Cancerul colorectal este o tumora maligna ce ia nastere la nivelul ultimului segment al colonului, rectului sau anusului. Aflati din materialul urmator care sunt simptomele de cancer colorectal si cum poate fi tratata maladia.
Cancerul colorectal este o tumora maligna care apare in colon (intestinul gros) si rect (ultima portiune de intestin prin care materiile fecale sunt eliminate in exterior). Cancerul colorectal este al treilea tip de cancer frecvent atat la femei si barbati, neluand in calcul cancerul de piele. Acest tip de cancer se manifesta cand se dezvolta celule anormale in captuseala intestinului mare (colon) sau rect.
Rectul si canalul anal reprezinta segmentul terminal al tubului digestiv, cu o lungime de 15 cm. Cancerul de rect reprezinta o patologie frecvent intalnita, care se manifesta adesea prin sangerari rectale si tulburari ale tranzitului intestinal.
Din nefericire, pacientii cu cancer de rect se prezinta tardiv la medic, cel mai adesea simptomele de debut fiind atribuite bolii hemoroidale.
Cancerul este un termen general cuprinzand variate tipuri de tumori maligne, caracterizate printr-o crestere anarhica autonoma celulara, strabatand mai multe faze de la invazia locala la cea regionala, cu distrugerea tesuturilor din jur, urmata de raspandirea la distanta prin metastaze, putand sa duca, daca nu este tratata, la o boala progresiva, generalizata.
Denumirea de neoplasm malign, sinonim cu cancerul provine din grecescul “plasma” care inseamna formatie, crestere noua. Neoplasmul se defineste ca o masa anormala de tesut a carei crestere depaseste cresterea coordonata a tesuturilor normale si persista dupa disparitia stimulilor care au determinat-o.
Cele mai multe cazuri de cancer de colon incep cu mici aglomerari (benigne) necanceroase de celule numite polipi adenomatosi. In decursul timpului, unii dintre acesti polipi pot deveni cancerosi, ajungandu-se astfel la forme de cancer ale colonului.
Polipii pot fi mici si pot produce simptome aproape insesizabile la inceput. Din acest motiv, medicii recomanda periodic teste de screening pentru a ajuta la prevenirea cancerului de colon prin identificarea polipilor inainte de a deveni cauze ale cancerului de colon.
Deseori, cancerele colorectale incep de la polipi, cresteri benigne pe suprafata interioara a colonului. Cele mai comune tipuri de polipi intestinali sunt adenoamele si polipii hiperplastici. Acestia se dezvolta cand exista erori in peretii celulelor care cresc si repara captuseala colonului. Majoritatea polipilor raman benigni, insa unii au potentialul de a deveni cancerosi. Indepartarea timpurie a acestora previne cancerul colorectal.
Studiile recente privind modul de producere a cancerului rectocolonic implica 3 categorii de factori:
Printre factorii alimentari amintim excesul de grasimi din diete, ce actioneaza prin cresterea secretiei de acizi biliari, substraturi pe care le activeaza bacteriile si care se transforma astfel in substante iritante pentru tubul digestiv.
Consumul crescut de carne de vita a fost implicat pe baza unor observatii facute la populatiile care neconsumand-o, au o incidenta foarte scazuta. Aminoacizii rezultati din digestia proteinelor de carne de vita sunt transformati in substante cancerigene.
Aportul scazut de fibre dietetice, substante polizaharidice care nu sunt digerate in intestinul subtire si care ajungand nedigerate in colon, duc la formarea masei de materii fecale. Consumul lor e foarte mic la cei cu cancer. Lipsa fibrelor duce la scaderea cantitatii de materii fecale, care devin insuficiente pentru stimularea intestinului si consecinta va fi prelungirea timpului de tranzit. Neconsumatorii de fibre elimina 100-200 g fecale pe zi, pe cand consumatorii de fibre 300-350 g. Timpul de tranzit este de 48-72 de ore la pacientii cu consum de fibre scazute si de 16-18 ore la cei cu consum crescut de fibre.
Studiile facute au aratat constipatia ca simptom frecvent la 72% din bolnavii cu cancer colorectal. Timpul de tranzit foarte lent, determinat de lipsa fibrelor, favorizeaza cresterea timpului de contact intre substantele cancerigene si mucoasa rectocolonica.
Obezitatea ar juca un rol prin cantitatea crescuta de grasimi ingerate, cu eliminari duble de acizi biliari fata de normal.
Factorii familiali reprezinta susceptibilitatea genetica si existenta lor este demonstrata de incidenta crescuta a cancerului rectocolonic la membrii acelorasi familii, de varsta tanara si de aparitia cancerului la cei cu ereditate incarcata.
Dintre afectiunile cu risc crescut pentru cancer colorectal enumeram:
Polipii si polipoza colonica sunt de asemenea considerate afectiuni cu risc crescut.
Rectocolitele cu o evolutie de peste 10 ani, boala Crohn de colon cu evolutie indelungata sunt afectiuni la care incidenta cancerului rectocolonic este mult mai mare decat la populatia generala. Un loc deosebit il ocupa bolnavii operati de cancer colorectal. Acestia pot sa faca recidive precoce sau tardive si trebuie urmariti si controlati periodic, cel putin de 2 ori pe an, cu teste pentru sangerari oculte, rectoscopie, clisma baritata, in vederea depistarii unei recidive.
Semnele si simptomele cancerului colorectal sunt:
Multe persoane care sufera de cancer de colon nu experimenteaza niciun simptom in stadiile incipiente ale bolii. Atunci cand simptomele apar, ele sunt diferite, in functie de marimea tumorii canceroase si de localizarea in intestinul gros.
Cancerul colorectal ocupa locul al treilea din totalul tumorilor maligne ale tubului digestiv, reprezentand 95% din tumorile maligne ale colonului. Afecteaza ambele sexe dar predomina la barbati, cu incidenta maxima dupa varsta de 50 de ani.
Aproximativ 30% din cancerele intestinului gros se localizeaza la nivelul sigmoidului si 40% sunt rectale (cancer rectal).
Frecventa acestei boli este in crestere in tara noastra, ocupand locul 4 la mortalitatea prin cancer.
Mai multe teste pot identifica maladia in faza incipienta sau polipii potential cauzatori de cancer (adenoamele) inainte ca acestia sa produca semne sau simptome. Se recomanda ca tuturor adultilor sa li se aplice unul sau o combinatie dintre urmatoarele teste screening incepand cu varsta de 50 de ani. Screeningul poate fi efectuat mai devreme pentru indivizii cu risc peste medie pentru aceasta boala.
In timpul acestei examinari simple de cabinet, medicul introduce un deget inmanusat in rectul pacientului pentru a palpa eventualii polipi sau mase. Desi simpla si sigura, aceasta metoda este limitata la examinarea rectului. De aceea, este efectuata in asociere cu alte teste screening.
Acest test verifica materiile fecale pentru detectarea cantitatilor microscopice de sange. Acest test poate fi efectuat in cabinetul medicului sau la domiciliu. Problema este ca unele cancere si majoritatea polipilor nu sangereaza si nu sunt detectate cu acest test. In plus, rezultate pozitive ale acestui test nu semnifica in mod obligatoriu ca aveti cancer sau polipi. Sangerarea poate proveni din alte surse, cum ar fi hemoroizii sau gastrita. Din cauza acestor motive, multi doctori recomanda metode de screening alternative sau aditionale. Un test pentru depistarea hemoragiilor fecale oculte este adeseori combinat cu sigmoidoscopia.
Sigmoidoscopia ii permite medicului sa vizualizeze si sa inspecteze portiunea inferioara a colonului (sigmoidul si rectul). Testul presupune sa fie efectuate 1-2 clisme pentru pregatirea colonului. Nu necesita sedare si dureaza aproximativ 5-10 minute. Un tub flexibil si iluminat, care are asociata o camera fibrooptica (sigmoidoscop) este introdus in rect si avansat de-a lungul colonului sigmoid. Aproximativ 30-50% dintre cancerele rectale si polipi pot fi observati in timpul unei astfel de examinari. Daca se identifica un polip sau o zona suspecta, se efectueaza o biopsie in timpul careia sunt prelevate probe de tesut pentru examinarea microscopica.
Colonoscopia este considerata standardul de aur pentru screening-ul cancerului colorectal. De obicei, este testul preferat pentru indivizii cu risc peste medie de cancer colorectal. Un tub flexibil si iluminat, cu o camera video mica atasata, este utilizat pentru a examina intregul colon si rect. Tubul este introdus in rect si avansat de-a lungul intregului colon. Daca sunt depistati polipi sau zone suspecte, doctorul le poate indeparta fara durere si poate preleva probe de tesut pentru analiza de laborator (biopsie). Pregatirea pentru test de obicei presupune ingestia de lichide clare, o pregatire speciala cu laxative si uneori clisme pentru a curata colonul in scopul unei vizualizari mai bune. Majoritatea oamenilor primesc, de asemenea, sedare usoara imediat inaintea examinarii.
Clisma cu bariu ii permite medicului sa examineze intestinul gros pe o radiografie. Bariul, un mediu de contrast cretos, este introdus in colon. Bariul tapeteaza mucoasa colonului, conturandu-l clar si apoi este efectuata radiografia. Testul dureaza aproximativ 20 de minute. O clisma cu bariu este adeseori combinata cu sigmoidoscopia.
Dupa ce pe baza biopsiilor rectoscopice s-a pus diagnosticul de cancer de rect, medicul trebuie sa determine cat de extinsa este boala (stadiul bolii).
Pentru a determina extinderea bolii pot fi efectuate urmatoarele investigatii:
Tratamentul cancerului de colon poate fi chirurgical si chimioterapeutic.
Tratamentul chirurgical in cancerul de rect poate fi reprezentat de rezectia locala, rezectia anterioara a rectului si de rezectia abdominoperineala.
Rezectia locala a tumorii se realizeaza fie prin rezectie transanala (pentru cancerele situate inferior), fie prin excizie microchirurgicala endoscopica (o camera video si instrumente de lucru introduse transanal). Rezectia anterioara a rectului se face prin incizie abdominala, rezectia segmentului colorectal si reconstituirea tranzitului intestinal, astfel incat starea postoperatorie este foarte apropiata de cea anterioara interventiei chirurgicale.
Rezectia abdominoperineala este o interventie de amploare mai mare, care presupune o incizie abdominala cu rezectia colonului terminal si a rectului si o incizie in jurul anusului, cu rezectia in totalitate a rectului si canalului anal. Astfel, pacientul nu mai poate avea un tranzit digestiv normal, ci va prezenta o colostoma definitiva (colonul va fi exteriorizat la tegumentul abdominal, materiile fecale colectandu-se intr-o punga). Excizia totala a mezorectului se asocieaza atat rezectiei anterioare, cat si rezectiei abdominoperineale si presupune disectia foarte meticuloasa in jurul rectului, rezecand tot tesutul adipos din jurul acestuia, tesut ce poate contine celule tumorale.
In cauzele operate, supravetuirea peste 5 ani se intalneste la peste 30% din cazuri.
Radioterapia inainte de interventia chirurgicala este foarte utila in cancerele avansate, pentru a reduce dimensiunile tumorii. Cu eficienta foarte buna, radioterapia poate fi efectuata in maniera:
Aceasta metoda terapeutica presupune augmentarea efectelor radioterapiei preoperatorii prin adaugarea chimioterapicelor. Este utilizata in tumorile foarte avansate local, inainte de rezectia chirurgicala.
Polichimioterapia poate fi utilizata atat preoperator, asociata radioterapiei, dar si postoperator, atunci cand rezultatul histopatologic evidentiaza o tumora avansata local.
Ablatia prin radiofrecventa foloseste caldura intensa pentru a indepara prin ardere tumorile. Ghidat de o scanare CT, medicul insereaza un dispozitiv care seamana cu un ac care duce direct caldura pana la tumora si zona din jur. Aceasta ofera o alternativa pentru distrugerea tumorilor care nu pot fi indepartate prin interventie chirurgicala. La pacientii cu un numar limitat de metastaze la ficat, care nu pot fi indepartate prin interventie chirurgicala, uneori chimioterapia este combinata cu ablatia prin radiofrecventa pentru distrugerea tumorii.
Nu exista tratamente complementare sau alternative pentru a trata cancerul de colon.
Tratamente alternative pot ajuta pacientul sa faca fata unui diagnostic de cancer de colon. Aproape toate persoanele care sufera de cancer se confrunta cu simptome de stres dupa aflarea diagnosticului care ar putea include tristete, furie, dificultati de concentrare, tulburari de somn si pierderea poftei de mancare. Tratamente alternative pot ajuta la redirectionarea gandurilor, cel putin temporar, pentru a oferi o oarecare ameliorare.
Rudele bolnavilor cu cancer colonic, polipoza, rectocolita ulcero-hemoragica, neoplasme uterine, ovariene, mamare, vor face teste ale hemoragiilor oculte in fecale.
Polipii, surse de hemoragie digestiva inferioara si de malignizari, solitari sau multipli, cu caracter familial sau in cadrul unor sindroame complexe asociate cu manifestari osoase, cutanate, musculare, vor fi semnalul de alarma pentru prezentarea la medic, inventariere, biopsie si urmarire periodica. Bolnavii care cunosc caracterul familial al afectiunii polipoase de care sufera trebuie sa cunoasca si riscul major de malignizare si sa accepte colectomia profilactica, atat de necesara supravietuirii normale.
Cei cu polipi solitari fara caracter familial se vor adresa periodic medicului pentru biopsii si vor accepta eventual ablatia endoscopica si chirurgicala a polipilor, conform indicatiilor medicului specialist.
Supravietuirea in cancerul rectal este direct dependenta de stadiul bolii in momentul diagnosticului. Astfel, supravietuirea la 5 ani este urmatoarea:
Persoanele cu un risc mediu de cancer de colon pot lua in considerare un plan de screening incepand cu varsta de 50 de ani. In schimb, persoanele cu risc crescut, cum ar fi cele cu un istoric familial de cancer de colon, ar trebui sa ia in considerare procedura de screening ceva mai devreme. Exista mai multe optiuni de screening fiecare cu propriile sale avantaje si dezavantaje. Numai impreuna cu medicul se poate decide care din aceste teste sunt cele mai potrivite.
Pentru reducerea riscului de cancer de colon, se recomanda efectuarea unor schimbari in viata de zi cu zi:
Alimentatia zilnica sa includa obligatoriu o varietate de fructe, legume si cereale integrale. Fructele, legumele si cerealele integrale contin vitamine, minerale, fibre si antioxidanti, care pot juca un rol important in prevenirea cancerului.
Daca totusi se consuma alcool, se impune limitarea cantitatii consumate la nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei si doua pentru barbati.
Trebuie discutat cu medicul despre modalitatile adecvate de renuntare la fumat.
Practicarea de exercitii fizice aproape in fiecare zi a saptamanii, in mod gradat, timp de minim 30 de minute. De asemenea, se recomanda consultarea medicului inainte de a incepe orice program de exercitii fizice si sport.
Mentinerea unei greutati sanatoase prin combinarea unei diete sanatoase cu miscarea fizica practicata zi de zi.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…