Boala de reflux gastroesofagian este cauzata de refluxul acidului si sucurilor gastrice in esofag. Aflati mai multe despre aceasta afectiune din materialul urmator.
Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o boala cronica digestiva care apare atunci cand acidul din stomac sau continutul stomacului, curge inapoi in esofag.
Refluxul gastroesofagian (GERD) apare atunci cand continutul stomacului curge inapoi in esofag-tubul muscular care transporta alimentele si lichidele din cavitatea bucala la stomac.
GERD este numit, de asemenea, reflux de acid sau regurgitare acida, deoarece sucurile digestive din stomac contin acid. Uneori, persoanele cu GERD pot simti gust de alimente sau lichide acide in partea din spate a gurii. Acidul din stomac refluxat, care atinge mucoasa esofagului, poate provoca arsuri la stomac, o senzatie de discomfort, de arsura in mijlocul pieptului, in spatele sternului sau in partea superioara a abdomenului, zona dintre piept si solduri.
Atat refluxul gastric, cat si arsurile la stomac sunt simptome digestive comune pe care multi oameni le experimenteaza din cand in cand. Atunci cand aceste semne si simptome apar de cel putin de doua ori in fiecare saptamana, putand duce la probleme mai grave de sanatate, se poate diagnostica GERD.
Cei mai multi oameni pot gestiona disconfortul cauzat de GERD cu modificari ale stilului de viata si suplimente alimentare. Dar alte persoane care sufera de GERD pot avea nevoie de medicamente puternice sau chiar de interventii chirurgicale pentru a reduce simptomele.
Boala apare in urma actiunii unor factori de risc (alcool, cafea, fumat, diverse alimente, medicamente) sau existentei unor boli (diabet zaharat, obezitate, hernie hiatala, sclerodermie) care determina reducerea presiunii sfincterului esofagian.
GERD este cauzata de reflux frecvent de acid gastric sau biliar in esofag. In procesul inghitirii, sfincterul esofagian inferior, muschiul circular din jurul partii de jos a esofagului, se relaxeaza pentru a permite alimentelor si lichidelor sa curga in jos in stomac. Apoi se inchide din nou.
Cu toate acestea, in cazul in care aceasta supapa se relaxeaza anormal sau slabeste, acidul din stomac poate curge inapoi in esofag, provocand arsuri la stomac. Uneori, acest lucru poate influenta negativ viata de zi cu zi.
Acest reflux constant de acid poate irita mucoasa esofagului, facandu-l sa devina inflamat (esofagita). In timp, inflamatia poate indeparta mucoasa esofagului, provoacand complicatii, cum ar fi hemoragii, ingustarea esofagului sau esofag Barrett (o stare precanceroasa).
Anumite anomalii in organism, cum ar fi hernia hiatala, pot provoca, de asemenea GERD. Herniile hiatale constau in ascensiunea permanenta sau intermitenta, in cavitatea toracica, a unei portiuni din stomac, prin hiatusul esofagian (orificiul esofagian al diafragmei ). Acest lucru poate cauza curgerea acidului din stomac inapoi prin deschidere.
Studiile au aratat ca peste 75% din astmatici prezinta boala de reflux gastroesofagian, manifestata prin arsuri si regurgitatii. O mare parte din cei care sufera de astm cronic, rezistent la tratament, prezinta reflux gastroesofagian.
Relatia dintre cele doua afectiuni este neclara. S-a observat, insa, ca refluxul acid agraveaza astmul. In plus, astmul si o parte din medicatia pentru astm, inrautatesc simptomele bolii de reflux gastroesofagian.
Refluxul gastroesofagian este suspectat a fi cauza cand astmul se agraveaza postprandial, dupa efort sau seara in pozitia culcat, sau nu raspunde la tratamentul standard.
Principalul simptom al GERD il reprezinta arsurile la stomac, impreuna cu un gust acru in gura. La unele persoane, acesta poate fi foarte frecvent, la altele se manifesta arareori. Alte simptome comune includ:
Persoanele care prezinta anumite afectiuni sau se afla in anumite conditii, au un risc crescut de a suferi de GERD:
Refluxul gastroesofagian nu este o problema doar pentru adulti. Copiii si nou-nascutii pot suferi de aceasta afectiune, de asemenea. La sugari, poate provoca varsaturi si agitatie dupa hranire. Iar in cazul copiilor si adolescentilor mai mari, refluxul gastroesofagian poate duce la arsuri la stomac si disconfort la nivelul stomacului si toracelui.
La copiii cu GERD, laptele matern sau laptele praf ajung in mod regulat in esofag si, uneori, afara pe gura. Uneori, bebelusii regurgiteaza cu putere. Cu toate acestea, majoritatea copiilor scapa de acest reflux intre 1 si 2 ani.
In unele cazuri, insa, simptomele afectiunii dureaza. Copiii cu probleme de dezvoltare sau afectiuni neurologice, cum ar fi paralizia cerebrala, sunt mai expusi riscului de GERD si pot avea simptome mai severe, de durata.
Diagnosticul de GERD se bazeaza pe:
Medicul este capabil de a diagnostica GERD pe baza arsurilor la stomac si a celorlalte simptome.
Aceasta este o metoda moderna de masurare a aciditatii esofagului si stomacului in timpul careia se introduce o sonda (tub) foarte subtire si flexibila, prin nas in esofag. Aceasta sonda are la capat un dispozitiv de masurare a acidului (senzor), pe o perioada de timp de 24 ore. Aparatul arata cand, si pentru cat timp, acidul din stomac regurgiteaza in esofag. Tubul se conecteaza la un computer mic pe care pacientul il poarta in jurul taliei sau cu o curea peste umar. Dupa terminarea procedurii medicul va interpreta rezultatele inregistrate, corelandu-le cu simptomele semnalate de pacient
O alta procedura este acea in care un clip (sonda de ecografie) este plasat in esofag in timpul unei endoscopii. Sonda transmite un semnal la un mic computer pe care il poarta pacientul. Dupa aproximativ doua zile, sonda este eliminata prin scaun.
Medicul poate solicita pacientului sa inceteze administrarea de medicamente antiacide, in vederea pregatirii acestui test.
Daca pacientul sufera de GERD si se pregateste pentru o interventie chirurgicala, este posibil sa efectueze si alte teste, cum ar fi:
Aceasta procedura presupune administrarea unui lichid calcaros care umple interiorul tractului digestive, dupa care se realizeaza o radiografie a tractului digestiv superior. Lichidul permite medicului sa distinga clar conturul esofagului, stomacului si intestinului superior (duoden).
Este o modalitate de a examina vizual interiorul esofagului si al stomacului. In timpul endoscopiei, medicul introduce un tub subtire, flexibil echipat cu o lumina si aparat de fotografiat (endoscop) prin cavitatea bucala, pana la esofag si stomac.
Medicul poate utiliza, de asemenea, endoscopia pentru a colecta o mostra de tesut (biopsie) pentru analize suplimentare. Endoscopie este utila in vederea depistarii unor complicatii ale bolii de reflux, cum ar fi esofagul Barrett.
Reprezinta un test care masoara motilitatea esofagului (miscarea si presiunea din esofag). Testul presupune plasarea unui cateter in esofag, prin nas. Cu ajutorul manometriei esofagiene, sunt puse in evidenta tulburari motorii ale esofagului (peristaltica ineficienta sau absenta, contractii nonperistaltice) si ale sfincterului esofagian inferior (presiune de repaus anormala, relaxare inadecvata la deglutitie).
Tratamentul pentru arsuri la stomac si alte semne si simptome de GERD, incepe de obicei cu administrarea de antiacide care neutralizeaza acidul din stomac. Dar antiacidele singure nu vor vindeca esofagul inflamat, afectat de acidul din stomac. Antiacidele pot provoca reactii adverse, cum ar fi diareea sau constipatia. Daca nu apare o ameliorare in termen de cateva saptamani, medicul poate recomanda alte tratamente, cum ar fi urmatoarele:
Numite blocanti de receptori de histamina H-2, aceste medicamente includ cimetidina, famotidina, nizatidina sau ranitidina. Blocantii de receptori H-2 nu actioneaza la fel de repede cum fac antiacidele, dar ele sunt mai eficiente, scazand secretia de acid din stomac un timp de pana la 12 ore.
Inhibitori ai pompei de protoni sunt blocante mai puternice ai productiei de acid decat sunt blocantii de receptori H-2. Acestia ii permit tesutului esofagian deteriorat sa se vindece. Printre inhibitori ai pompei de protoni se numara lansoprazol si omeprazol. Aceste medicamente sunt, in general, bine tolerate. Utilizarea lor pe termen lung, insa, poate fi asociata cu o usoara crestere a riscului de fracturi osoase si deficit de vitamina B-12.
Baclofenul poate reduce frecventa relaxarilor sfincterului esofagian inferior si prin urmare scade refluxul gastroesofagian. Acesta are un efect mai slab decat inhibitorii pompei de protoni, dar ar putea fi folosit in boala de reflux severa. Baclofenul poate fi asociat cu efecte secundare semnificative, cel mai frecvent oboseala sau confuzie.
Medicamentele enumerate anterior pentru GERD sunt uneori combinate pentru a le creste eficienta.
Chirurgia si alte proceduri utilizate in cazul in care tratamentele medicamentoase nu dau rezultate.
Cele mai multe cazuri de GERD pot fi controlate prin medicatie. In situatiile in care medicamentele nu sunt de ajutor sau se doreste evitarea utilizarii pe termen lung a medicatiei, medicul poate recomanda mai multe proceduri invazive, cum ar fi:
Metode chirurgicale pentru consolidarea sfincterului esofagian inferior (Nissen fundoplication). Aceasta operatie implica strangerea sfincterului esofagian inferior pentru prevenirea refluxului de infasurare superioara a stomacului in jurul partii exterioare a esofagului inferior. Chirurgii efectueaza, de obicei, aceasta operatie laparoscopic. In chirurgia laparoscopica, chirurgul face trei sau patru mici incizii in abdomen si introduce instrumente, inclusiv un tub flexibil cu o camera mica, prin incizii.
Dispozitivul Linx este un inel de mici dimensiuni, din margele de titan magnetice, care este infasurat in jurul zonei dintre stomac si esofag. Atractia magnetica dintre margele este suficient de puternica pentru a mentine deschiderea dintre cele doua inchisa la acidul de reflux, dar destul de slaba, pentru trecerea produselor alimentare. Acesta poate fi implantat folosind metode chirurgicale minim invazive.
Nici terapiile alternative nu s-au dovedit 100% eficiente in tratarea GERD. Totusi, unele terapii complementare si alternative pot oferi o oarecare ameliorare, atunci cand sunt combinate cu grija.
Consultati medicul cu privire la tratamentele alternative potrivite. Optiunile pot include:
Boala de reflux gastroesofagian se vindeca numai in cazurile mai usoare, cu ajutorul medicatiei si a unui stil de viata sanatos.
Modificarea stilului de viata poate reduce frecventa arsurilor la stomac. Luati in considerare urmatoarele indicatii:
Greutatea in exces pune presiune pe abdomen, impingand in sus stomacul si provoacand aciditate in esofag. In cazul in care greutatea este normala, incercati sa o mentineti. Daca sunteti supraponderal sau obez, incercati sa pierdeti in greutate incet, nu mai mult de 0,5 pana la 1 kilogram pe saptamana. Adresati-va medicului pentru a va ajuta in elaborarea unui tratament pentru slabire.
Hainele care sunt stranse in jurul taliei pun presiune pe abdomen si sfincterul esofagian inferior.
Asteptati cel putin trei ore dupa masa inainte de sta intins sau de a merge la culcare.
Daca va confruntati regulat cu arsuri la stomac pe timp de noapte sau in timp ce incercati sa dormiti, puneti gravitatia sa lucreze, ridicand capatul patului, unde asezati, capul cu 6-9 cm. In cazul in care nu este posibil sa ridicati patul, puteti introduce o pana intre saltea si arcuri. Astfel, va ridicati corpul de la talie in sus Folosirea pernelor suplimentare pentru inaltarea capului nu este eficienta.
Fumatul scade capacitatea de functionarea optima a sfincterului esofagian inferior.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…