Creierul si halucinatiile – aflati ce se intampla in creier atunci cand apar halucinatiile. Desi apar de obicei in cadrul unor afectiuni psihice cum ar fi schizofrenia, psihoza, tulburarea bipolara, halucinatiile nu sunt intotdeauna semne ale unor tulburari psihice. Iata care sunt cauzele surprinzatoare ale halucinatiilor si cum reflecta modul in care functioneaza creierul.
Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care apar in absenta stimulilor. Desi sunt adesea asociate cu boli precum schizofrenia, pot exista si halucinatii care nu sunt semne ale unor tulburari psihice. Dar cum pot fi explicate aceste fenomene ciudate?
Exista multe tipuri de halucinatii. Ele pot fi vizuale, auditive, olfactive, gustative sau tactile.
Pentru oricare dintre simturi este valabila o forma de halucinatie. Motivul este ca aceste fenomene sunt ”senzatii fantoma” – perceptii ale stimulilor in absenta unor stimuli externi reali.
Si iluziile, si halucinatiile au de cele mai multe ori cauze identice: probleme psihice sau consumul de stupefiante.
De cele mai multe ori, atunci cand oamenii se gandesc la halucinatii, le asociaza cu anumite boli. Printre acestea se numara psihozele, cum ar fi schizofrenia, sau tulburarile neurocognitive, cum ar fi formele de dementa.
Halucinatiile pot fi provocate, de asemenea, de consumul de droguri care modifica starea de constienta (substante psihoactive), cum ar fi LSD si DMT.
Cu toate acestea, halucinatiile nu sunt cauzate intotdeauna de tulburari psihotice sau de consumul de substante psihedelice. Uneori, apar in absenta acestor factori.
Deci, cum pot fi explicate halucinatiile, cat de frecvente sunt acestea si ce ar putea sa ne invete despre noi insine?
Potrivit unui studiu aparut in British Journal of Psychiatry in 2017, halucinatiile sunt mult mai frecvente in randul persoanelor fara tulburari psihotice decat au crezut oamenii de stiinta anterior.
Autorii studiului – dr. Ian Kelleher, de la Royal College of Surgeons din Irlanda, si Jordan DeVylder, profesor doctor la Universitatea Maryland din Baltimore – au analizat datele pe care le-au obtinut prin intermediul unui sondaj privind morbiditatea psihiatrica la adulti in anul 2007, un sondaj reprezentativ la nivel national privind sanatatea mintala in Anglia.
In acest sondaj erau cuprinse informatii cu privire la sanatatea mintala a 7.403 persoane cu varsta de 16 ani si mai mari. Informatiile au fost adunate in decursul unui an.
Dr. Kelleher si Dr. DeVylder au descoperit ca halucinatiile vizuale si auditive erau aproape la fel de raspandite printre persoanele cu tulburare de personalitate de tip borderline si cele cu o boala mentala nonpsihotica.
De asemenea, au observat ca mai mult de 4% dintre toti participantii la sondaj – inclusiv cei care nu au avut probleme mentale diagnosticate – au raportat ca se confrunta cu halucinatii vizuale sau auditive.
”Halucinatiile sunt mai frecvente decat isi dau seama oamenii. Pot fi experiente inspaimantatoare si putini oameni vorbesc deschis despre asta”, a declarat dr. Kelleher intr-un interviu pentru International Business Times.
”Cercetarea noastra este valoroasa pentru ca le poate arata acestor oameni ca nu sunt singuri. In plus, aceste persoane trebuie sa stie ca aceste simptome nu sunt neaparat asociate cu o tulburare psihica. In acest fel, se elimina tabuul legat de aceasta problema”, a adaugat el.
Cercetarile publicate in Scandinavian Journal of Psychology in 2015 au aratat, de asemenea, ca halucinatiile auditive au fost surprinzator de frecvente intr-un esantion reprezentativ al populatiei generale din Norvegia.
Intr-un gup de 2.533 de indivizi, ”prevalenta halucinatiilor verbale auditive a fost de 7,3%”.
Mirosurile fantoma par, de asemenea, sa fie mai frecvente decat ar putea crede oamenii. In 2018, in urma unui studiu publicat in JAMA Otolaryngology – Head & Neck Surgery s-a aratat ca 6,5% dintre persoanele cu varsta de peste 40 de ani au experimentat mirosuri fantoma.
Acest procent se bazeaza pe datele preluate in urma unui studiu la care au participat 7.417 de oameni cu varsta medie de 58 de ani.
”Cauzele perceptiei mirosului fantoma nu sunt intelese. Anomalia ar putea fi provocata de celulele hiperactive care detecteaza mirosurile in cavitatea nazala. In alte situatii, poate fi cauzata de o defectiune aparuta in zona creierului care percepe semnalele mirosului”, spune Dr. Kathleen Bainbridge de la Institutul National pentru Surditate si Altele Tulburari de comunicare din cadrul Institutelor Nationale de Sanatate (NIH) din Bethesda, Maryland, SUA.
Cercetatorii au incercat sa inteleaga mai bine mecanismele biologice din spatele diferitelor tipuri de halucinatii. In 2019, cercetatorii de la Universitatea Oregon din Eugene au efectuat un studiu pe soareci pentru a incerca sa afle cum se manifesta halucinatiile in creier.
Acestia au facut descoperiri surprinzatoare care au fost publicate in lucrarea lor de studiu – distribuita in Cell Reports. Expertii le-au indus halucinatii vizuale rozatoarelor injectandu-le o substanta halucinogena. Acestia au observat ca lucrurile nu s-au desfasurat asa cum se asteptau la nivelul creierului.
Cercetatorii au observat ca soarecii halucinati au experimentat mai putine semnale plecate dintre neuronii cortexului vizual. Cortexul vizual este zona creierului responsabila cu interpretarea informatiilor vizuale.
”V-ati fi putut astepta ca halucinatiile vizuale sa fie produse de neuronii din creier care trag semnale in mod continuu. Am fost surprinsi sa constatam ca medicamentele halucinogene au redus in schimb activitatea in cortexul vizual.”, a spus prof. Cris Niell.
”Pentru a intelege ce se intampla in lume, trebuie sa pastram un echilibru intre preluarea informatiilor si interpretarea lor. Daca nu puneti prea mare pret pe ce se intampla in jurul vostru, iar apoi interpretati totul excesiv, va puteti alege cu halucinatii”, explica specialistul.
Exista, de asemenea, o multime de cercetari privind cauzele si mecanismele asociate cu halucinatiile auditive. Acestea sunt unele dintre cele mai fascinante tipuri de senzatii fantoma. De exemplu, un studiu din 2017 prezentat in eLife, arata cum si de ce unii oameni cred ca aud voci care de fapt nu sunt reale.
Potrivit autorilor, acesta poate fi efectul unei erori sau al unui ”scurtcircuit” in procesarea vorbirii interne si diferentierea acesteia de vorbitul cu voce tare.
Potrivit cercetatorilor, cand oamenii vorbesc cu voce tare, creierul face doua lucruri. In primul rand, trimite instructiuni catre corzile vocale, limba si buze – aparatul nostru vocal – pentru a le determina sa se miste in mod corect, astfel incat sa vocalizeze sunetele corecte.
In acelasi timp, creierul realizeaza o copie interna a acestor instructiuni, pe care oamenii de stiinta o numesc ”copie eferenta”. Acest duplicat permite zonelor creierului asociate auzului sa prezica sunetele pe care aparatul vocal urmeaza sa le scoata corect.
Aceasta este o parte a modului in care ne recunoastem propria voce si vorbire.
”Copia eferenta amortizeaza raspunsul creierului la reproducerile verbale auto-generate. In acest fel, creierul ofera mai putine resurse mentale acestor sunete, deoarece sunt atat de previzibile”, explica prof. Thomas Whitford.
Potrivit studiului realizat de prof. Whitford si colegii sai, creierul face o copie eferenta nu doar a gandurilor exprimate cu voce tare, ci si a vorbirii interioare. Vorbirea interioara este cea pe care oamenii o proceseaza in minte fara a se exprima cu voce tare.
Oamenii de stiinta cred in ipoteza conform careia halucinatiile auditive apar in momentul in care se produce o problema cu copia eferenta a monologurilor interne ale oamenilor.
Multe dintre halucinatiile pe care oamenii le experimenteaza sunt, de fapt, normale. De exemplu, o persoana poate avea o senzatie vaga ca a auzit telefonul sunand, desi acest lucru nu s-a intamplat. O alta persoana poate avea impresia ca a vazut umbra unei siluete cu coltul ochiului, desi nu este nimeni acolo.
Dr. Philip Corlett si Dr. Albert Powers, doi oameni de stiinta de la Universitatea Yale si de la Centrul de tulburari psihice din New Haven, CT, au efectuat multe experimente privind natura halucinatiilor.
Ei sustin ca exista multe senzatii fantoma si ca multe halucinatii ar putea reflecta efectiv modul in care functioneaza creierul.
Intr-o lucrare publicata in World Psychiatry in 2018, cei doi scriu ca halucinatiile ar putea aparea dintr-o ”neconcordanta” intre predictiile pe care le fac creierul despre realitatea inconjuratoare si realitatea reala.
Intr-o alta lucrare de studiu, publicata in 2017 in revista Science, cei doi cercetatori alaturi de dr. Christoph Mathys, profesor asociat la Universitatea Aarhus din Danemarca, prezinta dovezile pe care le-au adunat printr-o serie de experimente care par sa sustina aceasta notiune.
”Cand mergem in diferite locuri ale lumii, nu percepem realitatea doar cu ajutorul ochilor si al urechilor. De fapt, construim un model in minte despre ceea ce credem ca o sa fie prezent acolo”, a declarat dr. Corlett. Acesta a mentionat ca atunci cand aceste asteptari nu se implinesc, oamenii ar putea avea uneori de-a face cu o halucinatie.
Alti oameni de stiinta sustin ca halucinatiile mai intense le-ar putea fi uneori de folos persoanelor care le experimenteaza.
In cadrul unei lucrari din 2017, Dr. Filippo Varese, Warren Mansell si Sara Tai – de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie – au observat ca nu toate halucinatiile auditive sunt tulburatoare.
Specialistii au studiat persoane cu probleme psihice care au experimentat si halucinatii auditive. Cercetatorii au constatat ca modul in care oamenii reactioneaza la vocile pe care credeau ca le aud depinde de ce le transmit acestea.
”Majoritatea celor care auzeau voci au declarat ca aceste voci i-au impiedicat sa-si atinga obiectivele. In plus, au descris aceste voci ca fiind tulburatoare si problematice. In schimb, altii au considerat ca vocile ii ajuta sa-si indeplineasca scopuerile. Prin urmare, acestea reprezinta o parte placuta si constructiva a vietii lor”, subliniaza dr. Varese.
In viitor, spun cercetatorii, astfel de cunostinte i-ar putea ajuta pe specialistii in sanatate mintala sa-si ajute pacientii cu halucinatii potential stresante.
”Ar trebui sa-i ajutam pe pacienti sa exploreze modul in care vocile lor ii ajuta sa-si atinga obiectivele. Apoi, trebuie sa-i ajutam sa avanseze catre acestea. Acesta ar fi un mod mai semnificativ si mai acceptabil de a-i sustine”, sugereaza el.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…