Enterita – cauze, simptome, tratament

Enterita este inflamatia intestinului subtire. In unele cazuri, inflamatia poate afecta si stomacul (gastrita) si intestinul gros (colita). Mai multe despre enterita puteti afla din materialul care urmeaza.

Cuprins:

1. Ce este enterita?
2. Tipuri de enterocolita
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Regim alimentar in caz de varsaturi si diaree

Ce este enterita?

Se stie ca intestinul subtire al omului este populat cu bacterii (peste 400 de specii de microorganisme) care au multe functii vitale in organismul uman. Ele sunt benefice organismului, traind in simbioza cu acesta.

Uneori, din diverse motive, echilibrul dintre bacteriile normale si patologice la nivelul tractului nostru gastrointestinal este perturbat. Aceste schimbari pot fi de moment – se numesc reactii disbacteriotice – sau constante, asa numitele disbacterioze.

Enteritele sunt definite ca schimbari calitative si cantitative ale microflorei tractului gastrointestinal uman, ceea ce determina reactii clinice specifice, care apar cel mai frecvent datorita unor procese patologice ce au loc in organism. Enterita perturba procesele de digestie si absorbtie a tuturor alimentelor, ceea ce poate duce la deficiente nutritionale, anemie si hipovitaminoze. Dupa unele date statistice, cam 40% din intreaga populatie umana sufera de enterite.

Ce sunt, de fapt, enteritele?

Enteritele ar trebui vazute mai mult ca o combinatie de simptome decat ca o boala. Ele apar foarte frecvent ca rezultat al unei afectiuni primare. Acesta este motivul pentru care nu exista diagnostic cum ar fi „enterita” sau „disbacterioza intestinala” in clasificarea internationala a afectiunilor umane.

Gastroenterita si enterocolita sunt doua tipuri de boli cauzate de infectii, aceste afectiuni fiind extrem de intalnite.

Exista mai multe tipuri de enterite. Cele mai frecvente sunt:

• virale sau bacteriene
• enterita de radiatie
• enterita indusa de medicamente
• enterita indusa de consumul de alcool sau droguri
• enterita legate de fluxul sanguin slab
• enterita legata de afectiuni inflamatorii, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativa

Tipuri de enterocolita

Enterocolita virala este responsabila pentru o mare parte dintre tipurile de enterocolita, fiin cauzata de infectii cu rotavirusuri, virusul Norwalk, astrovirusuri si adenovirusuri enterice.

Enterocolita necrozanta

Enterocolita este o afectiune caracterizata de inflamarea tractului digestiv. Exista diferite tipuri, cu diferite cauze posibile.

Enterocolita necrozanta apare atunci cand inflamatia este insotita de moartea tesuturilor in mucoasa intestinului. Problema este intalnita cel mai des la copiii nascuti prematur sau la sugarii care se imbolnavesc.

Cauza enterocolitei necrotice nu este cunoscuta in acest moment. Unii sugereaza ca bebelusii nascuti prematur au un sistem imunitar nedezvoltat si sunt mai predispusi la atacuri bacteriene. Numarul mare de bacterii din intestin cauzeaza agravarea problemei.

Alte teorii sugereaza ca o pierdere a fluxului sanguin sau a oxigenului la nivelul intestinelor provoaca inflamatia initiala, care este inrautatita apoi de infectia bacteriana. Unii cred ca supraalimentarea unui copil aduce prea multe bacterii in intestin, cauzand simptomele.

Printre semnele si simptomele enterocolitei necrozante la care trebuie sa fiti atenti se numara:

• abdomen umflat sau decolorat
• sange in scaun
• diaree
• varsaturi

De asemenea, bebelusul nu poate fi hranit corect sau nu are deloc pofta de mancare. Enterocolita necrozanta poate produce, de asemenea, simptome de infectie bacteriana, cum ar fi febra, respiratie perturbata sau oboseala extrema.

Enterocolita necrozanta poate fi fatala daca este lasata netratata. Un copil cu enterocolita necrozanta ar trebui sa primeasca asistenta medicala imediata.

Enterocolita data de consumul de antibiotice

De asemenea, este posibil ca simptomele de enterocolita sa apara dupa tratamentul cu antibiotice.

In intestinul unei persoane sanatoase, bacteriile se lupta pentru un loc pe peretele intestinal, unde ajuta la digerarea alimentelor. Cand o persoana ia antibiotice, cele mai multe dintre aceste bacterii sunt ucise. Acest lucru asigura un mediu perfect pentru bacterii cum ar fi Clostridium difficile sa produca infectii.

Tratamentul cu antibiotice este o cauza potentiala a enterocolitei. Aceasta forma a inflamatiei are simptome specifice, cum ar fi diareea apoasa si crampe.

Pe masura ce Clostridium difficile se raspandeste, elibereaza toxine in organism. Aceste toxine afecteaza si inflameaza peretele interior al intestinelor si provoaca diferite simptome. Primele semne apar de obicei in termen de 10 zile de la tratamentul cu antibiotice.

Simptomele pot include:

• crampe si balonare
• diaree apoasa
• febra
• oboseala
• senzatie generala de rau
• durere severa la nivelul stomacului

Enterocolita asociata cu antibiotice poate progresa, de asemenea, intr-o alta forma de enterocolita numita enterocolita pseudomembranoasa.

Enterocolita pseudomembranoasa

Enterocolita pseudomembranoasa este caracterizata de inflamatia mucoasei intestinului in plus fata de intestine.

Aceasta este in mod obisnuit cauzata de o infectie bacteriana produsa de consumul de antibiotice, ceea ce inseamna ca persoanele cu enterocolita pseudomembranoasa au probabil, de asemenea, enterocolita asociata cu antibiotice. Totusi, acest lucru nu este intotdeauna valabil.

Simptomele specifice ale enterocolitei pseudomembranoase includ diareea persistenta apoasa cu un miros foarte urat, febra si crampe dureroase.

Aceasta boala cauzeaza, de asemenea, colectarea de celule albe in sange, mucus si eliberarea de proteine din peretele intestinal.

Enterocolita hemoragica

Enterocolita hemoragica este un alt tip de inflamatie cauzata de o infectie bacteriana. Anumite tulpini ale bacteriei Escheria coli infecteaza intestinele, producand o toxina care provoaca probleme in organism.

Enterocolita hemoragica produce, de obicei, crampe severe si diaree apoasa si sangeroasa. Unii oameni prezinta, de asemenea, febra.

Enterocolita hemoragica poate prezenta un risc grav daca este lasata netratata. Daca bacteriile intra in sange, infectia se poate raspandi, afectand si alte organe.

In cazurile severe, oamenii pot dezvolta o boala numita sindrom hemolitic-uremic. Aceasta boala poate provoca alte afectiuni, cum ar fi insuficienta renala, afectarea nervilor si accidentul vascular cerebral.

Cauze

Exista multi factori care influenteaza heterogenitatea si concentratia microorganismelor la nivelul diferitelor niveluri ale tractului gastrointestinal. Unul dintre cei mai importanti factori este motilitatea intestinala.

Astfel, disbacteriozele pot fi vazute ca o consecinta a sindromului de colon (de intestin) iritabil – o forma de perturbare functionala a tractului gastrointestinal. Alti factori care regleaza microflora sunt: pH-ul, prezenta oxigenului, disponibilitatea fierului.

Enteritele la adulti pot fi cauzate de urmatoarele afectiuni: perturbari gastrointestinale, deficiente ale sistemului imun, afectiuni infectioase diverse (nu neaparat localizate in tractul gastrointestinal), poluarea atmosferica, stres (determina slabiri ale sistemului imunitar), dieta nesanatoasa (in care predomina carbohidrati, grasimi, carne grasa, fara fructe sau legume), tratament prelungit cu antibiotice sau hormoni, oboseala, anotimp si multi alti factori.

Cauzele diareei

Cea mai frecventa cauza a diareei este infectia – virala, bacteriana si parazitara. De asemenea, bacteriile pot provoca intoxicatii acute cu alimente. O a treia cauza importanta de diaree este inceperea unui nou tratament, deoarece multe medicamente pot provoca diaree.

In plus, este foarte important de stiut ca enterocolita nu este contagioasa, insa mai multe persoane pot face in acelasi timp boala daca au intrat in contact cu aceeasi sursa de contaminare.

Simptome

Simptomele enteritei pot aparea oricand, de la cateva ore pana la cateva zile dupa infectare. Simptomele pot include:

• diaree apoasa
• greata si varsaturi
• pierderea poftei de mancare
• crampe si dureri abdominale
• durere, sangerare sau eliminare de tip mucus pe cale rectala
• febra si frisoane
• frisoane si diaree

Simptomele enterocolitei pot varia in functie de persoana si tipul de enterocolita pe care o au.

Unele dintre cele mai frecvente simptome sunt:

• febra
• greata
• varsaturi
• diaree acuta
• oboseala
• stare generala de rau

Unii oameni care au anumite tipuri de enterocolita pot prezenta simptome suplimentare, cum ar fi sangerarea rectala.

Diagnostic

Pentru a pune diagnosticul de enterita, medicul specialist va efectua o anamneza, plus o examinare fizica. De asemenea, medicul poate fi nevoit sa ia probe de sange sau materii fecale, pentru confirmarea diagnosticului.

Tratament

Hidratarea corecta este esentiala chiar si in cazurile usoare de enterita, precum si pentru o stare de sanatate mai buna. Oamenii pot lua solutii de electroliti pentru a preveni si trata deshidratarea. Aceste solutii sunt alcatuite in principal din apa si din electrolitii esentiali: sodiu (sare) si potasiu.

In cazuri severe, unora li se pot administra fluide intravenoase. Cazurile cele mai severe sunt de obicei rezultatul unei infectii bacteriene si pot necesita medicatie sau spitalizare.

Oricine dezvolta enterita cu radiatii poate avea nevoie sa-si reprogrameze sau chiar sa intrerupa tratamentul cu radiatii. Chirurgia poate fi necesara in cazul aparitiei de leziuni grave ale intestinului.

Tratament enterocolita

Fiecare tip de enterocolita necesita metode diferite de tratament.

Dupa diagnosticarea enterocolitei, un medic ii prezinta pacientului diferitele optiuni de tratament.

Optiunile de tratament pot varia de la o persoana la alta si depind in mare masura de tipul de enterocolita de care sufera o persoana si de cat de mult a progresat.

Multi oameni vor trebui sa mearga la spital pentru tratament, astfel incat medicii sa poate sa urmareasca evolutia bolii. Unele persoane poate primi fluide intravenos, daca pierd prea multe lichide in urma diareei. Altele pot necesita transfuzii de sange sau de trombocite.

In cazurile de enterocolita recurenta, medicii pot efectua un transplant microbian fecal. Astfel, sunt inlocute microorganismele intestinale perturbate cu bacterii vii prelevate de la un donator sanatos.

Tratamentele nu includ medicamente anti-diaree, deoarece acestea pot agrava boala, ameliorand putin simptomele.

Ce efect pot avea antibioticele?

Antibioticele sunt rareori prescrise deoarece ele pot produce infectii si pot duce la complicatii ulterioare. Acest lucru este valabil mai ales in cazurile de enterocolita hemoragica si enterocolita cauzata de antibiotice. Medicii pot prescrie antibiotice, cu toate acestea, pentru a preveni septicemia care pune viata in pericol.

In cazurile usoare de diaree acuta, sucuri de fructe diluate, bauturi racoritoare care contin zahar, bauturile destinate sportivilor si apa pot fi consumate pentru a preveni deshidratarea. Cofeina si produsele lactate ar trebui sa fie evitate temporar, deoarece pot agrava diareea, in special la persoanele cu intoleranta tranzitorie la lactoza. Daca nu exista greata si varsaturi, alimentele solide ar trebui consumate in continuare. Alimentele care de obicei sunt bine tolerate in timpul unei boli diareice sunt: orezul, cerealele, bananele, cartofii si produsele fara lactoza.

Regim alimentar in caz de varsaturi si diaree

Alimente permise

Carne (proaspata sau congelata) fara grasime, de vaca, vitel, pasare (gaina), iepure de casa. Dupa ameliorarea simptomelor se poate consuma si carne de porc, miel, oaie, alte pasari, cu conditia ca inainte de preparare sa fie curatata de grasime, piei, fascii

Peste alb slab, de preferat rasol

Lactate: branza proaspata de vaci, cas (de vaca sau de oaie), urda scurse bine de zer, iar dupa ameliorarea simptomelor si telemea proaspata

Oua proaspete, fierte moi (oul se pune in apa clocotita si se tine 3 minute) sau preparate sub forma de ochiuri romanesti ori omleta dietetica (in baie de apa)

Grasimi: unt proaspat, ulei, in cantitate de 50-60 grame/zi

Fainoase: gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase; paine alba (veche de o zi), cozonac (uscat), biscuiti, piscoturi. Mamaliga este permisa de asemenea in caz de diaree.

Fructe si legume permise

Fructe: banane

Legume si zarzavaturi fragede, cu celuloza moale: dovlecei, spanac, fasole verde tanara, mazare verde, salata verde, cartofi (fierti, copti sau pireu, dar nu prajiti)

Bauturi: ceaiuri (de menta, musetel, sunatoare, tei) slab indulcite, apa minerala plata (neacidulata), sucuri crude de morcovi, mere, piersici, cirese, visine, citrice

Alimente interzise

Carne grasa, sarata, afumata, mezeluri, carnati.

Peste gras, sarat, afumat, conserve de peste.

Lactate: branzeturi fermentate, sarate, afumate, lapte dulce, lapte batut, iaurt, kefir, smantana, frisca.

Grasimi: untura, slanina, alimente preparate cu grasime incinsa, rantasuri, maioneza.

Fainoase: paine moale, paine prajita, paine neagra, mamaliga, galuste de faina sau gris, taitei grasi, pesmet prajit.

Dulciurile concentrate, marmelada, dulceata, miere, ciocolata, cacao, compoturile, aluaturile dospite proaspete, prajiturile cu crema.

Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, atoase sau cu celuloza dura (castraveti, morcovi, ridichi, gulii, sfecla, conopida, varza alba, varza rosie, fasole uscata, mazare uscata, linte, ciuperci, vinete, rosii (mai ales sub forma de sos sau supa de rosii), legume picante (ceapa, usturoi, ardei iute).

Fructe si derivatele lor (compot, gem, dulceata, etc.).

Condimente iuti si iritante: piper, boia, ardei iute, hrean, mustar, dafin, otet, muraturi.

Bauturi: orice bautura foarte rece sau fierbinte, bauturi acre, alcool, ceai rusesc, chinezesc, cafea.

Masuri de preventie

Cateva sfaturi pentru a combate aceste manifestari:

• Luati masa la ore fixe si evitati pranzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).
• Retineti alimentele care v-au facut rau in trecut si ocoliti-le de fiecare data.
• Mancati in liniste si fara graba. Cautati sa nu fiti prea obosit sau nervos cand va asezati la masa.
• Mestecati bine hrana si, daca este cazul, tratati-va dantura.
• Respectati cele 8 ore de somn in cursul noptii si, pe cat posibil, odihniti-va dupa masa de pranz.
• Evitati aspirina, salicilatii, fenilbutazona, cortizonul (prednisonul) si alte medicamente antireumatice, antitermice si antalgice (impotriva durerilor de cap, dinti, articulatii, etc.).
• Retineti ca alcoolul si fumatul sunt strict interzise.
• Nu uitati ca alaturi de medicamentele prescrise de medicul dumneavoastra, alimentatia corecta este un mijloc terapeutic la fel de important in cazul afectiunii de care suferiti.

Metode de preparare a mancarii

• Mancarea va fi preparata astfel incat sa nu favorizeze stagnarea alimentelor in stomac.
• Supele se vor prepara prin fierberea suficienta a legumelor si zarzavaturilor care vor fi apoi strecurate, zeama fiind ingrosata cu gris, paste fainoase, orez, cartofi. Supele de carne sunt permise daca nu sunt foarte grase.
• Legumele permise (bine fierte) se vor servi sub forma de pireuri, soteuri, budinci sau sufleuri (preparate la baia de apa), la care se poate adauga unt sau ulei crud (retineti ca grasimile permise se vor consuma doar crude, adaugandu-le in farfurie la masa).
• Carnea permisa se prepara la inceputul bolii doar prin fierbere, inabusire sau sub forma de perisoare fierte la abur. Dupa ameliorarea simptomelor se poate incerca si prepararea la gratar (dar nu prajirea in ulei ori grasime).

Cantitatea de sare permisa

• Sarea poate fi folosita in cantitate moderata la pregatirea hranei, cu conditia sa nu suferiti de alte boli pentru care sarea este contraindicata.
• Se vor evita produsele din lapte care contin zer precum si dulciurile concentrate, fructele si legumele.

 

Referinte:

https://www.healthline.com/health/enteritis

https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/enterocolitis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/318567.php

https://www.medicinenet.com/diarrhea/article.htm

https://www.medicalnewstoday.com/articles/323218.php