Epistaxisul se manifesta prin sangerari din interiorul nasului. Aflati mai multe despre epistaxis, sau sangerarile nazale, din materialul urmator.
Hemoragia nazala este determinata de ruptura unui vas al mucoasei pituitare, ruptura interesand teritoriul anterior al fosei nazale, cel mai frecvent zona petei vasculare descrisa de Kisselbach, provenita in portiunea anterioara si inferioara a septului nazal sau in jumatatea posterioara a fosei nazale dintr-o ramura a arterei sfeno-palatine.
Uneori, cauza este o lovitura peste nas. De multe ori, insa, o sangerare pe nas este pur si simplu rezultatul unei raceli, infectii sinusale sau pur si simplu uscarea mucoasei nazale si ruperea unei cruste. Rareori, sangerarile din nas pot fi un semn al unei probleme de fond serioase, cum ar fi hipertensiunea arteriala (epistaxis HTA), hemofilia sau leucemia.
Sangerarile nazale pot fi dramatice si infricosatoare. Din fericire, cele mai multe cazuri de sangerari nazale nu sunt grave si pot fi controlate destul de usor.
Hemoragiile nazale sunt impartite in doua tipuri, in functie de faptul daca sangerarea provine din partea anterioara (fata de nas) sau posterioara (din partea din spate a nasului).
Sangerari nazale anterioare se intalnesc in mai mult de 90% din toate sangerarile nazale. Sangerarea vine de obicei dintr-un vas sanguin chiar din partea din fata a nasului. Sangerarile nazale anterioare sunt de obicei usor de controlat, fie prin masuri care pot fi efectuate la domiciliu sau de un medic.
Sangerarile nazale posterioare sunt mult mai putin frecvente decat sangerarile nazale anterioare. Ele tind sa apara mai frecvent la persoanele in varsta. Aceasta sangerare nazala, de obicei, vine de la o artera in partea din spate a nasului. De asemenea, aceasta este mult mai complicata si necesita, de obicei, internarea la spital si tratarea de catre un medic specialist ORL.
Cauzele epistaxisului pot fi locale prin traumatism (scarpinat sau lovitura in zona petei vasculare) sau prin plagi ale mucoasei pituitare, prin traumatisme cranio-faciale (lovituri aplicate in nas sau caderi pe nas).
Sangerarile nazale sunt frecvente la copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 10 ani, iar cele mai multe sunt cauzate de scarpinatul nasului sau de aerul uscat. Acestea pot fi infricosatoare, dar in rare cazuri produc panica. De cele mai multe ori, hemoragiile se vor opri singuri si pot fi usor gestionate acasa.
Hemoragiile nazale sunt destul de frecvente in timpul sarcinii din cauza modificarilor hormonale. Ele pot fi inspaimantatoare, insa nu terbuie sa produca ingrijorare, atata timp cat nu pierdeti mult sange si le puteti opri acasa.
In timpul unei hemoragii nazale, sangele poate curge dintr-una sau din ambele nari. Poate fi puternica sau usoara si poate dura de la cateva secunde pana la mai mult de 10 minute.
Epistaxisul poate avea loc in timpul somnului. Ati putea simti lichid in partea din spate a gatului inainte ca sangele sa iasa din nas, daca stati pe spate.
In timpul sarcinii, puteti constata, de asemenea, ca nasul se infunda mai des decat de obicei.
Sangerarea are loc, de obicei, la o singura nara. Daca sangerarea este destul de abundenta, sangele poate umple nara pe partea afectata, ajungand in nazofaringe (zona din interiorul nasului, unde cele doua nari fuzioneaza), deversand in cealalta nara si provocand sangerari din ambele parti. Sangele poate, de asemenea, se scurga inapoi in gat sau in jos, in stomac, provocand persoana sa scuipe sau chiar sa vomite sange.
Semnele de pierdere excesive de sange includ ameteli, stare de confuzie, lesin si pierderea cunostintei. Pierderea de sange excesiv cauzata de sangerarile nazale nu se produce de multe ori. Sangerari suplimentare din alte parti ale corpului, cum ar fi in urina sau intestinala sau invinetirea rapida pot indica imposibilitatea de coagularea sangelui. Sangerarile suplimentare sau usoare vanatai sunt semne ale unei probleme medicale mai grave.
Unul din fiecare sapte oameni vor avea o sangerare nazala la un moment dat in timpul vietii. Sangerarile nazale tind sa apara mai des in timpul lunilor de iarna si intr-un climat uscat si rece. Ele pot aparea la orice varsta, dar sunt mai frecvente la copiii cu varste cuprinse intre 2 si 10 ani si adultii cu varsta cuprinsa intre 50 si 80 de ani.
Majoritatea oamenilor au o cate o sangerare din nas (epistaxis) mai devreme sau mai tarziu. Sangerarile din nas sunt considerate clasic niste probleme ale copilariei, dar sunt de fapt mai frecvent intalnite la adultii mai in varsta. Acestea pot fi cu atat mai serioase cu cat varsta inainteaza.
Majoritatea sangerarilor din nas au originea in sept, peretele cartilajului si a osului care separa cele 2 camere nazale. Acestea se numesc sangerari anterioare. Nu sunt grave si de obicei sunt usor de oprit. Partea anterioara a septului, imediat la intrarea in nara, contine multe vase de sange fragile. Aceste vase se lezeaza cu usurinta, fie direct ca in cazul unei lovituri, fie indirect in urma formarii unei cruste in nas produsa prin respirarea de aer uscat. Racelile sau alergiile pot si ele sa determine formarea de cruste. Medicamentele impotriva coagularii sangelui, care includ aspirina si anticoagulantele, cresc susceptibilitatea de hemoragii nazale.
Hemoragiile posterioare sunt mai grave, insa mai rar intalnite. Ele se produc atunci cand se rupe unul din vasele mari din regiunea posterioara a nasului. Sangele curge in jos prin cavitatea nazala in gat, in loc sa iasa prin nara, asa ca monitorizarea pierderii de sange este mai dificila. Tratamentul la domiciliu de obicei nu opreste sangerarea, fiind necesara o deplasare la un spital de urgenta.
Pentru a examina nasul, medicul pune medicamente in nari, de obicei cu ajutorul unui tampon de bumbac, care amortesc interiorul nasului, precum si contracta vasele de sange din zona afectata. Acest lucru va reduce, de asemenea, umflarea care va permite medicului sa vada mai bine in interiorul nasului pacientului.
Diagnosticul de sangerare nazala posterior se face de obicei atunci cand incercarile de a controla sangerarea, utilizand masurile folosite pentru o sangerare nazala anteriora, au esuat. Sursa unei sangerari posterioare este aproape imposibil de vazut.
Pot fi efectuate, de asemenea, teste de laborator pentru a evalua pierderea de sange sau efectele medicamentelor pentru subtierea sangelui.
Majoritatea hemoragiilor nazale sunt doar niste evenimente suparatoare care va pateaza hainele. Insa, hemoragiile posterioare si cele anterioare recurente pot fi semne de avertizare pentru o problema serioasa de sanatate, inclusiv ingrosarea si intarirea peretilor arterelor (arterioscleroza), hipertensiunea arteriala, o hemofilie sau leucemia. Hemoragiile nazale frecvente la copii pot fi un semn al unei tumori necanceroase (benigne).
Tratamentul consta in masuri generale de calmare a bolnavului si a anturajului, deschiderea gulerului camasii, slabirea centurii, asezarea bolnavului intr-o pozitie potrivita, fie sezand cu barbia aplecata in piept sau, daca bolnavul are tendinta sa lesine, culcat pe partea care sangereaza.
Masurile pentru oprirea hemoragiei sunt locale (esentiale si singurele necesare in epistaxisul de cauza locala), constand in compresiunea petei vasculare cu degetul prin intermediul aripii nasului, manevra ce poate fi efectuata de bolnav sau de cineva din anturajul acestuia. Alteori, se comprima pata vasculara prin intermediul unor tampoane pentru epistaxis introduse in fosa nazala.
Aceste tampoane de vata trebuie sa fie inmuiate in solutie hemostatica de antipirina 10% (un comprimat de antipirina la o lingurita de apa calduta).
Daca aceste masuri simple nu opresc hemoragia, este necesara prezentarea de urgenta la medic pentru aplicarea unor masuri mai speciale, cum ar fi cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint a vaselor care sangereaza, tamponamentul anterior al fosei nazale cu mese de tifon imbibate in solutie uleioasa (oleu eucaliptolat 2%) sau tamponament posterior combinat cu tamponament anterior in cazurile mai grave, la nevoie recurgandu-se la ligaturi vasculare (ligatura arterei carotide externe in regiunea cervicala sau ligatura arterei maxilare interne, ligatura arterelor etmoidale anterioare).
Masurile terapeutice generale urmaresc scaderea valorilor tensionale crescute spre cifrele normale la hipertensivi, esentiala fiind administrarea unui medicament pentru epistaxis. De obicei, se administreaza un diuretic intravenos cu actiune rapida (furosemid), asociat cu administrarea unui hipotensor cu actiune rapida si un sedativ.
In cazurile de tulburari de coagulabilitate sangvina (hemofilie), se procedeaza la administrarea de medicamente specifice acestor afectiuni. Cazurile de anemii grave instalate in urma unor epistaxisuri abundente cu golire rapida a patului vascular, cu lesinuri repetate la cea mai mica tentativa de ridicare a pacientului la verticala, cu paloare accentuata si scaderea valorilor hemoglobinei sub 6 g% in sange necesita masuri de reanimare care urmaresc umplerea rapida a patului vascular si refacerea partiala a masei de sange pierdut, prin transfuzie de sange izogrup, izoRh, tratament ce se poate realiza numai intr-un serviciu medical de specialitate.
Iata cateva ingrediente din bucatarie care pot stopa epistaxisul.
Produsele bogate in vitamina K, cum ar fi kale, spanacul, boabele de mustar, broccoli, varza si altele, sunt implicate in formarea colagenului care ajuta la crearea unui invelis umed in interiorul nasului. Aceasta vitamina ajuta la mentinerea in stare buna a vaselor de sange, impiedicandu-le sa se sparga usor. Pentru un tratament pe termen lung, consumarea alimentelor bogate in vitamina K ajuta foarte mult. Legumele cu frunze verzi faciliteaza coagularea sangelui.
Consumarea zilnica a unor cantitati suficiente de alimente cu vitamina C poate ajuta la cresterea rezistentei vaselor de sange. Astfel, acestea ajung sa fie mai putin vulnerabile la rupere si sa provoace epistaxis.
Unul dintre cele mai bune remedii la domiciliu este otetul din cidru de mere, deoarece acidul din otet ajuta la contractia vaselor de sange, oprind astfel sangerarea. Tot ce trebuie sa faceti este sa inmuiati o bucata de bumbac in otet si sa o plasati in nara afectata timp de aproximativ 5 pana la 10 minute. Acest remediu ar trebui sa functioneze de la prima.
Uscarea membranelor nazale, mai ales in timpul iernii, este una dintre cele mai frecvente cauze ale epistaxisului. Pentru a rezolva aceasta problema, puteti hidrata membranele nazale cu apa salina. Luati un castron, adaugati putina apa si amestecati-l bine. Puneti cateva picaturi din aceasta solutie in nas pentru a umezi invelisul interior al pasajelor nazale.
Cele mai multe sangerari nazale apar in timpul iernii, in zonele cu climat rece si uscat. Daca sunteti predispus la sangerari nazale, folositi un umidificator in casa in care locuiti.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…