Screening pentru cancerul de col uterin (cancer cervical)

Screening pentru cancerul de col uterin – util in depistarea cancerului cervical in stadii incipiente, inainte sa apara simptome, si in cresterea sanselor de supravietuire. Iata cand se recomanda si ce presupune.

Cuprins:

1. Ce inseamna screening pentru cancerul de col uterin?
2. Testele de screening cervical
3. GHID screening pentru cancerul de col uterin
4. Rezultatele screening-ului

Ce inseamna screening pentru cancerul de col uterin?

Colul uterin este situat in partea inferioara a uterului, locul unde fatul creste in timpul sarcinii. Screening-ul pentru cancer are rolul de a depista un eventual cancer inainte de a aparea simptomele. Cancerul depistat mai devreme poate fi mai usor de tratat.

Screening pentru cancerul de col uterin  – este de obicei parte a controlului medical periodic pentru o femeie, efectuandu-se la un control ginecologic. Exista doua tipuri de teste folosite: testul Papanicolau si testul HPV. Pentru ambele, medicul va preleva celule de la suprafata colului uterin. In cazul testului Papanicolau, in laborator se verifica esantionul pentru celule canceroase sau celule anormale care ar putea deveni cancer ulterior. In testul HPV, se verifica infectia cu HPV. HPV este un virus care se raspandeste prin contact sexual si poate duce uneori la cancer. De asemenea, medicul poate efectua o examinare fizica a pelvisului in acelasi timp. Daca testele de screening sunt anormale, medicul poate face mai multe teste, cum ar fi o biopsie.

Screening pentru cancerul de col uterin poate verifica daca:

  • exista modificari anormale ale celulelor colului uterin – lasate netratate, se pot transforma in cancer;
  • papilomavirusul uman (HPV) – unele tipuri de HPV pot duce la modificari ale celulelor in colul uterin si cancer.

Screening-ul cervical este o alegere. Este, insa, una dintre cele mai bune metode de a va proteja impotriva cancerului de col uterin.

Conform statisticilor, 46% dintre cancerele de col uterin sunt depistate in stadii incipiente, cand rata de supravietuire la 5 ani e de 91%.

Prevenirea cancerului cervical

Cancerul de col uterin poate fi adesea prevenit prin efectuarea de screening-uri obisnuite pentru a depista precoce un cancer si pentru a-l trata. O alta metoda este vaccinul anti- HPV. Vaccinul impotriva cancerului de col uterin este aprobat pentru prevenirea cancerului de col uterin si se poate face de la 9-11 ani.

Actiuni suplimentare pe care oamenii le pot lua pentru a preveni cancerul de col uterin includ:

  • Intarzierea primului contact sexual pana la adolescenta tarzie sau mai tarziu.
  • Limitarea numarului de parteneri sexuali.
  • Practicarea actului sexual sigur prin utilizarea de prezervative sau alte metode contraceptive de bariera.
  • Evitarea actului sexual cu persoane care au avut multi parteneri.
  • Evitarea actului sexual cu persoane care sunt in mod evident infectate cu negi genitali sau prezinta alte simptome

Citeste si 10 moduri de a reduce riscul de cancer!

Testele de screening cervical

Testele de screening includ: testul Papanicolau si testul HPV.

Testul Papanicolau

In timpul unui test Papanicolau, medicul va preleva o proba de celule din colul uterin, care sunt apoi examinate in laborator pentru a detecta anomalii. Un test Papanicolau poate detecta celule anormale din colul uterin, inclusiv celule canceroase si celule care prezinta modificari care cresc riscul de cancer de col uterin.

Pacienta este pozitionata pe o masa de examinare si este introdus cu usurinta un dispozitiv numit specul pentru a deschide vaginul. Speculul ii permite medicului sa vizualizeze colul uterin si vaginul. Odata ce medicul poate vedea colul uterin, un dispozitiv special ca o perie sau spatula va fi utilizat pentru colectarea celulelor. Celulele sunt trimise la un laborator unde sunt pregatite si evaluate la microscop.

Testul cauta orice modificari anormale sau precanceroase in celulele colului uterin. Daca rezultatele testului Papanicolau arata aceste modificari celulare, este de obicei numita displazie cervicala. De cele mai multe ori, aceste modificari ale celulelor sunt din cauza HPV. Exista multe tipuri de HPV care pot provoca displazie cervicala.

Retineti!

Doar pentru ca o femeie are displazie cervicala, nu inseamna ca va dezvolta cancer de col uterin. Inseamna ca e necesara monitorizarea periodica a colul uterin – si, eventual, sa faca tratament – pentru a preveni alte schimbari celulare care ar putea deveni canceroase in timp, daca sunt lasate necontrolate.

Testul HPV

Testul HPV implica testarea celulelor colectate din colul uterin pentru infectia cu oricare dintre tipurile de HPV care au riscul de a duce la cancer de col uterin. HPV este numele pentru un grup foarte comun de virusuri. Se poate transmite prin orice fel de contact piele-piele din zona genitala, nu doar din sexul cu penetrare. Majoritatea oamenilor vor lua un tip de HPV in timpul vietii. Aproape toate tipurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infectia cu anumite tipuri de HPV.

Testele HPV pot depista oricare dintre tipurile de HPV cu risc ridicat care se gasesc cel mai frecvent in cancerul de col uterin. Prezenta oricaruia dintre aceste tipuri de HPV la o femeie timp de mai multi ani poate duce la modificari ale celulelor care trebuie tratate astfel incat cancerul de col uterin sa nu apara. Se efectueaza la fel ca testul Papanicolau, celulele putand fi preluate din acelasi esantion.

GHID screening pentru cancerul de col uterin

Ghidul pentru depistarea cancerului de col uterin include:

21-29 ani

Se recomanda inceperea screening-ului pentru cancerul de col uterin cu testul Papanicolau la varsta de 21 de ani (screening pentru cancerul de cul uterin nu este recomandat femeilor sub 21 de ani). Intre aceste varste, o femeie ar trebui sa beneficieze de testul Papanicolau la intervale de 3 ani. Testarea HPV nu este necesara in acest stadiu. Cu toate acestea, un medic poate face un test Papanicolau impreuna cu testarea HPV daca rezultatele sunt anormale.

30–65 ani

Incepand cu varsta de 30 de ani, femeile au la dispozitie trei optiuni pentru screening pentru cancerul de col uterin:

  • un test Papanicolau la fiecare 3 ani;
  • co-testare cu test Papanicolau si HPV, la fiecare 5 ani;
  • test HPV individual, la fiecare 5 ani.

Peste 65 de ani

Dupa varsta de 65 de ani, femeile are au avut un screening pentru cancerul de col uterin in prealabil (rezultat normal) si nu sunt altfel expuse unui risc ridicat pot opri screening-ul. Femeile care au facut o histerectomie (cu indepartarea colului uterin), de asemenea, nu trebuie sa fie examinate, cu exceptia cazului in care au antecedente de leziuni precanceroase de grad inalt.

Cu toate acestea, daca un test din ultimii 20 de ani a prezentat semne de precancer sever, screening-ul ar trebui sa continue inca aproximativ 20 de ani dupa aceasta constatare de precancer. Femeile cu antecedente grave de cancer, cum ar fi CIN2 sau CIN3, ar trebui sa continue testarea timp de cel putin 20 de ani de la depistarea acestei probleme, chiar daca au trecut de 65 de ani.

Recomandari speciale

  • Femeile care au fost vaccinate impotriva HPV ar trebui sa urmeze in continuare aceste recomandari, pentru grupurile de varsta.
  • Ghidul nu se aplica femeilor care au fost diagnosticate cu cancer de col uterin sau pre-cancer de col uterin. Acestea trebuie sa beneficieze de teste de urmarire si screening de cancer de col uterin, asa cum recomanda medicul.
  • Cele care prezinta un risc crescut de cancer de col uterin ar trebui sa efectueze teste mai frecvente. Aici vorbim de femeile cu un sistem imunitar suprimat, cum ar fi cele cu HIV sau care au beneficiat de un transplant de organ anterior. Pot avea un risc ridicat si daca au fost expuse la dietilstilbestrol (DES), o forma sintetica de estrogen, inainte de nastere.
  • Dupa o histerectomie totala, care implica indepartarea uterului si a colului uterin, screening-ul nu mai este necesar. Cu toate acestea, daca un medic a efectuat histerectomia pentru a trata cancerul, screening-ul trebuie sa continue.

Pregatirea pentru un test Papanicolau si / sau HPV

Exista cativa pasi pe care ii puteti face pentru a va asigura ca veti obtine cele mai bune rezultate posibile din testul Papanicolau sau HPV:

  • Programati testul intr-o zi in care sa nu va aflati in perioada menstruala.
  • Evitati contactul sexual cu 48 de ore inainte de test.
  • Evitati dusul vaginal cu 48 de ore inainte de test.
  • Nu utilizati tampoane sau creme vaginale, spume, pelicule sau medicamente intravaginale timp de 48 de ore inainte de testare

Rezultatele screening-ului

Exista multe sisteme diferite pe care medicii le utilizeaza pentru a clasifica rezultatele unui test Papanicolau. In cadrul fiecarui sistem, exista diferite grade de severitate sau anomalii. Diferitele sisteme de clasificare si grade de severitate includ:

Sistemul descriptiv

– include displazie usoara, displazie moderata, displazie severa.

Sistemul CIN (cervical intraepitelial neoplazia)

Rezultatele sunt clasificate in CIN 1, CIN 2, CIN 3

  • CIN 1 (modificari usoare ale celulelor): o treime din grosimea pielii care acopera colul uterin are celule anormale;
  • CIN 2 (modificari moderate ale celulelor): o suprafata de doua treimi din grosimea pielii care acopera colul uterin are celule anormale;
  • CIN 3 (modificari severe ale celulelor): toata grosimea pielii care acopera colul uterin are celule anormale.

Sistemul Bethesda

Poate include:

  • ASCUS (celule scuamoase atipice cu semnificatie nedeterminata): inseamna ca rezultatele arata limita intre „normal” si „anormal” – adesea nu sunt legate de HPV;
  • HSIL –  leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt;
  • LSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa de grad redus.

Femeile cu rezultate anormale ale testului Papanicolau sunt de obicei examinate in continuare pentru probleme cervicale. Acest lucru poate implica o colposcopie si biopsie sau revenirea in cateva luni pentru un alt test Papanicolau.

Probleme la testare

In timp ce ambele teste standard de screening cervical sunt adesea fiabile si eficiente, rezultatele neclare sau anormale pot reflecta o problema cu examinarea, mai degraba decat prezenta celulelor anormale. Este posibil ca o persoana sa fie nevoita sa repete testul din cauza unui esantion „inadecvat”, ceea ce inseamna ca rezultatele au fost neconcludente.

Un esantion inadecvat poate fi din urmatoarele motive:

  • sunt prea putine celule disponibile pentru test;
  • prezenta unei infectii care afecteaza celulele;
  • menstruatia, ceea ce poate ingreuna vizualizarea celulelor;
  • inflamatia colului uterin, care poate obstructiona vizibilitatea celulelor.

Rezultate anormale

In general un rezulat anormal inseamna ca s-au depistat modificari in celulele cervicale. Celulele anormale nu indica intotdeauna cancer. Medicul va solicita adesea teste suplimentare si tratament pentru a vedea daca modificarile devin canceroase.

Daca un test Papanicolau arata celule anormale, pot fi efectuate teste suplimentare. Aceste teste includ:

  • Colposcopie: o colposcopie este o examinare a vaginului si a colului uterin folosind un instrument de marire iluminat numit colposcop;
  • Biopsia cervicala: se va preleva o cantitate mica de tesut pentru examinare la microscop pentru a cauta celule precanceroase sau celule canceroase;
  • Biopsie colposcopica: in timp ce se vizualizeaza colul uterin, medicul va preleva o portiune minuscula de tesut anormal de pe suprafata colului cu o penseta speciala;
  • Chiuretaj endocervical: se va „razui” membrana mucoasa a canalului cervical folosind un instrument in forma de lingura numit chiureta;
  • LEEP (Loop Electro-chirurgical Excision Procedure): este efectuata folosind un fir mic incalzit pentru a indeparta tesutul si celulele precanceroase din colul uterin.

Citeste mai multe si despre screening-ul colorectal, screening-ul pentru cancerul de prostata si screening pentru cancerul de san!

Referinte:
(1) https://www.who.int/cancer/prevention/diagnosis-screening/cervical-cancer/en/
(2) https://www.cdc.gov/cancer/cervical/basic_info/screening.htm
(3) https://www.uspreventiveservicestaskforce.org/Page/Document/UpdateSummaryFinal/cervical-cancer-screening
(4) http://www.cancerscreening.gov.au/internet/screening/publishing.nsf/Content/cervical-screening-1
(5) https://www.cancer.gov/types/cervical/patient/cervical-screening-pdq
(6) https://medlineplus.gov/cervicalcancerscreening.html
(7) https://www.cancer.net/cancer-types/cervical-cancer/screening-and-prevention

Malina Mancas

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma