Bolile autoimune sunt caracterizate prin faptul ca raspunsurile imune ale organismului sunt indreptate impotriva propriilor celule si tesuturi, provocand inflamatie prelungita si afectarea tesutului. Iata care sunt cele mai frecvente boli autoimune.

Cuprins:

1. Ce sunt bolile autoimune?
2. Boli autoimune – cauze si factori de risc
3. Semne si simptome ale unor boli autoimune
4. Cele mai frecvente boli autoimune
5. Tratamentul bolilor autoimune

Ce sunt bolile autoimune?

Afectiunile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar ataca unul sau mai multi dintre constituentii normali ai organismului ca si cum ar fi agenti patogeni. Atunci cand sistemul imunitar nu reuseste sa recunoasca anumite elemente, poate produce celule imune sau anticorpi (numiti autoanticorpi) care vizeaza propriile celule, tesuturi si / sau organe. Acest lucru provoaca inflamatii si leziuni tisulare care duc la boli autoimune.

Un sistem imunitar sanatos recunoaste, identifica, ataca si distruge bacteriile, virusurile, ciupercile, parazitii sau alte elemente care dauneaza sanatatii si care nu sunt in mod normal prezente in organism. Afectiunile autoimune sunt unele dintre cele mai complexe si greu de tratat boli asociate sistemului imunitar. Acestea apar atunci cand sistemul imun ataca celulele sanatoase din organism.

Cercetarile arata ca bolile autoimune tind sa aiba componente genetice si care tin de rasa si gen. Tulburarile autoimune sunt dificil de diagnosticat si de multe ori au simptome comune. Exista in jur de 80-100 de boli autoimune care apar ca urmare a raspunsurilor autoimune si cercetatorii suspecteaza ca cel putin 40 de boli suplimentare au o baza autoimuna. Majoritatea tulburarilor autoimune sunt rare. Cu toate acestea, numarul total de cazuri de boli autoimune este in crestere din motive necunoscute.

Boli autoimune – cauze si factori de risc

Cauza majoritatii bolilor autoimune nu este cunoscuta, dar se pare ca exista o predispozitie genetica si ereditara in multe cazuri. In cateva tipuri de boli autoimune, un virus sau o infectie cu bacterii declanseaza un raspuns imun, iar anticorpii sau celulele imune numite celule T ataca celulele normale deoarece o parte din structura lor seamana cu o parte a microorganismului.

Tulburarile autoimune se impart in doua tipuri generale: cele care afecteaza mai multe organe (boli autoimune sistemice) si cele in care doar un singur organ sau tesut este deteriorat direct de procesul autoimun (localizat). In unele cazuri, anticorpii nu pot fi directionati catre un tesut sau organ specific.

Anumite boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla si lupus, au factori genetici. Nu toti membrii familiei vor avea neaparat aceeasi boala, dar mostenesc o susceptibilitate la o afectiune autoimuna.

O alta teorie este numita ipoteza igienei, mai exact lipsa expunerii la anumiti agenti face ca ca sistemul imunitar sa reactioneze excesiv la substante inofensive.

Factorii de risc pentru bolile autoimune sunt:

  • genetica;
  • greutatea – supraponderabilitatea sau obezitatea pot creste riscul de aparitie a artritei reumatoide sau a artritei psoriazice, de exemplu;
  • dezechilibrul florei intestinale;
  • fumatul;
  • anumite medicamente etc.

Semne si simptome ale unor boli autoimune

Exista mai multe simptome care sunt comune multor tulburari autoimune. Simptomele comune includ:

  • Oboseala;
  • Umflarea articulatiilor sau a tesuturilor;
  • Cresterea anormala a articulatiilor sau a tesuturilor;
  • Febra usoara;
  • Dificultati de concentrare;
  • Tulburari si / sau amorteala la nivelul mainilor si / sau picioarelor;
  • Caderea parului;
  • Iritatii ale pielii etc.

Desigur, fiecare tip de boala autoimuna are simptome care sunt unice, unele simptome ale afectiunilor autoimune pot sa treaca si sa apara, ca in cazul psoriazisului, artritei reumatoide sau sclerozei multiple.

Cele mai frecvente boli autoimune

Poliartrita reumatoida

Poliartrita reumatoida este una dintre cele mai frecvente boli autoimune, fiind o inflamatie cronica a captuselii articulatiilor, cauzand durere si umflaturi, de obicei in maini si picioare. Acesta poate afecta pe oricine, dar este mai frecventa la femeile de peste 40 de ani. Poliartrita reumatoida poate afecta uneori si alte organe, cum ar fi pielea, ochii, plamanii si vasele de sange. Actioneaza diferit la diferite persoana; prin urmare, optiunile de tratament sunt personalizate pentru pacient si au rolul de a ameliora durerea, de a reduce inflamatia, de a incetini sau de a opri deteriorarea articulatiilor. Persoanele cu leziuni articulare semnificative pot necesita interventii chirurgicale pentru restabilirea functiei.

Lupus eritematos sistemic

Lupusul poate fi dificil de diagnosticat deoarece prezinta simptome similare cu ale mai multor tulburari. Inflamatia rezultata din lupus poate afecta multe zone diferite ale corpului, de la plamani, inima, articulatii, la piele, rinichi si creier. Poate fi identificat printr-o eruptie in forma de fluture pe fata, impreuna cu fotosensibilitate, oboseala si febra, dureri articulare, precum si alte leziuni ale pielii, care se inrautatesc dupa expunerea la soare. Tratamentele variaza in functie de cat de severa este boala, si poate include antialgice, medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene, imunosupresoare, corticosteroizi si modificari ale stilului de viata – cum ar fi reducerea stresului, evitarea expunerii la soare, folosirea cremelor de protectie solara si modificari in stilul alimentar.

Diabetul de tip 1

In diabetul de tip 1, care este de obicei diagnosticat in copilarie sau la maturitatea precoce (pana la varsta de 30 de ani), sistemul imunitar ataca celulele din pancreas care produc insulina. Cand nivelul de insulina este insuficient, organismul nu poate controla nivelul glucozei, ceea ce poate duce la o serie de probleme, inclusiv insuficienta renala, afectarea vederii, probleme de circulatie, accident vascular cerebral si boli cardiovasculare. Tratamentul pentru diabetul zaharat tip 1 include administrarea de insulina in conformitate cu recomandarile medicului, monitorizarea zaharului din sange, adoptarea unei alimentatii sanatoase si a unui stil de viata activ. Fara tratament, diabetul tip 1 poate duce la coma sau la deces.

Psoriazisul si Artrita psoriazica

Persoanele cu afectiuni psoriazice pot dezvolta uneori si artrita, dar, in anumite cazuri, inflamatia articulara poate aparea inainte de eruptia cutanata. Principalele simptome ale artritei psoriazice sunt durerea articulara, umflarea si rigiditatea. Boala poate afecta orice regiune a corpului, cum ar fi degetele si coloana vertebrala, si variaza de la formele usoare la cele severe. O boala autoimuna poate face, de asemenea, ca celulele pielii sa prolifereze prea rapid. Cand se intampla acest lucru, boala este cunoscuta sub numele de psoriazis. Cresterea excesiva a celulelor formeaza regiuni rosii, solzoase, care sunt denumite in mod obisnuit placi. Aproximativ 30% dintre cei care sufera de psoriazis dezvolta, de asemenea, simptome artritice la nivelul articulatiilor – artrita psoriazica.

Scleroza multipla (SM)

Aceasta boala autoimuna provoaca leziuni la anumite celule nervoase cunoscute sub numele de mielina. O teaca de mielina este stratul exterior de protectie care inconjoara celulele nervoase. Cand teaca este deteriorata, afecteaza abilitatea creierului de a transmite semnale. Simptomele sclerozei multiple includ amorteala, slabiciune, afectarea echilibrului, dificultati de mers, probleme de vorbire, probleme de vedere. Desi nu exista niciun remediu, unele medicamente pot reduce frecventa si severitatea atacurilor, pot diminua acumularea de tesut cicatricial si pot incetini progresul bolii. Interferonii beta sunt o clasa frecvent prescrisa de medicamente injectabile pentru forma recurenta a bolii.

Bolile inflamatorii intestinale

Bolile inflamatorii intestinale se prezinta, de obicei, intr-unul din doua moduri: ca boala Crohn, aceasta poate provoca inflamarea intensa oriunde de-a lungul tractului gastro-intestinal, sau colita ulcerativa, boala autoimuna ce vizeaza mucoasa colonului si a rectului. In cazul colitei ulcerative, colonul sau intestinul gros sunt zonele afectate. Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului gastro-intestinal, dar apare de obicei fie in intestinul subtire, in colon, fie in ambele regiuni.

Boala celiaca

Boala celiaca este cunoscuta si sub numele de intoleranta la gluten. Este o boala autoimuna in care mucoasa intestinului subtire devine inflamata dupa consumul alimentelor care contin gluten (glutenul se gaseste in grau, secara, orz etc.). Simptomele includ inflamatia si durerea la nivelul abdomenului, arsurile in piept, oboseala, scadere in greutate, varsaturi si diaree. La copii, celiachia provoaca numeroase simptome digestive, cum ar fi balonare, varsaturi, diaree cronica sau constipatie. La adulti, simptomele gastrointestinale sunt mai putin frecvente, in timp ce alte simptome – cum ar fi oboseala, anemia, amenoreea sau osteoporoza – ar putea semnala o problema care sta la baza acesteia. Vestea buna este ca simptomele dispar atunci cand nu mai consumati gluten – de aceea, tratamentul standard pentru boala celiaca se rezuma de o dieta fara gluten.

Tiroidita Hashimoto

O inflamatie a glandei tiroide care duce la hipotiroidism (adica, o glanda tiroida subactiva), tiroidita Hashimoto apare atunci cand sistemul imunitar ataca glanda tiroida. Desi uneori nu exista simptome, tiroidita Hashimoto are ca rezultat adesea marirea glandei tiroide, care poate fi vazuta ca o umflatura in zona gatului, oboseala, crestere in greutate, depresie, slabiciune musculara, sensibilitate la frig, par si piele uscata si constipatie. In prezent, nu exista niciun tratament care vizeaza in mod specific tiroidita Hashimoto, dar hipotiroidismul, daca este prezent, poate fi tratat prin terapie de substitutie hormonala pentru a oferi organismului necesarul de hormoni tiroidieni de care are nevoie.

Tratamentul celor mai frecvente boli autoimune

Tulburarile autoimune, in general, nu pot fi vindecate, dar boala poate fi controlata in multe cazuri. Tratamentele includ:

  • medicamente antiinflamatoare – pentru a reduce inflamatia si durerea;
  • corticosteroizi – pentru a reduce inflamatia;
  • medicamente analgezice – cum ar fi paracetamol si codeina;
  • medicamente imunosupresoare – pentru a inhiba activitatea sistemului imunitar;
  • terapie fizica – pentru a incuraja mobilitatea;
  • tratament pentru deficiente – de exemplu, injectii cu insulina in cazul diabetului zaharat;
  • interventii chirurgicale – de exemplu, pentru a trata blocajele intestinale in cazul bolii Crohn.

In general, tratamentele pentru aceste boli pot fi de 3 tipuri:

  • Medicamente pentru ameliorarea simptomelor – Se pot administra medicamente fara prescriptie medicala pentru simptome usoare, cum ar fi aspirina si ibuprofenul pentru durere usoara. Alte medicamente sunt pentru edem, depresie, anxietate, probleme de somn, oboseala sau eruptii cutanate.
  • Inlocuirea elementelor pe care organismul nu le mai poate produce singur – Unele boli autoimune, cum ar fi diabetul si boala tiroidiana, pot afecta capacitatea organismului de a produce o serie de substante necesare pentru buna functionare. In cazul diabetului, sunt necesare injectii cu insulina pentru a regla glicemia. Inlocuirea hormonului tiroidian restabileste nivelurile hormonului tiroidian la persoanele cu tiroida subactiva.
  • Suprimarea sistemului imunitar – Unele medicamente pot suprima activitatea sistemului imunitar. Aceste medicamente pot ajuta la controlul procesului bolii si la mentinerea functiei organelor. De exemplu, aceste medicamente sunt folosite pentru a controla inflamatia in rinichii afectati la persoanele cu lupus pentru a mentine functionarea rinichilor.

Referinte::
(1) Autoimmune diseases: All you need to know, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/311852.php
(2) Understanding autoimmune diseases, link: https://www.everydayhealth.com/autoimmune-disorders/index.aspx
(3) Do You Suspect You Have An Autoimmune Disease? Here’s a Look at the 14 Most Common and Their Symptoms, link: https://nsistemcell.com/the-14-most-common-autoimmune-disease-types/
(4) Autoimmune disorders, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/autoimmune-disorders
(5) Autoimmune diseases, link: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/autoimmune-diseases
(6) Autoimmune Diseases: Types, Symptoms, Causes and More, link: https://www.healthline.com/health/autoimmune-disorders#causes

Malina Mancas

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Vezi comentariile

  • Buna ziua.De curand am fost diagnosticata cu boala imuna,poliartita reumatoidala.Problema mai grea ca fac reactie inversa la AINS.M-am saturat sa nu pot lua nimic de dureri.Medici tot imi fac analize peste analize dar nici un tratament.Ce pot face?

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

1 an in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

1 an in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

1 an in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

1 an in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

1 an in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

1 an in urma