Suflul sistolic – cauze, simptome, tratament

Suflul sistolic apare in cazul unei circulatii sanguine turbulente sau anormale la nivelul inimii. De cele mai multe ori apare la o inima sanatoasa, insa uneori poate indica o tulburare cardiaca.

Cuprins:

(1) Ce este suflul sistolic?
(2) Suflul sistolic la copii vs. suflul sistolic la adulti
(3) Cauze
(4) Simptome
(5) Diagnostic
(6) Cum se trateaza suflul sistolic?
(7) Sfaturi adresate celor care au suflu sistolic

Ce este suflul sistolic?

Suflul sistolic, numit si „suflu cardiac” sau „suflu la inima” se refera la sunetele in plus care se aud la trecerea sangelui prin cavitatile inimii si prin vasele de sange din apropierea inimii. Aceste zgomote cardiace se aud la o circulatie sanguina tumultoasa sau anormala.

In general suflul sistolic se depisteaza de catre medic atunci cand ausculta inima pacientului cu stetoscopul. Suflul sistolic poate aparea la orice varsta, inclusiv la copii.

Structura inimii

Inima are patru camere (cavitati):

• 2 atrii;
• 2 ventricule.

Intre camerele inimii se afla valvele, un sistem etans, care ajuta ca sangele sa circule prin aceste camere intr-o directie unica: vene – atrii – ventricule – artere. Valvele sunt si ele in numar de patru (aortica, mitrala, pulmonara si transcupidiana) si functioneaza ca niste supape. La trecerea sangelui valvele inimii se deschid si apoi se inchid etans dupa trecerea lui.

La ascultarea activitatii cardiace, in mod normal, ar trebui sa se auda doua zgomote cardiace:

• zgomotul 1 se aude cand se inchid valvele mitrala si tricuspida;
• zgomotul 2 se aude cand se inchid valvele aortica si pulmonara.

Intre zgomotele cardiace au loc o pauza scurta (sistola) si o pauza lunga (diastola). Sunetele in plus care se aud reprezinta suflul sistolic.

Tipuri de suflu sistolic

Suflul sistolic nu este o boala in sine, ci trebuie investigata cauza care sta in spatele acestuia.
Suflul sistolic poate fi de trei tipuri:

• suflu sistolic inocent, benign, nepatologic;
• suflu sistolic functional;
• suflu sistolic anormal, patologic.

Suflu sistolic inocent (nepatologic)

De cele mai multe ori, suflul sistolic este inocent sau benign, adica nu este semnul unei afectiuni. Suflul sistolic inocent este foarte comun la copii. Desi un parinte poate fi speriat cand copilul primeste diagnosticul de suflu sistolic, acesta nu se refera la o afectiune sau o problema de sanatate. Conform Harvard Health Publishing, intre 10 si 30% dintre copii (majoritatea cu varste intre 3 si 7 ani) au la un moment dat suflu sistolic. Alte surse spun ca incidenta suflului sistolic in randul copiilor ar fi mai mare, de 50% sau chiar mai mult. De obicei suflul sistolic dispare pana cand devin adulti.

Suflul sistolic inocent sau benign poate aparea si la adulti, in special dupa varsta de 50 de ani.

Suflu sistolic functional

Acest tip de suflu cardiac apare in cazul unor afectiuni non-cardiace care implica o intensificarea a fluxului sanguin la nivelul inimii: cand persoana are febra, anemie, tirotoxicoza (o afectiune in care apare o secretie excesiva de hormoni tiroidieni).

Suflu sistolic anormal (patologic, organic)

In situatii mai rare, suflul sistolic poate fi semnul unor defecte structurale ale inimii sau afectiuni cardiace.

• defecte cardiace congenitale (de exemplu, o discontinuitate care permite comunicarea anormala intre cavitatile inimii; anomalii la nivelul valvelor: o valva nu se inchide etans si sangele se scurge inapoi sau rigiditatea ori ingustimea unei valve care limiteaza fluxul de sange);
• malformatii congenitale cardiace;
• alte boli cardiace (endocardita, febra reumatica, infactul miocardic).

La copii, suflul sistolic anormal este cauzat de obicei de o problema cu care s-au nascut, respectiv un defect sau malformatie cardiaca congenitala.

Suflul sistolic la copii vs. suflul sistolic la adulti

Suflul sistolic este deseori intalnit la copii, fiind considerat un suflu fiziologic, adica nu reprezinta simptomul unei afectiuni cardiace. De altfel, un mare procent dintre copii prezinta suflu sistolic la un moment dat. Exista si posibilitatea ca suflul sistolic sa dispara si apoi sa reapara.

In majoritatea cazurilor, suflul sistolic dispare pana la varsta adulta, dar la unii adulti, suflul sistolic poate sa ramana prezent.

Suflul sistolic anormal sau patologic la copii poate fi un semn al unor afectiuni cardiace congenitale (innascute), cum ar fi anomalii de structura la nivelul inimii sau alte boli cardiace.

La adulti se pot intalni ambele tipuri de suflu sistolic. Cel inocent este mai probabil sa apara dupa varsta de 50 de ani. Suflul anormal poate fi dobandit in timp ca urmare a unor boli sau infectii care afecteaza inima: endocardita, febra reumatica, infactul miocardic.

Cauze

Suflul sistolic inocent (nepatologic)

Suflul sistolic inocent apare de obicei cand sangele circula mai repede prin cavitatile inimii. Suflul inocent apare de obicei in timpul cresterilor rapide din copilarie, in sarcina, in stari de anxietate sau dupa activitati fizice intense.

Suflul sistolic functional

Cauzele pentru acest tip de suflu sistolic sunt in general bolile sau afectiunile care presupun o intensificare a fluxului de sange care circula prin cavitatile inimii. In aceste cazuri, inima este sanatoasa, afectiunile fiind de alta natura decat cardiaca: stari febrile, anemie, hipertiroidie/tirotoxicoza.

Suflu sistolic anormal

Suflul sistolic, in aproximativ 10% dintre cazuri, poate indica o afectiune sau o problema cardiaca. Cele mai frecvente cauze organice pentru suflu sistolic sunt:

1. Valvulopatiile sunt o cauza importanta a suflului sistolic patologic. Aceste afectiuni ale valvelor inimii se manifesta prin doua posibile mecanisme:

• stenoza valvulara – valva este ingustata, astfel ca fluxul de sange care circula prin valva respectiva este limitat;
• insuficienta valvulara – valva nu se inchide complet, etans, de aceea sangele reflueaza (apare regurgitarea).

Aceeasi persoana poate avea o valva sau mai multe afectate. De asemenea, o valva poate fi afectata simultan de stenoza si insuficienta.

2. Afectiunile cardiace congenitale sunt o alta cauza importanta a suflului sistolic.

• defecte septale – ventricular sau atrial – sunt “gauri” anormale la nivelul septului, adica peretelui care separa cavitatile inimii. Din cauza acestui defect, sangele circula anormal intre cele doua atrii (defect septal atrial), respectiv intre cele doua ventricule (defect septal ventricular).
• persistenta de canal arterial – este o malformatie cardiaca in care legatura dintre aorta si artera pulmonara nu s-a inchis dupa nasterea copilului si intrarea in functiune a plamanilor. In viata intrauterina, sangele circula prin canalul dintre artera pulmonara si aorta, fara sa treaca prin plamani. Dupa nastere, cand fluxul sanguin continua sa treaca prin acest canal vorbim de persistenta de canal arterial.

3. Endocardita este o inflamatie si o infectie care apare la nivelul valvelor si a endocardului (membrana care captuseste cavitatile inimii). Suflul sistolic apare atunci cand, din cauza inflamatiei sau infectiei, valva obstructioneaza partial fluxul de sange sau cauzeaza o scurgere inapoi a acestuia.

4. Cardiomiopatia hipertrofica este o afectiune in care apare o ingrosare anormala la nivelul muschiului cardiac, care limiteaza sau blocheaza trecerea fluxului de sange din ventricului stang catre aorta.

Sulful sistolic se mosteneste?

Daca in familie exista cazuri de malformatii cardiace, copilul poate avea un risc ridicat de a dezvolta si el astfel de malformatii, care sa se manifeste si prin suflu sistolic.

Simptome

Suflul sistolic inocent este in general asimptomatic. In cazul unui suflu sistolic patologic, cauzat de o boala organica, simptomele difera in functie de cauza.

De obicei, cand suflul sistolic interfereaza cu capacitatea inimii de a pompa sangele, principalele semne si simptome pe care persoana le experimenteaza sunt:

• dificultati respiratorii (dispnee);
• palpitatii (tulburari ale ritmului cardiac);
• pierderea pentru scurt timp a starii de constienta (sincopa);
• durere la nivelul pieptului (angina);
• coloratie albastruie a buzelor si extremitatilor (degetelor);
• toleranta scazuta la efort;
• tuse cronica.

Tabloul clinic, alaturi de istoricul medical si familial al persoanei ajuta medicul curant in diagnosticarea suflului sistolic si in diferentierea celui inocent de un suflu sistolic patologic.

Diagnostic

Suflul sistolic este depistat de catre medic atunci cand ausculta activitatea inimii pacientului cu un stetoscop. Acesta plaseaza stetoscopul in mai multe zone ale pieptului, pentru a auzi sunetele pe care le fac valvele inimii in timpul circulatiei sangelui prin cavitatile inimii.

Depistarea unui suflu sistolic poate avea loc in cadrul unui consult de rutina, cand se descopera accidental suflul sistolic, sau pacientul se prezinta la medic cu anumite simptome (dintre cele mentionate la capitolul anterior). Cand persoana prezinta simptome legate de activitatea cardica, medicul va pune intrebari specifice legate de suferinta sa. De exemplu:

• daca are un istoric de febra reumatica in copilarie (aceasta afectiune poate duce in timp la aparitia unor anomalii la nivelul valvelor);
• daca i s-a administrat medicatie intravenos sau a avut anumite proceduri dentare (aceste aspecte pot fi factori de risc pentru endocardita);
• in cazul copiilor, daca exista un istoric familial de probleme cardiace congenitale.

Cand medicul sesizeaza un suflu sistolic, va evalua caracteristicile acestuia: intensitate, localizare, durata, tipul de zgomot, simptome asociate. In functie de aceste caracteristici va putea determina intre un suflu patologic si unul inocent. Daca medicul de familie este cel care identifica suflul sistolic, este posibil sa va recomande un consult cardiologic.

Teste

De asemenea, cardiologul va poate recomanda sa realizati teste si analize suplimentare, pentru a confirma natura benigna a suflului sistolic sau a depista eventuale probleme. Acestea ofera informatii despre ritmul cardiac si posibile probleme de structura, iar in general, cat de bine functioneaza inima.
In general, se recomanda ecografia cardiaca sau electrocardiograma (EKG), dar in functie de situatie, pot fi recomandate si altele.

• ecografia cardiaca (ecocardiografia) – este un test noninvaziv, care ofera o imagine a structurii inimii, inclusiv structura valvelor;
• electrocardiograma (EKG) – este o procedura prin care se masoare activitatea electrica a inimii;
• radiografia pulmonara – se utilizeaza pentru a depista o posibila crestere in volum a inimii sau a unor anomalii congenitale;
• ecocardiografia Doppler – este similara cu ecografia cardiaca, dar arata o imagine a patternului fluxului de sange;
• cateterismul cardiac – este o procedura invaziva in cadrul caruia un cateter este ghidat la nivelul inimii pentru a masura presiunea si nivelul de oxigen din cavitatile cardiace; prin cateter se injecteaza o substanta de contrast pentru a reprezenta structura interna a inimii si fluxul sanguin.
• teste de sange – se realizeaza la persoanele la care se suspicioneaza endocardita sau pericardita.

Cum se trateaza suflul sistolic?

In cazul unui suflu sistolic inocent, nu este necesar tratamentul. De asemenea, nu se impun restrictii privind modul de viata, nici alimentar, nici in ceea ce priveste activitatile fizice. Acest lucru este valabil si la copii – ei pot fi cat de activi isi doresc, exact ca orice alti copii sanatosi.

Cand suflul sistolic este cauzat de o afectiune cardiaca, tratamentul va viza afectiunea respectiva.

Tratamentul poate include medicatie, interventii minim invazive sau chirurgicale, in functie de afectiune si de severitatea ei. Pacientii cu suflu cardiac patologic sunt in general monitorizati, merg la controale periodic si li se fac teste diagnostice.

Suflul sistolic se vindeca?

De obicei, suflul sistolic la copii scade in intensitate si dispare pana ajung la varsta adulta, dar la unii adulti, suflul sistolic poate sa ramana prezent.

In cazul suflului sistolic functional, acesta dispare atunci cand cauza care l-a produs dispare (febra, anemia).

Cand suflul sistolic este produs de o afectiune la nivelul inimii, durata de vindecare este diferita in functie de afectiune. In cazurile cand suflul sistolic este cauzat de valvulopatii sau afectiuni cardiace congenitale, suflul sistolic poate dura toata viata, iar uneori se poate chiar inrautati.

Sfaturi adresate celor care au suflu sistolic

Suflu sistolic la sportivi

In cazul sportivilor, majoritatea cazurilor de suflu sistolic sunt fiziologice, inocente, fiind semnul unei activitati cardiovasculare intense, mai degraba decat simptomul unor patologii. La sportivi, inima poate creste in volum ca o forma de adaptare la regimul intens de antrenament. Ca o consecinta, suflul cardiac este intens si usor sesizabil de medic atunci cand ausculta activitatea inimii, mai ales la atletii tineri si la cei care practica sporturi de anduranta.

Dar la sportivi, la fel ca in cazul celorlalte persoane cu suflu sistolic, in cazuri rare, poate fi vorba de o cauza organica a suflului sistolic. In aceste cazuri, medicii curanti sunt cei care recomanda realizarea de teste suplimentare si informarea despre modul in care o posibila afectiune cardiologica interfereaza cu activitatea sportiva.

Suflu sistolic si fumatul

In cazul unui suflu sistolic patologic, medicii recomanda si un stil de viata sanatos pentru inima: alimentatie sanatoasa, miscare regulata (si adaptata acolo unde este cazul). Daca suflul sistolic este depistat la o persoana care fumeaza, se recomanda renuntarea la fumat.

Suflu sistolic in sarcina

Suflul sistolic este unul dintre simptomele cardiace care apar pe durata sarcinii la majoritatea femeilor. Aproximativ 90% dintre ele pot prezenta suflu sistolic din cauza nivelului crescut de sange care este pompat de inima pe durata sarcinii. In cele mai multe cazuri este normal sa apara neregularitati ale batailor inimii, acestea fiind depistate doar la un consult de specialitate.

Suflu sistolic contraindicatii

In cazul unui suflu sistolic inocent, nu exista contraindicatii, persoana putand sa-si desfasoare activitatea obisnuita. In cazul unui suflu patologic, medicul face recomandari in functie de patologia care a dus la aparitia suflului sistolic.

In general, pentru sanatatea inimii si reducerea riscurilor se recomanda:

• alimentatie sanatoasa;
• activitate fizica regulata;
• renuntarea la fumat;
• reducerea consumului de alcool;
• mentinerea sub control a unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala, diabet, colesterolul ridicat;
• mentinerea unei bune igiene dentare pentru a evita necesitatea unor proceduri prin care bacteriile ar putea intra in fluxul sanguin.

Referinte:

(1) Heart Murmurs – https://www.heart.org/en/health-topics/heart-murmurs
(2) Heart Murmur – https://www.health.harvard.edu/a_to_z/heart-murmur-a-to-z
(3) Heart Murmur – https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/heart-murmur
(4) Heart Murmur – https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17083-heart-murmur
(5) 5 Vital Answers You Should Know — Heart Murmurs – https://www.aurorahealthcare.org/patients-visitors/blog/5-vital-answers-you-should-know-heart-murmurs
(6) Heart Murmurs – https://medlineplus.gov/ency/article/003266.htm
(7) Sports Beat: Is Your Heart Murmur Serious? – https://health.clevelandclinic.org/sports-beat-is-your-heart-murmur-serious-video/
(8) Heart Murmur: Types and Prevention Tips – https://www.healthxchange.sg/heart-lungs/heart-disease/heart-murmur-types-prevention-tips