Tulburarea de personalitate histrionica consta intr-un tipar de emotii excesive si cautare a atentiei din partea celorlalti. Mai multe informatii despre manifestarile acestei tulburari, cauzele si factorii de risc si posibilitatile de tratament aflati in acest articol.

Cuprins:

1. Ce este tulburarea de personalitate histrionica?
2. Simptome
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza tulburarea de personalitate histrionica?

Ce este tulburarea de personalitate histrionica?

Tulburarile de personalitate constau in tipare dezadaptative, inflexibile si intransigente, de gandire si comportament, care au un puternic impact asupra mai multor domenii ale vietii si care produc multa suferinta persoanelor in cauza. Tulburarile de personalitate afecteaza cel putin doua dintre urmatoarele zone:

  • modul in care persoanele gandesc despre sine si despre ceilalti;
  • modul in care reactioneaza emotional;
  • modul in care relationeaza cu ceilalti;
  • modul in care isi controleaza propriul comportament.

Tulburarea de personalitate histrionica se caracterizeaza printr-un nivel intens de emotii si comportamente de cautare a atentiei. Persoanele cu aceasta tulburare isi doresc sa fie in centrul atentiei si se simt inconfortabil sau chiar deprimate daca nu reusesc acest lucru. Sunt descrise de catre ceilalti ca fiind dramatice, seducatoare, schimbatoare, impulsive, pline de viata, sufletul petrecerilor.

Tulburarea de personalitate histrionica face parte din clusterul B, alaturi de personalitatea antisociala, personalitatea borderline si personalitatea narcisica. Aceasta tulburare apare la aproximativ 2%-3% din populatia generala, femeile fiind de patru ori mai predispuse decat barbatii.

Problemele si dificultatile pe care personalitatile histrionice le intampina sunt frecvent la nivel relational. In relatiile de cuplu, le poate fi greu sa ajunga la o intimitate emotionala cu partenerul. Iar tendinta de a se comporta seducator in medii si contexte nepotrivite le poate afecta deopotriva relatia de cuplu, dar si relatiile cu ceilalti (inclusiv cele de la locul de munca).

Spre deosebire de celelalte tulburari de personalitate, cea histrionica nu este la fel de mult asociata cu un nivel redus al functionalitatii in ceea ce priveste cariera. Cu exceptia problemelor care pot aparea la nivel relational, multe persoane lucreaza si au succes in ceea ce fac, in special in domenii si in activitati care presupun creativitate.

Tulburarea de personalitate histrionica si comorbiditatea cu alte tulburari

Tulburarea de personalitate histrionica este comorbida (apare deseori impreuna) cu alte tulburari de personalitate, in special cu tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate narcisica si tulburarea de personalitate dependenta.

Persoanele cu aceasta tulburare de personalitate au un risc de depresie mai ridicat decat populatia generala. Este asociata, de asemenea, cu abuzul de alcool sau droguri, tulburarea de conversie. Exista, de asemenea, si un risc ridicat de autovatamare sau suicid.

Simptome

Manifestari tipice pentru tulburarea de personalitate histrionica includ:

  • Comportamente de seducere, comportament provocator in contexte in care nu ne-am astepta la astfel de manifestari (de exemplu, in medii profesionale, in anumite medii sociale). Comportamentele sexuale nepotrivite apar de obicei cu majoritatea persoanelor, chiar daca nu sunt atrase de acestea. De asemenea, hainele si combinatiile vestimentare pe care le fac atrag atentia. Pot flirta sau se pot imbraca provocator, astfel incat sa atraga si sa mentina atentia din partea celorlalti.
  • Cand nu sunt in centrul atentiei, se pot simti neapreciate, neglijate.
  • Modul in care vorbesc este unul foarte vag, lipsesc detaliile
  • Au tendinta de a dramatiza si de a-si exprima emotiile foarte teatral si exagerat.
  • Modificari bruste ale dispozitiei si treceri rapide de la o emotie la alta, aspecte care pe cei din afara ii pot face sa creada ca sunt superficiali sau ca nu sunt autentici in emotiile pe care le exprima.
  • Treceri rapide de la o opinie la alta, de la o convingere la alta. Se plictisesc usor de activitatile de rutina si tolereaza greu acele situatii in care nu obtin o satisfactie imediata.
  • Considera ca relatiile sunt mult mai intime decat sunt in realitate. De exemplu, daca cunosc o persoana de cateva zile, o pot considera deja foarte apropiata sau un prieten foarte bun.

Toate aceste simptome isi fac aparitia la inceputul vietii de adult.

Cauze

Nu se stie foarte bine ce anume cauzeaza tulburarea de personalitate histrionica. Insa la fel ca in cazul tuturor tulburarilor psihice, este vorba despre o combinatie de factori care stau la originea tulburarii, nu o singura cauza; pe de o parte factori mosteniti genetic, pe de alta parte factori care tin de mediul in care persoana se dezvolta. In cazul tulburarii de personalitate histrionice, o ipoteza este ca experientele adverse si traumele din copilarie contribuie la dezvoltarea tulburarii, prin modul in care copiii fac fata si se adapteaza la situatia sau mediul traumatic.

De asemenea, se presupune ca stilurile parentale au o puternica influenta asupra dezvoltarii tulburarii de personalitate histrionice. Mai exact, a avea parinti extrem de ingaduitori, care nu reusesc sau nu vor sa puna limite copiilor sau a avea parinti care la randul lor manifesta comportamente cu tendinte histrionice creste riscul dezvoltarii acestei tulburari de personalitate.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului unei tulburari de personalitate se face in urma unei evaluari atente facuta de un specialist in sanatatea mintala, pe baza unuei anamneze amanuntite si a unor teste. De asemenea, pentru aceasta tulburare, trebuie sa fie indeplinite cel putin cinci dintre urmatoarele criterii prezente in DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale):

1. Disconfort atunci cand persoana nu este in centrul atentiei
2. Comportament seducator sau provocator
3. Emotii schimbatoare sau superficiale
4. Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia asupra sa
5. Discurs impresionist si vag (lipsit de detalii)
6. Emotii dramatice sau exagerate
7. Sugestibilitate (usor influentabil de catre ceilalti)
8. Considerarea relatiilor ca fiind mult mai intime decat sunt in realitate.

Tulburarea de personalitate histrionica poate fi dificil de diferentiat de alte tulburari de personalitate (si implicit, de diagnosticat). Acest lucru e din cauza faptului ca unele trasaturi sunt comune si altor tulburari, nu doar cele histrionice. In plus, este foarte mare riscul de comorbiditate cu celelalte patru tulburari de personalitate mentionate mai sus, cu care de fapt se si confunda cel mai des (borderline, dependenta, antisociala si narcisica).

Diagnostic diferential

Cum difera tulburarea de personalitate histrionica de alte tulburari:

  • Atat persoanele cu tulburarea de personalitate histrionica, cat si cele cu tulburarea de personalitate narcisica vor sa fie in centrul atentiei; insa ce le diferentiaza este ca narcisicii vor atentia care rezulta din admiratia si veneratia celorlalti; pentru histrionici, nu e este atat de important ce tip de atentie primesc, atat timp cat o primesc.
  • Cei cu tulburarea de personalitate histrionica, la fel ca si cei cu tulburarea de personalitate borderline, traiesc emotii foarte intense. Deosebirea dintre cele doua tulburari este ca cei cu borderline resimt aproape in permanenta furie, au o latura autodistructiva si tendinta de a se devaloriza, aspecte care nu sunt tipice celor cu personalitate histrionica.
  • In ceea ce priveste tulburarea de personalitate dependenta, aceasta e tulburarea cu care tulburarea histrionica prezinta cele mai mari similitudini. Atat persoanele cu tulburarea de personalitate histrionica, cat si cele cu tulburarea de personalitate dependenta prefera sa fie in prezenta celorlalti; diferenta este ca cei cu tulburarea dependenta tind sa fie mai submisivi si inhibati, fiind foarte preocupati de teama de a fi respinsi. Persoanele dependente nu manifesta aceleasi emotii exagerate, cum se intampla in cazul celor histrionice.
  • Ceea ce tulburarea de personalitate antisociala si histrionica au in comun este manipularea celorlalti; insa in cazul persoanelor antisociale scopul este de a obtine un beneficiu mai degraba material (bani, putere), in timp ce la cei histrionici, scopul este de a le atrage atentia.

Cum se trateaza tulburarea de personalitate histrionica?

Atunci cand apeleaza la terapie, persoanele cu tulburarea de personalitate histrionica o fac deseori din cauza dificultatilor legate de relatii sau a simptomelor depresive cauzate de pierderea unor relatii.

Principala optiune de tratament in cazul tulburarii de personalitate histrionce este psihoterapia.
Obiectivul vizeaza ameliorarea depresiei, atunci cand motivul care aduce persoana in terapie este depresia. Ulterior, se poate lucra asupra stabilirii unor limite si constientizarea (insight-ul) bolii. Tulburarile de personalitate nu se vindeca, insa terapia ajuta persoanele cu tulburarea histrionica sa functioneze mai bine, mai ales in zona sociala si ocupationala, unde intampina cele mai mari dificultati.

Mai putin indicate ca tratament de prima intentie sunt terapia de grup sau terapia de familie, pentru ca personele cu aceasta tulburare vor avea tendinta de a atrage atentia asupra lor inclusiv in terapie, lucru care poate distrage grupul de la obiectivele terapeutice.

Si in terapia individuala pot aparea provocari si dificultati ca urmare a specificului tulburarii: tendinta persoanei de a incalca limitele; tendinta de a spune sau a arata ca starea sa se amelioreaza chiar daca nu e asa, din dorinta de a fi pe placul terapeutului.

Referinte:

(1) Histrionic Personality Disorder – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542325/
(2) What are Personality Disorders? – https://www.psychiatry.org/patients-families/personality-disorders/what-are-personality-disorders
(3) Histrionic Personality Disorder – https://psychcentral.com/disorders/histrionic-personality-disorder/

Costin Oana

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala. Este preocupata de sanatatea mentala, de starea de bine si de sanatate in general. Considera ca informarea corecta, din surse credibile si bazate pe dovezi stiintifice, este esentiala in luarea deciziilor in aceste arii. A inceput sa scrie articole de informare medicala colaborand cu Romedic.ro, iar acum continua aceasta activitate cu SfaturiMedicale.ro si mamisicopilul.ro.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

2 ani in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

2 ani in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

2 ani in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

2 ani in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

2 ani in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

2 ani in urma