Pensionare – cum te pregatesti psihic pentru aceasta etapa

Pensionare – incheierea carierei profesionale marcheaza un eveniment important de viata. Cum si de ce ar trebui sa ne pregatim psihologic pentru aceasta tranzitie?

Cuprins

(1) Pensionarea din perspectiva psihologica – informatii generale
(2) Provocarile emotionale ale pensionarii
(3) Importanta pregatirii psihice pentru pensionare
(4) Idei despre cum sa te pregatesti psihic pentru pensionare

Pensionarea din perspectiva psihologica – informatii generale

Pensionarea este unul dintre cele mai importante evenimente de viata, care are implicatii atat pentru viata noastra profesionala, cat si pentru cea personala. Decizia unei persoane de a se pensiona este una dintre cele mai importante decizii, cu atat mai dificil de luat atunci cand persoana isi iubeste activitatea profesionala.

Pensionarea este deseori asteptata cu nerabdare, vazuta ca un concediu nelimitat, pentru care oamenii isi fac planuri entuziaste. Iar pregatirea pentru pensionare implica de cele mai multe ori doar aspectele financiare (de exemplu pensia privata) si cele legale (formalitatile de la locul de munca, pregatirea dosarului de pensionare). Insa impactul psihologic al pensionarii este neglijat in majoritatea cazurilor.

Speranta de viata e in crestere, ceea ce inseamna o perioada mai lunga de timp dupa pensionare si un numar tot mai mare de persoane pensionate. In acest context, si interesul psihologilor si numarul de studii privind pregatirea si adaptarea pentru pensionare au crescut.

Etapele pensionarii

Pensionarea este un proces care necesita adaptare. Locul de munca si profesia nu ne asigura doar veniturile financiare, ci ne ofera si implinire, un scop in viata, prietenia celor cu care lucram, un anumit stil de viata si o structurare a programului.

Oamenii se adapteaza si reactioneaza diferit la pensionare. Psihologii au identificat cateva etape ale pensionarii prin care cele mai multe persoane trec.

1. Etapa pre-pensionare – Este perioada dinaintea pensionarii, cand persoanele constientizeaza ca acest proces urmeaza, apoi incep sa se gandeasca mai mult la pensionare si fac planuri.
2. „Luna de miere” – Sunt primele saptamani sau luni imediat dupa pensionare, cand persoana se bucura de libertate si de noua sa viata. Este normal in aceasta etapa sa apara si emotii contradictorii, precum bucurie si teama, neliniste. Acest stadiu de euforie nu dureaza foarte mult.
3. Dezamagirea – Este etapa in care planurile si asteptarile dinaintea pensionarii sunt confruntate cu realitatea. Apare atunci cand, dupa o perioada de odihna, activitati placute si timp petrecut cu familia si prietenii, persoanele simt ca nu mai e de ajuns, ca vor sa faca si altceva. De asemenea, e o etapa in care cei carora le placea foarte mult activitatea profesionala incep sa ii simta lipsa. Frustrarea, dezamagirea, plictiseala, pot creste riscul aparitiei depresiei, daca nu sunt luate masuri.
4. Reorientarea/stabilitatea – Este stadiul in care persoana se mobilizeaza pentru a-si pune planurile initiale in aplicare sau pentru a gasi noi rutine, activitati placute de a-si petrece timpul.

Aceste etape sunt orientative, nu toata lumea trece prin ele sau nu in aceasta ordine.

Provocarile emotionale ale pensionarii

Pensionarea inseamna finalul unei etape de viata, care a durat cel putin trei decenii. De aceea adaptarea la ce urmeaza dupa pensionare poate fi mai usoara sau mai dificila, in functie de mai multe circumstante.

Ce se schimba odata cu pensionarea?

• statutul profesional – Pensionarea marcheaza trecerea de la statutul de angajat la cel de pensionar. Pentru cei care au avut pozitii de management si/sau de specialisti in domeniul lor de activitate, pierderea statutului profesional poate face adaptarea dupa pensionare mult mai dificila. In schimb, pentru cei care munca a fost mai degraba o corvoada, pensionarea poate veni ca o usurare.
• timpul liber – Daca inainte timpul liber era limitat, dupa pensionare persoana poate avea dintr-o data prea mult timp la dispozitie, pe care trebuie sa vada cu ce il ocupa.
• lipsa stimularii cognitive a activitatilor profesionale;
• micsorarea veniturilor.

Ce implicatii psihologice au aceste schimbari?

Toate schimbarile mentionate mai sus pot avea implicatii pentru starea de bine si sanatatea emotionala a celor care s-au pensionat.

• o criza a identitatii – Ne identificam cu rolurile noastre profesionale, iar atunci cand viata profesionala se incheie, este normal sa te intrebi: Cine sunt eu? In cazul celor pentru care identitatea este definita in cea mai mare parte de profesia lor, pensionarea poate fi mult mai dificila.
• cresterea riscului de depresie la persoanele pensionate (aproximativ 40%, conform studiilor) – Ca urmare a izolarii, neadaptarii la tranzitia de la viata de angajat la cea de dupa pensionare, unele persoane sunt la risc de a dezvolta depresie si anxietate. Totodata, deseori sunt comune sentimente precum: tristete, sentimentul de inutilitate, lipsa de sens, singuratatee.
• Pensionarea este deseori asociata cu imbatranirea, respectiv ultima etapa a vietii si inevitabil apropierea de finalul ei, care creeaza anxietatea de moarte.

Procesul pensionarii poate fi ingreunat de o serie de factori (evenimente de viata) care fac persoana mult mai vulnerabila emotional:

• pierderea partenerului de viata;
• prezenta unor boli cronice care eventual reduc mobilitatea persoanei;
• in cazul femeilor care sunt si mame, este posibil ca pensionarea sa vina dupa plecarea copiilor de acasa (sindromul cuibului gol), lucru care poate face pensionarea sa aiba un impact mai puternic
• anumite asteptari culturale din partea celorlalti legate de cum si ce ar trebui sa faca o persoana dupa ce se pensioneaza. Un exemplu poate fi asteptarile tinerilor parinti ca bunicii, odata ce au incetat activitatea profesionala, sa ii ajute cu cresterea copiilor.

Exista si factori care pot face mult mai usoara tranzitia pensionarii si care contribuie la starea de bine de dupa pensionare:

• suportul din partea familiei, in special a partenerului de viata;
• participarea si implicarea in activitati ale comunitatii;
• relatiile de prietenie;
• activitatile care ofera sens vietii.

Importanta pregatirii psihice pentru pensionare

Pensionarea nu este doar un eveniment de viata, ci si un proces mental si emotional. Studiile arata ca atunci cand oamenii se pregatesc dinainte pentru acest eveniment, au sanse mai mari de a se bucura de o etapa mai fericita in viata lor. In schimb, persoanele care sunt fortate de imprejurari sa se pensioneze (din cauza unor boli sau disponibilizari ale locurilor de munca) pot intampina mai multe dificultati de adaptare.

Studiile arata ca pregatirea psihologica pentru pensionare ar trebui sa inceapa, ideal, cu cel putin un an inainte de incheierea activitatii profesionale. Astfel, tranzitia poate deveni mult mai usoara.

In urma unui studiu realizat pe 100 de pensionari din Washington, s-a observat ca modul in care persoanele se adapteaza depinde de mai multi factori:

• rolurile pe care le au munca si familia in viata persoanei;
• perioada din viata cand are loc pensionarea;
• cat de satisfacatoare a fost activitatea profesionala;
• daca pensionarea este planificata sau nu;
• asteptarile pe care persoana le are despre pensionare;
• cat de incarcata de sens este viata sa;
• starea de sanatate;
• securitatea financiara.

Pe baza rezultatelor studiului, au fost identificate mai multe tipare de adaptare la viata de dupa pensionare:

• „continuatorii” – sunt persoanele care continua si dupa pensionare sa isi foloseasca abilitatile si cunostintele profesionale;
• „aventurierii” – incep sa caute noi activitati, zone de interes;
• „exploratorii” – cei care testeaza noi optiuni, prin incercare si eroare;
• „flexibilii” – nu isi planifica zilele, ci traiesc mai degraba prezentul si se bucura de ce are sa le ofere ziua respectiva;
• „spectatorii implicați” – sunt cei care, desi le pasa foarte mult de ce se intampla in lume, se implica putin in activitati concrete;
• „retrasii” – sunt persoanele care renunta sa se mai implice.

Idei despre cum sa te pregatesti psihic pentru pensionare

Pentru ca speranta de viata a crescut, iar pensionarea are loc (in Romania) la 60-65 de ani, e important sa te gandesti dinainte cum iti vei petrece urmatorii 15-20 de ani (cel putin).

Seteaza-ti asteptari realiste privind perioada de dupa pensionare

Deseori oamenii isi imagineaza ca in aceasta perioada vor reusi sa faca tot ce nu au reusit pana atunci. Sa se odihneasca suficient, sa investeasca timp in hobby-urile si pasiunile pe care le-au neglijat, sa petreaca timp cu familia etc. Pensionarea ramane totusi o schimbare mare a stilului de viata, care poate implica deopotriva aspecte pozitive si negative. Cu cat asteptarile sunt mai realiste, cu atat dezamagirea va fi mai mica si adaptarea mai usoara.

Ai in vedere retragerea treptata din activitatea profesionala

Trecerea brusca de la un program de lucru la un „concediu” nelimitat poate fi prea drastica. Daca exista posibilitatea, psihologii recomanda o retragere graduala din activitate, cum ar fi prin reducerea programului de lucru, pentru a te obisnui treptat cu schimbarea. Conform Asociatiei Americane de Psihologie, persoanele care se pensioneaza, dar continua sa lucreze part-time sau se implica in activitati de voluntariat au o satisfactie de viata mai buna comparativ cu cei care renunta de tot la partea profesionala.

Planifica timpul liber

Odata cu incheierea activitatii profesionale, ofera o noua structura zilelor si inlocuieste rutinele de lucru cu activitati care sa iti aduca implinire si satisfactie. Optiunile sunt numeroase. Introdu rutine placute, activitati pe care nu ai avut timpul sa le faci pana acum, dedica-te hobby-urilor si pasiunilor neglijate sau descopera altele noi. Mentine-te activ fizic, in masura in care starea de sanatate iti permite, pentru ca activitatea fizica sustine nu doar sanatatea corpului, ci si starea de bine mintala. Urmareste activitatile, excursiile, dedicate persoanelor de varsta a treia din comunitatea sau orasul tau, iar daca nu exista, poti lua initiativa de a crea un grup cu interese comune cu care sa socializati periodic. Ideal este ca noile rutine sa combine activitatile fizice, mintale si sociale, astfel incat sa fie stimulate mai multe planuri.

Investeste in relatiile sociale

Odata cu incheierea vietii profesionale, cercul de prieteni si persoane cu care obisnuiai sa socializezi se restrange.
Una dintre concluziile celui mai lung studiu despre fericire (75 de ani), realizat de cercetatorii de la Universitatea Harvard, a fost ca persoanele care dupa pensionare s-au preocupat sa inlocuiasca relatiile de la locul de munca cu altele noi, erau mult mai fericite. In schimb, singuratatea si izolarea pe termen lung sunt factori de risc pentru depresie. De aceea, mentine stranse relatiile cu familia si prietenii, pentru ca acestia ofera sprijinul social de care ai nevoie.

Ia in considerare voluntariatul

Mai putin promovat in Romania in randul persoanelor de varsta a treia, voluntariatul are numeroase beneficii, mai ales intr-o perioada mai vulnerabila din punct de vedere emotional, cum este cea de dupa pensionare. Implicarea in activitati de voluntariat ofera sentimentul de a fi util societatii, dar
si oportunitati de socializare si de legare de noi prietenii.
Voluntariatul poate fi si impartasirea experientei si cunostintelor acumulate de-a lungul timpului catre cei aflati la inceputul carierei, fie prin implicarea in activitati noi, pentru diverse cauze din comunitate.

Referinte:

(1) Retirement – https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/HealthyLiving/retirement
(2) Psychological Effects of the Transition to Retirement – https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ969555.pdf
(3) Preparing for retirement: More than money in the bank – https://www.apa.org/helpcenter/prepare-retirement
(4) Thinking About Retirement? Time to Think About Your Psychological Portfolio – https://www.apa.org/research/action/retire
(5) Life Plan for the Life Span – https://www.apa.org/pi/aging/lifespan.pdf