Cancerul vaginal este un tip de cancer foarte rar care se formeaza in tesutul vaginal. Aflati mai multe despre cancerul vaginal din materialul urmator.
Cancerul vaginal este un tip foarte rar de cancer genital care se dezvolta in vagin – tubul muscular care face legatura intre uter si organele genitale exterioare. Cancerul vaginal apare cel mai frecvent in celulele aflate la suprafata vaginului, care este uneori numit canalul vaginal sau canalul nasterii.
Cancerul vaginal este un tip de cancer feminin. Cancerul care debuteaza in vagin (cancerul vaginal primar) apare foart rar, in timp ce majoritatea tipurilor de cancer se pot raspandi in vagin din alte locuri ale organismului.
Diagnosticul de cancer vaginal in stadiu incipient are cele mai mari sanse de vindecare. Cancerul vaginal care se raspandeste dincolo de vagin este mult mai dificil de tratat.
Exista mai multe tipuri de cancer vaginal. Dintre acestea, doua sunt mai frecvente, dupa cum este prezentat mai jos, insa si alte tipuri mai rare:
Carcinomul cu celule scuamoase vaginale se dezvolta in celulele scuamoase care se regasesc in vagin.
Este cel mai frecvent tip de neoplazie genitala maligna, formand aproximativ 9 din 10 diagnostice. Acest tip de carcinom cu celule scuamoase se dezvolta cel mai adesea la femeile in varsta de 60 de ani sau mai mari.
Adenocarcinomul isi face aparitia in celulele glandulare din mucoasa vaginala care produce anumite fluide. Adenocarcinomul prezinta riscuri mai mari de raspandire decat carcinomul cu celule scuamoase.
Printre cancerele extrem de rare ale vaginului se numara:
Nu se cunosc cauzele clare ale cancerului vaginal. In general, cancerul incepe cand celulele sanatoase dobandesc o mutatie genetica care transforma celulele normale in celule anormale.
Celulele sanatoase cresc si se inmultesc cu o anumita viteza si mor in cele din urma la un moment stabilit. Celulele canceroase cresc si se inmultesc necontrolat si, in plus, nu mor. Celulele anormale acumulate formeaza o masa (tumora).
Celulele canceroase invadeaza tesuturile din apropiere si se pot desprinde dintr-o tumora initiala pentru a se raspandi catre alte parti ale corpului (metastaze).
Factorii care pot creste riscul de cancer vaginal sunt:
Riscul de cancer vaginal creste pe masura ce femeile imbatranesc. Majoritatea persoanelor care sunt diagnosticate cu cancer vaginal sunt mai mari de 60 de ani.
Celulele atipice din vagin poarta denumirea de neoplazie intraepiteliala vaginala. Persoanele diagnosticate cu neoplazie vaginala intraepiteliala (VAIN) au un risc crescut de cancer vaginal.
Aceste celule din vagin apar diferit fata de celulele normale, insa nu sunt suficient de diferite pentru a fi considerate maligne. Un numar mic dintre persoanele diagnosticate cu VAIN vor dezvolta in cele din urma cancer vaginal, desi medicii nu stiu sigur ce anume determina ca unele cazuri sa se transforme in cancer si altele sa ramana benigne.
Neoplazia vaginala intraepiteliala este frecvent cauzata de papilomavirusul cu transmitere sexuala (HPV), care poate produce cancer cervical (de col uterin), vaginal si vulvar (cancerul vulvei), printre altele. Exista o serie de vaccinuri disponibile care previn unele tipuri de infectie cu HPV.
Daca o mama a fost tratata cu un medicament numit dietilstilbestrol (DES) in timp ce era gravida in anii 1950, copilul are un risc crescut sa dezvolte un anumit tip de cancer vaginal numit adenocarcinom cu celule clare.
Exista si alti factori de risc care au fost asociati cu un risc crescut de cancer vaginal. Printre acestia se numara:
Cancerul vaginal in stadiu precoce si leziunile precanceroase nu tind sa provoace simptome vizibile. Foarte des, acestea vor deveni evidente doar in timpul unui examen de rutina.
Cancerul vaginal in stadiul ulterior este mai probabil sa provoace simptome vizibile.
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului vaginal este sangerarea vaginala (sangerari genitale) anormala, care apare dupa actul sexual. De obicei, este unul dintre primele simptome observate de oameni.
Persoanele de sex feminin ar trebui sa solicite intotdeauna ingrijiri medicale daca apar hemoragii vaginale dupa menopauza.
Alte simptome ale cancerului vaginal sunt:
Daca o persoana observa oricare dintre aceste simptome, ar trebui sa programeze cat mai urgent o vizita la medic.
In anumite cazuri, cancerul vaginal este descoperit in timpul unei examinari pelvine de rutina inainte ca semnele si simptomele sa devina evidente.
In timpul unui examen pelvin, medicul inspecteaza cu atentie organele genitale exterioare, apoi introduce doua degete ale unei maini in vagin si apasa simultan cu cealalta mana pe abdomen pentru a simti uterul si ovarele. De asemenea, doctorul plaseaza in vagin un dispozitiv numit specul. Speculul deschide canalul vaginal, astfel incat medicul sa poata verifica eventualele anomalii ale vaginului si colului uterin.
De asemenea, medicul poate solicita efectuarea testului Papanicolau. Testele Papanicolau sunt de obicei folosite pentru a depista cancerul de col uterin, insa pot detecta in anumite cazuri si celulele canceroase vaginale.
Intervalul la care trebuie facute aceste screening-uri depinde de factorii de risc pentru cancer si daca persoana in cauza a avut rezultate anormale in trecut, in urma efectuarii testului Papanicolau. Discutati cu medicul despre cat de des ar trebui sa efectuati aceste analize de sanatate.
Medicul poate efectua un examen pelvin si un test Papanicolau pentru a verifica anomaliile care pot indica un cancer vaginal. In functie de aceste constatari, doctorul poate efectua si alte proceduri pentru a determina daca o persoana are cancer vaginal. Printre aceste analize se numara:
Colposcopia reprezinta o examinare a vaginului, in care doctorul foloseste un instrument special de marire luminat numit colposcop. Colposcopia ii permite medicului sa mareasca suprafata vaginului pentru a observa daca exista zone cu celule anormale.
Biopsia este o procedura prin care este eliminata o proba de tesut suspect pentru a fi testata cu scopul de a cauta eventualele celulele canceroase. Medicul poate efectua o biopsie in timpul unei colposcopii. Doctorul trimite proba de tesut catre laborator pentru a fi testata.
Dupa ce stabileste diagnosticul de cancer vaginal, medicul ia masuri pentru a determina amploarea cancerului – proces numit stadializare. In functie de stadiul in care se afla maladia, medicul poate sa decida ce tip de tratament este adecvat pentru fiecare pacient in parte. Pentru a determina stadiul cancerului, specialistul poate utiliza:
Doctorul poate comanda teste imagistice pentru a determina daca afectiunea s-a raspandit. Printre aceste teste de imagistica se numara radiografia, tomografia computerizata (scanare cu computerul tomograf), imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET).
Doctorul efectueaza anumite proceduri care utilizeaza camere minuscule pentru a verifica interiorul corpului si pentru a stabili daca maladia s-a raspandit catre alte zone ale organismului. Camerele de luat vederi il ajuta pe medic sa vada in interiorul vezicii urinare (cistoscopie) si a rectului (proctoscopie).
Medicul alege tratamentul in functie de mai multi factori, cum ar fi tipul de cancer vaginal si stadiul acestuia. Pacientul si medicul vor stabili de comun acord care sunt cele mai bune terapii in functie de obiective si de efectele secundare pe care pacientul este dispus sa le suporte. Printre remediile frecvente pentru cancerul vaginal se numara interventiile chirurgicale si radioterapia.
Exista mai multe tipuri de operatii care pot fi utilizate pentru a trata cancerul vaginal, cum ar fi:
Cancerul limitat la suprafata vaginului poate fi indepartat, impreuna cu o mica parte din tesutul sanatos aflat in jur. Acest lucru este necesar pentru ca medicii sa se asigure ca toate celulele canceroase au fost eliminate.
Pentru a elimina tot cancerul, specialistii pot opta pentru indepartarea unei parti a vaginului (vaginectomie partiala) sau a intregului vagin (vaginectomie radicala). In functie de amploarea bolii, chirurgul poate recomanda si o operatie de indepartare a uterului si ovarelor (histerectomie), dar si a ganglionilor limfatici aflati in apropiere (limfadenectomie), in acelasi timp cu vaginectomia.
Aceasta interventie chirurgicala extinsa poate fi o varianta daca afectiunea s-a raspandit in toata zona pelvina sau daca boala a reaparut.
In timpul exenteratiei pelvine, chirurgul poate elimina multe dintre organele aflate in zona pelvina, cum ar fi vezica, ovarele, uterul, vaginul, rectul si portiunea inferioara a colonului. Apoi, sunt create deschideri in abdomen pentru a permite eliminarea urinei (urostomiei) si a fecalelor (colostomiei).
Radioterapia foloseste fascicule de mare putere, cum ar fi razele X, pentru a ucide celulele canceroase. Radiatia poate fi distribuita in doua feluri:
Radiatia cu fascicul extern este directionata catre intregul abdomen sau doar catre pelvis, in functie de stadiul bolii. In timpul radioterapiei cu fascicul extern, pacienta este asezata pe o masa, in timp ce un aparat emite radiatii catre zona care trebuie tratata. Majoritatea femeilor cu cancer vaginal primesc radiatii cu fascicul extern.
In timpul radiatiilor cu fascicul intern (brahiterapie), anumite dispozitive radioactive sunt plasate in vagin sau in tesutul din jur. Aceste dispozitive pot fi indepartate dupa o perioada de timp stabilita. Persoanele cu cancer vaginal in stadiu incipient pot primi doar radiatii interne. Altele pot primi radiatii interne dupa ce au fost tratate cu radiatii externe.
Radioterapia ucide celulele canceroase care se dezvolta rapid, insa poate deteriora si celulele sanatoase din apropiere, provocand efecte secundare. Efectele secundare ale radiatiei depind de intensitatea radiatiei si de locul catre care este orientata.
Daca interventiile chirurgicale si radiatiile nu au efect asupra bolii, pacientele au la dispozitie si alte tratamente, cum ar fi:
Chimioterapia foloseste substante chimice pentru a ucide celulele canceroase. Nu se ste inca exact daca aceasta terapie este utila in tratarea cancerului vaginal. Din acest motiv, chimioterapia, in general, nu este folosita de una singura, ci impreuna cu radioterapia pentru a spori eficienta radiatiilor.
Ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea medicala specializata care tinteste ameliorarea durerilor si a altor simptome ale unei boli grave. Specialistii in ingrijiri paliative colaboreaza cu pacientul, familia si cu ceilalti medici pentru a oferi o asistenta suplimentara care sa completeze ingrijirile permanente.
Cand ingrijirea paliativa este utilizata impreuna cu toate celelalte tratamente adecvate, persoanele cu cancer se pot simti mai bine si traiesc mai mult.
Nu exista o modalitate sigura de a preveni cancerul vaginal. Cu toate acestea, persoanele de sex feminin pot reduce riscul daca:
Sansele ca maladia sa fie descoperita mai devreme cresc prin efectuarea de examene pelvine de rutina si teste Papanicolau. Daca este descoperit in cele mai timpurii stadii, cancerul vaginal are sanse mari de vindecare.
Efectuarea unui vaccin care previne infectia cu HPV poate reduce riscul de cancer vaginal si alte tipuri de cancer provocate de HPV.
Daca fumati, renuntati cat mai repede. Daca nu fumati, nu va apucati de acest viciu. Fumatul creste riscul de cancer vaginal.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…