Rinita acuta este o iritatie si o inflamatie a membranei mucoase din interiorul nasului. Aflati mai multe despre cunoscutul guturai din materialul urmator.
Rinita acuta, numita si coriza sau guturai, este o inflamatie acuta a mucoasei nazale. Aceasta afectiune este produsa de anumite infectii virale sau bacteriene (conditie cunoscuta sub denumirea de rinita infectioasa), la care se pot adauga si o multitudine de factori favorizanti.
Rinita acuta este o boala frecvent intalnita, cu caracter sezonier (mai frecventa primavara si toamna) favorizata de starile de oboseala, subalimentatie, respirarea unei atmosfere viciate cu gaze si pulberi iritante, fum de tutun, etc.
Factorii determinanti sunt considerati infectiile virale si bacteriene, la care se adauga actiunea nociva a frigului, exercitata in special asupra regiunii fetei si extremitatilor.
Rinita este frecvent provocata de o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi o raceala obisnuita, care este cauzata de rinovirusuri, coronavirusuri si virusuri gripale. Altele pot fi provocate de adenovirusuri, virusuri paragripale, virusul sincitial respirator uman, enterovirusuri altele decat rinovirusurile, metapneumovirusuri si virusul rujeolic sau sinuzita bacteriana (rinita sinusala), care este cauzata de cele mai multe ori de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis (rinita acuta catarala). Printre semnele si simptomele rinitei acute se numara rinoreea, stranutul, nasul infundat, durerile in gat (faringita), tusea, congestia si durerile usoare de cap.
Curgerea nasului poate fi ameliorata prin administrarea decongestionantelor, cum ar fi oxitrazolina sau fenilefrina, sub forma de spray nazal sau pseudoefedrina orala. Aceste medicamente, disponibile fara prescriptie medicala, fac ca vasele de sange ale mucoasei nazale sa se ingusteze (se contracta). Spray-urile nazale ar trebui sa fie utilizate nu mai mult de 3 sau 4 zile, deoarece dupa acea perioada in care efectele medicamentului dispar, mucoasa se umfla adesea chiar mai mult decat inainte. Antihistaminicele amelioreaza curgerea nasului, insa unele dintre ele pot provoca somnolenta, iar cele mai multe cauzeaza alte probleme, in special la persoanele in varsta. Antibioticele nu sunt eficiente in cazul rinitei virale acute.
Rinita acuta are la origine o cauza virala, fiind urmata la 2-3 zile de infectia bacteriana (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale). Germenii microbieni cel mai frecvent incriminati sunt Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae.
Printre factorii favorizanti care predispun la rinita acuta amintim:
Debutul guturaiului (cunoscut si sub numele de rinita acuta banala) este marcat de o senzatie de infundare a nasului cu usturime si uscaciune locala, precum si in gat, stranuturi frecvente, insotite de secretie nazala, apoasa abundenta, lacrimare, senzatie de infundare a nasului si a urechilor.
In cateva zile, secretia nazala devine purulenta-galbuie (rinita acuta purulenta), pentru ca apoi, in circa o saptamana sa dispara. Bolnavul acuza si fenomene generale, sub forma unor dureri de cap, a unei stari de indispozitie, mici frisoane, stare subfebrila, scaderea poftei de mancare, uneori insomnie.
Afectiunea poate aparea endemic in perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an, afectand in principal copiii si persoanele in varsta, care au sistemul imunitar slabit.
Rinita acuta (coriza) afecteaza copiii mai frecvent decat adultii si, cu predilectie deosebita, pe sugari. Printre cele mai intalnite cauze ale conditiei sunt factorii mecanici, chimici (contactul cu iodul) si iritantii termici. Cu toate acestea, in mare parte, rinita acuta este de cele mai multe ori infectioasa la originea ei. Dintre multitudinea de germeni patogeni (pneumo-, strepto-, stafilococi, meningococcus intracellularis) care sunt prezenti, este adesea imposibil de determinat care sunt cauzele si care afecteaza ocazional. In bolile infectioase, coriza apare foarte frecvent secundar. Mai poate fi cauzata de rujeola si gripa. Natura bacteriana a unei rinite acute explica, fara alte comentarii, de ce afectiunea este atat de contagioasa si frecventa. Potrivit observatiilor facute de specialisti, boala se poate manifesta, de asemenea, la alti membri ai familiei sub forma de angina sau bronsita.
Expunerea la frig, fara indoiala, joaca un rol important in dezvoltarea bolii, mai ales in cazul sugarilor, din cauza unei imbaieri neatente sau a expunerii celui mic la temperaturi si conditii meteo nefavorabile. Membrana mucoasa nazala sanatoasa distruge rapid majoritatea germenilor invadatori si retine doar un numar mic in zona sa anterioara. Cel mai probabil, debutul bolii anuleaza temporar proprietatile bactericide ale membranei mucoase nazale, astfel incat germenii prezenti si cei care intra prin aerul respirat pot sa se dezvolte nederanjati. Predispozitia personala are o mare importanta si poate avea un caracter general sau local.
Copiii care sufera de rinita cronica si polipi nazali sunt afectati in mod repetat de raceli. Schimbarile frecvente ale temperaturii, curentii reci din zonele estice, aerul necurat, plin de praf, dar mai ales cald si uscat al unei camere pot influenta in mod substantial aparitia rinitei acute la cei mici. De asemenea, unii copiii de patru ani sau mai mari sufereau si de rinita alergica (febra fanului).
Printre simptomele bine cunoscute ale unei rinite catarale simple se numara umflarea membranei mucoase nazale, cu descarcare abundenta, care la inceput este subtire si apoasa, dar care ulterior devine mucopurulenta. In cazul infectiilor severe (difterie, scarlatina), descarcarea devine purulenta. La copiii mai mari, la fel ca la adulti, coriza sau guturaiul este, de cele mai multe ori, inofensiva si in rare cazuri produce simptome si vatamari serioase. Pe de alta parte, la copiii foarte mici, in special la cei aflati in primele luni de viata, aceasta conditie poate deveni extrem de amenintatoare. In aceste cazuri, boala debuteaza de multe ori cu temperatura ridicata pana la 40 ° C sau chiar convulsii.
In urma ingustarii pasajelor nazale, apare o usoara intrerupere completa a respiratiei nazale, ceea ce poate duce la o asfixiere periculoasa a nou-nascutului, deoarece acesta nu stie inca sa respire pe gura.
Rinita acuta poate avea ca rezultat marirea migdalelor (amigdalita). De aici, inflamatia poate sa se extinda la trompa lui Eustachio si la timpan. Otita medie este o complicatie extrem de frecventa a rinitei alergice la copiii mici. Aceasta poate avansa frecvent fara sa fie observata, insa poate provoca deseori febra si convulsii si poate duce la ruperea membranei timpanice, de asemenea la mastoidita. Otita media este favorizata in special de vegetatiile adenoide (polipi) marite.
Rinita acuta este diagnosticata de catre medicul specialist pe baza semnelor si simptomelor descrise de catre pacient si eliminarea altor cauze, mai ales alergii. Totodata medicul va examina pacientul la nivelul nasului, gatului, ochilor si urechilor pentru a exclude alte afectiuni cu aceleasi simptome. El poate recomanda anumite analize de sange si ale secretiilor prelevate de la organele afectate. Totusi, nu exista analize si teste specifice folosite pentru a diagnostica rinita acuta.
Daca se suspecteaza o problema legata de sinusuri cum ar fi deviatie de sept sau polipi nazali care ar putea fi cauza simptomelor, veti avea nevoie de teste de imagistica pentru vizualizarea sinusurilor.
Aceasta presupune vizualizarea interiorului pasajelor nazale ce se face cu un instrument de vizualizare subtire, numit endoscop. Medicul va trece endoscopul prin nari pentru a examina pasajele nazale si sinusurile.
Aceasta procedura foloseste razele X pentru a obtine imagini ale sinusurilor mult mai detaliate decat cele produse de examinarea conventionala cu raze X.
Tratamentul local consta in instilarea nazala de substante vasoconstrictoare si dezinfectante, sub forma solutiilor medicamentoase apoase (efedrina 1%, colargol 2%, fedrocaina), sau solutii uleioase (oleu eucaliptolat 1-2%, sau oleu gomenolat 1-2%, sau mentorin).
Folosirea medicamentelor vasoconstrictoare puternice cum ar fi rinofugul sau bixtonimul trebuie limitata la o perioada scurta de timp, deoarece predispune la aparitia unei rinite medicamentoase cu fenomene de obstructie nazala permanenta, ce nu cedeaza decat partial si numai la administrarea drogului (bolnavul devine dependent de administrarea medicamentului cu actiune dezobstructiva nazala).
Medicamentele antihistaminice (romergan, tavegil, clorfenoxamina, nilfan) au actiune favorabila, in special in perioada initiala de declansare a rinitei acute. In perioada de stare, se administreaza medicamente sub forma de instilatii nazale (fedrocaina, ser efedrinat 1-2%, colargol, mentorin etc.), urmate de inhalatii sau vaporizatii pe nas cu substante volatile, cum ar fi alcool mentolat 4%, 1 lingurita la 1 litru apa in clocot sau substante aromatizate, balsamice prescrise de medic (tinctura Tolu, tinctura benzoe, tinctura eucalipt cite 1 g aqua laurocerasi 10 g, alcool 70° 40 g), din care se adauga cateva picaturi la 1 litru apa in clocot si se aspira vaporii pe nas cu un cornet timp de 5-10 minute, in camera incalzita, sau preparatul tipizat inhalant solutie sau tablete. Bolnavul va sta in casa cel putin o ora dupa inhalatie, care va fi repetata de 3-4 ori pe zi.
Tratamentul medicamentos general consta in antitermice, vitamine, preparate de calciu. Sunt utile, de asemenea, baile calde la picioare, iar unii autori recomanda iradierea cu raze a talpilor picioarelor, ca tratament de oprire a declansarii rinitei acute la debut. Concediul medical, atunci cand este acordat de medic, mai ales la unii bolnavi cu o suferinta organica (cardiaca, hepatica sau renala) pentru care rinita acuta constituie o problema importanta de sanatate, trebuie folosit pentru odihna reala si recuperarea sanatatii si nu pentru rezolvarea treburilor gospodaresti.
Rinita acuta evolueaza de cele mai multe ori spre o vindecare completa. In foarte putine cazuri se poate complica cu: sinuzite, otite, faringite, laringotraheobronsite sau complicatii oculare.
Tinctura de propolis, 20%, are actiune antivirotica. Se iau 20-30 de picaturi, intr-un paharel cu apa sau lapte, de trei ori pe zi, inainte de mese cu o ora.
Prevenirea raspandirii corizei in perioadele din an friguroase si umede prin masuri foarte simple folosite in prevenirea raspandirii infectiilor respiratorii acute, cum ar fi spalarea pe maini (mai ales la copii si tineri), folosirea mastilor si a manusilor, s-au dovedit a fi eficiente.
Frecarea mainilor cu alcool nu este eficienta in reducerea transmiterii virusurilor, dar spalatul pe maini cu substante antivirale care contin acizi reduce transmiterea pana la trei ore dupa utilizare.
Persoanele deja bolnave ar trebui sa evite contactul apropiat cu alte persoane (de exemplu imbratisarea, sarutul) si folosirea in comun a prosoapelor. Copiii ar trebui sa fie descurajati sa faca schimb de jucarii daca unul dintre ei este racit. Cu toate acestea, avand in vedere prevalenta foarte mare de virusuri care dau raceli, trebuie remarcat faptul ca acestea nu sunt foarte usor de stopat.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…