Tulburarea de stres post-traumatic – cauze, simptome, tratament

Tulburarea de stres post-traumatic afecteaza persoanele care au trait sau au fost martore ale unor evenimente traumatizante, amenintatoare pentru viata sau siguranta lor. Afla cum se manifesta PTSD, de ce apare si ce optiuni de tratament exista.

Cuprins:

(1) Ce este tulburarea de stres post-traumatic?
(2) Din ce cauze apare tulburarea de stres post-traumatic?
(3) Simptome
(4) Diagnostic
(5) Evoluție si complicatii
(6) Solutii si metode de tratament

Ce este tulburarea de stres post-traumatic?

Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o tulburare care poate aparea in urma unui eveniment traumatizant pe care persoana l-a trait sau la care a fost martora, eveniment care i-a pus viata sau siguranta in pericol, ei sau unei/altor persoane.

Exemple de experiente traumatizante: decesul unei persoane; violenta domestica, abuzul sexual, boala, ranirea, dezastre naturale, accidente auto, razboi, atentate teroriste.

O traumatizare poate avea loc si indirect, de exemplu prin aflarea vestii despre moartea in conditii violente a unei persoane apropiate.

Tulburarea de stres post-traumatic mai este numita si “rana ascunsa”.

Manifestarile tulburarii de stres post-traumatic au doua caracteristici principale:

  • comportamentele de evitare (a persoanelor, locurilor, discutiilor si tuturor aspectelor care pot aminti despre trauma);
  • intruziunea gandurilor, emotiilor, amintirilor, senzatiilor corporale, asupra carora persoana nu are control.

Este important de precizat ca in urma unei traume, nu toate persoanele dezvolta stres post-traumatic. Unele nu vor dezvolta nicio tulburare, in timp ce altele pot dezvolta alte tulburari: depresie, tulburari de anxietate, adictii.

Din ce cauze apare tulburarea de stres post-traumatic?

Pentru a intelege mai bine mecanismele implicate in PTSD, este important sa intelegem cum proceseaza creierul o trauma. In fata unui pericol, se activeaza raspunsul biologic “lupta-fugi-ingheata”. Este ca un semnal de alarma care mobilizeaza organismul, respectiv simturile si organele, pentru a face fata amenintarii.

  • Sunt eliberati diferit hormoni ai stresului, printre care adrenalina si cortizolul.
  • Ritmul cardiac si respiratia sunt accelerate. Frecventa respiratorie creste pentru a oxigena volumul mai mare de sange care circula prin organism.
  • Muschii mari din corp (brate, picioare, spate, gat) sunt mai bine vascularizati si devin tensionati.
  • Simturile devin mult mai acute.
  • Sunt suspendate temporar sistemele care nu sunt necesare in acest proces (digestiv, reproducator, imunitar).

Dupa ce pericolul dispare si corpul isi revine la normal, cantitati mari din hormonii de stres mai pot ramane in organism timp de cateva zile, ceea ce explica de ce apar cosmarurile, starea de nervozitate si alte manifestari similare. Acestea dispar in cateva zile, pe masura ce nivelul hormonilor revine la normal. Dar la unele persoane, simptomele nu dispar sau dispar temporar si revin cateva luni mai tarziu.

Factori de risc implicati in PTSD

Oricine poate dezvolta tulburarea de stres post-traumatic dupa o trauma. Insa exista o serie de factori de risc care pot predispune o persoana la un risc mai mare:

  • factori genetici;
  • istoric personal de tulburari mintale sau de abuz de substante;
  • expunerea in trecut la situatii periculoase sau traume;
  • ranirea fizica sau vederea altei persoane care este ranita ori vederea unui persoane decedate;
  • sentimente de groaza, neputinta, frica extrema in situatia traumatizanta;
  • lipsa sprijinului emotional dupa evenimentul traumatizant;
  • expunerea la alte situatii stresante dupa evenimentul traumatizant, precum pierderea unei persoane dragi, boala, accidente, pierderea locului de munca.

Factori care sustin recuperarea dupa evenimentul traumatizant psihologica:

  • cautarea si primirea sprijinului emotional din partea familiei, prietenilor;
  • participarea la intalnirile unui grup de suport;
  • strategii pozitive de a face fata situatiei, de a o depasi si de a invata ceva din ea.

Simptome

Manifestarile pot sa apara in scurt timp dupa evenimentul traumatizant (pana la trei luni) sau cateva luni mai tarziu.

Simptomele PTSD se incadreaza in 4 categorii:

  1. simptome intruzive – amintiri, cosmaruri, flashback-uri (amintiri extrem de exacte ale evenimentului traumatizant, incat persoana simte ca retraieste pericolul si neputinta de atunci). Persoanele prezinta o sensibilitate crescuta la stimulii pe care creierul ii asociaza cu trauma. Chiar si in lipsa unui potential pericol al acestora, cei cu PTSD au in general reactii puternice, fizice si emotionale. Ei retraiesc panica si neputinta ca si cum ar evenimentul s-ar intampla din nou.
  2. evitarea stimulilor care amintesc de evenimentul traumatizant (persoane, locuri, activitati, discutii, obiecte, situatii si orice alte aspecte care ii pot trezi astfel de amintiri);
  3. ganduri si sentimente negative
    – credinte negative despre sine sau despre ceilalti (“Sunt un om rau”, “Nimeni nu e de incredere”);
    – tristete, frica, furie, vina, rusine, teroare;
    – scaderea semnificativa a interesului fata de activitati care inainte ii placeau persoanei;
    – sentimentul de detasare sau instrainare de ceilalti;
  4. simptome reactive – irascibilitate, iesiri furioase, comportamente distructive, probleme de concentrare, hipervigilenta sau tulburari ale somnului.

Tabloul simptomelor este diferit de la o persoana la alta, la fel si intensitatea.

Diagnostic

Criteriile de diagnostic pentru PTSD din Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM-5) includ:

Criteriul A: factorul stresor (necesar 1)

Persoana a fost expusa la: moarte, amenintare cu moartea, ranire severa sau amenintata cu ranire severa, violenta sexuala sau amenintata cu violenta sexuala astfel:

  • expunere directa;
  • ca martor la trauma;
  • afland ca o ruda sau prieten apropiat a fost expus la o trauma
  • expunere indirecta la detaliile traumei, de obicei in exercitarea profesiei (exemplu: pompieri, medici).

Criteriul B: simptome intruzive (necesar 1)

Evenimentul traumatizant este retrait permanent prin:

  • amintiri negative nedorite;
  • cosmaruri;
  • flashback-uri;
  • suferinta dupa expunerea la stimuli care ii amintesc de eveniment;
  • reactivitate fizica dupa expunerea la stimuli care ii amintesc de eveniment.

Criteriul C: evitarea (necesar 1)

Evitarea stimulilor care ii amintesc de evenimentul traumatizant:

  • ganduri si sentimente legati de trauma;
  • stimuli externi legati de trauma.

Criteriul D: modificari negative ale gandurilor si dispozitiei (necesare 2)

Ganduri sau emotii negative care au aparut sau s-au agravat dupa evenimentul traumatizant astfel:

  • incapacitatea de a-si aminti aspecte-cheie ale traumei;
  • ganduri si credinte negative despre sine si lume;
  • autoinvinovatirea sau invinovatirea celorlalti pentru ce s-a intamplat;
  • emotii negative;
  • scaderea interesului pentru activitati;
  • sentimentul de izolare;
  • dificultatea de a trai emotii pozitive.

Criteriul E: modificari ale reactivitatii

Reactivitate care a aparut sau s-a agravat dupa evenimentul traumatizant astfel:

  • iritabilitate sau agresivitate;
  • comportament de risc sau distructiv;
  • hipervigilenta;
  • reactii de tresarire exagerate;
  • dificultati de concentrare;
  • tulburari ale somnului.

Criteriul F: durata

Durata manifestarilor trebuie sa fie de cel putin o luna.

Criteriul G: functionalitatea

Simptomele cauzeaza suferinta sau o afectare a functionarii persoanei (social, ocupational).

Criteriul H: excluderea

Simptomele nu sunt cauzate de medicamente, consum de substante sau alte boli.

Evolutie si complicatii

Netratat, sindromul de stres post-traumatic nu trece cu timpul, ci se poate agrava. De asemenea, manifestarile PTSD (izolarea, emotiile negative care nu pot fi controlate, comportamentul agresiv) pot afecta relatiile persoanelor cu familia si cu cei apropiati, cariera etc.

Solutii si metode de tratament

Din fericire, tulburarea de stres post-traumatic se poate trata, iar sansele de vindecare sunt cu atat mai mari cu cat persoana cu PTSD solicita mai repede ajutor specializat.
Optiunile de tratament includ psihoterapia si tratamentul medicamentos.

Psihoterapia

Interventiile terapeutice in PTSD au ca scop general procesarea experientei traumatice. In cadrul securizant al terapiei individuale sau de grup, persoana isi aminteste evenimentul traumatizant si retraieste emotiile simtite atunci. Aceasta reprocesare a informatiilor traumei ajuta la reducerea intensitatii simptomelor.

Metodele sunt diferite in functie de tipul de psihoterapie. De exemplu, tehnica EMDR, recomandata in terapia traumelor, presupune reamintirea evenimentului traumatizant in timp ce persoana urmareste cu privirea miscarile mainilor terapeutului sau asculta anumite sunete. Metoda are scopul desensibilizarii si reprocesarii informatiilor traumatice.

In plus, obiective subordonate scopului principal pot cuprinde:

  • constientizarea despre trauma si consecintele ei;
  • identificarea stimulilor care declanseaza simptomele PTSD si invatarea unor metode de a-i gestiona;
  • dezvoltarea unor abilitati de control al furiei, de reducere a stresului;
  • ameliorarea igienei de viata (somn, alimentatie, activitate fizica).

In functie de particularitatile fiecarui caz, terapia vizeaza si alte domenii care au fost afectate de tulburarea de stres post-traumatic (viata si relatiile de familie, relatiile sociale, viata profesionala).

Terapia de familie este foarte utila in tulburarea de stres post-traumatic, pentru ca ii ajuta pe ceilalti membrii ai familiei sa inteleaga prin ce trece persoana si sa ii ofere sprijinul de care are nevoie.

Medicatia

Medicatia este o parte importanta a tratamentului pentru PTSD, intrucat poate face simptomele mult mai usor de gestionat.

Alaturi de terapie si/sau medicatie, tehnicile de relaxare si mindfulness, precum si activitatea fizica pot fi foarte utile persoanelor cu sindromul de stres post-traumatic.

Referinte:

(1) Post-Traumatic Stress Disorder – https://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd/index.shtml
(2) What Is Posttraumatic Stress Disorder? – https://www.psychiatry.org/patients-families/ptsd/what-is-ptsd
(3) Understanding PTSD and PTSD Treatment – https://www.ptsd.va.gov/publications/print/understandingptsd_booklet.pdf
(4) DSM-5 Criteria for PTSD – https://www.brainline.org/article/dsm-5-criteria-ptsd
(5) Post-Traumatic Stress Disorder (PTSD) – https://www.helpguide.org/articles/ptsd-trauma/ptsd-symptoms-self-help-treatment.htm

Costin Oana

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala. Este preocupata de sanatatea mentala, de starea de bine si de sanatate in general. Considera ca informarea corecta, din surse credibile si bazate pe dovezi stiintifice, este esentiala in luarea deciziilor in aceste arii. A inceput sa scrie articole de informare medicala colaborand cu Romedic.ro, iar acum continua aceasta activitate cu SfaturiMedicale.ro si mamisicopilul.ro.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma