Red Flags of Gaslighting in a Relationship – https://www.psychologytoday.com/us/blog/here-there-and-everywhere/201701/11-red-flags-gaslighting-in-relationship