Prezbitismul este o afectiune oculara care se manifesta prin dificultati de vedere la distanta si vedere incetosata de aproape. Potrivit datelor oficiale, 5-10% din populatie este afectata de prezbitism. Mai jos puteti afla de ce apare aceasta boala, cum poate fi diagnosticata si care este tratamentul.

Cuprins:

  1. Cauze
  2. Factori de risc
  3. Simptome
  4. Tipuri de prezbitism
  5. Diagnostic
  6. Tratament
  7. Preventie

Cauze

In general, prezbitismul apare mai ales ca urmare a degradarii firesti a ochilor odata cu trecerea timpului. Desi nu se stie cu certitudine care este cauza, doctorii cred ca apare pe fondul pierderii elasticitatii cristalinului, al modificarii curburii acestuia si al eliminarii elasticitatii muschilor ciliari, cei care ajuta la curbarea si indreptarea cristalinului. Spre deosebire de alte afectiuni ale vederii, prezbitismul se manifesta rareori ereditar si nu este afectat de mediul inconjurator.

Factori de risc

Unele persoane au un risc mai mare de a dezvolta prezbitism. Mai jos sunt principalii factori de risc in aparitia prezbitismului:

  • Miopia
  • Alte afectiuni – mai ales diabetul, bolile cardiovasculare si scleroza multipla
  • Unele medicamente – in special diureticele, antihistaminicele si antidepresivele
  • Fortarea ochilor sa vada obiectele de aproape
  • Expunerea regulata la raze UV, mai ales la ora pranzului.

Simptome

Prezbitismul se manifesta prin urmatoarele simptome:

  • Vedere incetosata de aproape
  • Dificultati de vedere la distanta
  • Dureri de cap
  • Senzatia de arsura oculara
  • Obosirea ochilor dupa activitati de durata realizate de aproape – de exemplu, citit sau lucrat la birou in fata computerului.

Tipuri de prezbitism

Potrivit specialistilor din domeniul oftalmologic, exista cinci tipuri principale de prezbitism:

  • Prezbitism in forma incipienta – se manifesta prin dificultati in citirea literelor mici
  • Prezbitism in forma functionala – vederea de aproape este din ce in ce mai ingreunata
  • Prezbitism in forma absoluta – implica dificultati majore in vederea obiectelor din apropiere
  • Prezbitism in forma prematura – apare dupa varsta de 40 de ani
  • Prezbitism in forma nocturna – se manifesta prin dificultati in distingerea formei obiectelor dupa lasarea intunericului sau in incaperile slab iluminate.

Diagnostic

De regula, medicul oftalmolog diagnosticheaza prezbitismul pe baza unui examen ocular. Medicul foloseste un retinoscop pentru a examina ochiul, apoi testeaza vederea la distanta si de aproape, rugandu-va sa cititi litere sau cifre de dimensiuni diferite.

Exista si posibilitatea de a realiza teste ancilare pentru a vedea daca exista anomalii structurale sau fiziologice ale muschilor care sustin cristalinul. Acest lucru se realizeaza sub o lampa medicala, dupa ce v-a pus 1-2 picaturi dilatatoare, care ajuta la examinarea corneei, a irisului, a conjunctivei si camerei anterioare, cuprinse intre cornee si iris.

Tratament

Prezbitismul nu poate fi vindecat, tratamentul constand, de cele mai multe ori, in purtarea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact. Pentru corectarea prezbitismului, sunt recomandate mai ales lentilele convexe.

Tratament chirurgical

Desi majoritatea interventiilor oculare sunt realizate pentru a corecta miopia, pot fi aplicate si pentru a trata cazurile moderate de prezbitism. In general, operatia presupune modificarea curburii corneei pentru a permite vederea clara atat de aproape, cat si de la distanta. Pe lista interventiilor chirurgicale pentru a trata prezbitismul intra:

  • Operatia LASIK (keratomileoza laser in-situ) – in cazul acestei proceduri, chirurgul ocular realizeaza o mica taietura in cornee, apoi foloseste un laser pentru a ajusta din curbura sa. Recuperarea este mai rapida decat in cazul altor forme de corectare a prezbitismului.
  • Operatia LASEK (keratectomie subepiteliala cu laser) – chirurgul realizeaza o mica taietura in epiteliu, stratul extern al corneei, dupa care apeleaza la un laser pentru a modifica forma straturilor externe ale acesteia, schimbandu-i, astfel, curbura.
  • Operatia PRK (fotokeratectomie refractiva) – procedura este asemanatoare LASEK, cu mentiunea ca doctorul va indeparta epiteliul, apoi va folosi un laser pentru a corecta forma corneei. Stratul protector al acesteia nu este inlocuit, ci va creste in mod natural, adaptandu-se la noua forma.

Inainte de a apela la o astfel de interventie, este recomandat sa discutati cu doctorul care este cea mai buna solutie, deoarece rezultatele operatiilor operatiile nu sunt intotdeauna permanente, iar in unele cazuri prezbitismul poate reveni.

Preventie

Prezbitismul nu poate fi prevenit. Tot ceea ce puteti face este sa va protejati ochii pentru a evita aparitia complicatiilor. In acest sens, puteti urma recomandarile de mai jos:

  • Mergeti periodic la consult oftalmologic si respectati indicatiile, purtand ochelari sau lentile conform prescriptiei.
  • Purtati ochelari de soare daca petreceti mult timp in aer liber pe durata verii, in special la orele pranzului.
  • Preveniti leziunile oculare prin purtarea echipamentului de protectie daca mergeti pe motocicleta, lucrati pe santier etc. De asemenea, purtati echipament si daca varuiti sau vopsiti, deoarece vaporii pot afecta vederea.
  • Adoptati o alimentatie sanatoasa din care sa nu lipseasca fructele, legumele, carnea slaba, lactatele, nucile si semintele.
  • Daca lucrati seara, apelati la obiecte de iluminat de calitate si faceti cate o pauza de 20 de secunde la fiecare 20 de minute de munca.
  • Adresati-va doctorului daca aveti simptome precum pierderea vederii la unul dintre ochi, vedere dubla sau pete negre in jurul luminii. Este posibil sa va confruntati cu o afectiune grava care necesita atentia medicului.

Prezbitismul nu este o afectiune grava, daca este detectat din timp si luati masurile adecvate: purtarea unor ochelari pe baza recomandarilor specialistului sau apelarea la una dintre operatiile de corectare a vederii. Desi nu poate fi prevenita, un stil de viata sanatos, precum si consultul periodic asigura impiedicarea avansarii bolii.

Sursa foto: Pexels, Unsplash

Steluta Indrei

Licentiata in Jurnalism, are o experienta profesionala de 17 ani in presa de sanatate. A scris la Jurnalul National, din 2003 pana in 2011, perioada in care a contribuit la realizarea Jurnalului de Sanatate, primul supliment de sanatate al unui cotidian central. Pasionata de domeniul medical si de un stil de viata sanatos, si-a continuat cariera ca redactor-sef la publicatia Doctorul Meu, dupa care a activat in cadrul redactiilor Adevarul, Ziarul de Sanatate, DC News si DC Medical. In prezent isi desfasoara activitatea publicistica pe site-urile Sfaturi Medicale si Mami si Copilul.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma