Paranoia este caracterizata de sentimente si ganduri intense, lipsite de logica, adesea legate de persecutie, amenintare sau conspiratie asupra persoanei afectate. Aflati mai multe despre paranoia din materialul urmator.
Nume dat unui grup de boli psihice cronice care se manifesta prin lipsa de logica in gandire, prin idei fixe, prin susceptibilitate, prin orgoliu exagerat, prin manie si halucinatii. Afecteaza persoanele adulte.
Printre semnele afectiunii sunt prezente halucinatii si idei delirante (halucinatii vizuale sau auditive, sub forma unor imagini, zgomote, ganduri si voci care vorbesc cu pacientul).
Pacientii se simt obositi, nu se pot odihni pentru ca nu-i lasa in pace gandurile. De asemenea, acestia au halucinatii olfactive si gustative. Pacientul percepe o schimbare a gustului si mirosului mancarii, pe care o refuza din frica de a nu fi otravit. El are iluzia ca este persecutat, otravit.
Pacientii au idei delirante. Au aproape intotdeauna teama de a fi urmariti de catre persoane cunoscute sau necunoscute, pentru a-i persecuta sau proteja.
Un paranoic se poate confrunta cu episoade de depresie. In plus, pacientul poate solicita ajutorul cuiva, in general, doar in cazul in care sufera de depresie.
O persoana care sufera de o afectiune din spectrul schizofreniei poate prezenta iluzii si de ceea ce este cunoscut in mod obisnuit sub denumirea de paranoia. Aceste iluzii pot da nastere unor temeri ca altii comploteaza impotriva acestei persoane.
Metoda terapeutica se stabileste de medicul de specialitate dupa o consultatie prealabila. Afectiunea are prognostic bun si se poate obtine remisiune buna prin sustinere medicamentoasa pe o lunga durata de timp. Exista posibilitatea mentinerii intr-o activitate pentru o perioada lunga de timp. Socializarea pacientilor este foarte importanta.
Sentimentele paranoice sunt o parte normala a experientei umane si sunt deosebit de frecvente in randul persoanelor vulnerabile. Toata lumea poate avea din cand in cand un astfel de gand. Intr-o zi grea, toti poate am spus: ”E clar ca toata lumea e impotriva mea!”. Insa ne-am dat seama imediat ca nu este cazul.
Sau s-a intamplat sa mergem singuri pe strada noaptea tarziu si sa credem ca suntem urmariti, chiar daca nu este asa. De asemenea, daca suntem supusi stresului in exces, am putea crede ca oamenii vor sa ne faca rau in mod intentionat. Sau atunci cand nu dormim suficient, am putea dezvolta idei paranoice nerealiste, pur si simplu pentru ca suntem obositi, iar creierul nostru nu este la capacitatea optima. Aceste sentimente paranoice, in general, nu provoaca ingrijorare si vor disparea odata ce situatia va trece.
Cand paranoia iese din raza domeniului experientelor umane normale, poate deveni problematica. Cele mai frecvente doua cauze ale paranoiei problematice sunt tulburarile de sanatate mintala si consumul de droguri.
Paranoia poate fi o caracteristica a multor probleme de sanatate mintala, printre care depresia si tulburarea bipolara, dar este asociata cel mai frecvent cu tulburari psihotice, cum ar fi schizofrenia. Paranoia este, de asemenea, caracteristica definitorie a tulburarii de personalitate paranoica. In general, cu cat boala mentala este mai grava, cu persoana afectata este mai putin constienta ca se confrunta de fapt cu paranoia si nu cu o amenintare adevarata venita din partea altor oameni.
Paranoia apare in majoritatea cazurilor atat la cei care consuma droguri, cum ar fi marijuana, alcoolul, cocaina, metamfetamina, LSD, cat si la cei care sunt in sevraj sau tocmai au renuntat la a mai consuma. Cu cat persoana este mai intoxicata cu diferite substante opioide, cu atat este mai probabil sa creada ca ceilalti sunt impotriva ei. Nivelurile sunt un pic diferite, insa. De exemplu, un consumator de marijuana aflat intr-o usoara stare de intoxicatie ar putea sa rada de el insusi pentru ca are sentimente paranoice. In schimb, un individ care a consumat prea multa amfetamina sau este in sevraj etilic, poate fi atat de convins ca altii sunt impotriva lui incat devine violent, in ceea ce el percepe ca autoaparare.
Atunci cand un parinte sufera de schizofrenie paranoica, copiii se pot intreba daca afectiunea se poate mosteni. Cu toate acestea, desi exista o componenta genetica certa, afectiunea nu este o boala mostenita direct. Adevarul este ca, desi schizofrenia este influentata de genetica, aceasta nu este mostenita in mod direct. Doar pentru ca unul dintre parinti este schizofrenic, nu inseamna neaparat ca urmasii vor suferi de aceasta boala, insa prezinta un risc de dezvoltare a simptomelor, mai ales daca genetica de baza este exacerbata de conditiile de mediu.
Paranoicul are suspiciuni sau chiar credinte care nu sunt intemeiate cu adevarat in realitate, ca este urmarit sau ca alte persoane, organizatii sau forte actioneaza impotriva lui. Este important sa intelegeti ce este paranoia pentru a putea decide cum sa faceti fata situatiilor sau sa primiti tratament pentru aceasta afectiune.
Paranoia poate lua multe forme diferite, dar cele mai frecvente sunt:
Acestea sunt doar cateva dintre exemplele ale felului in care paranoia poate fi experimentata. Paranoicul are impresia si simte ca o persoana sau o alta entitate actioneaza impotriva sa sau il submineaza.
Afectiunea care provoaca paranoia poate fi dificil de diagnosticat, deoarece sentimentul exagerat de neincredere este comun mai multor tulburari mentale si apare, de asemenea, la unele persoane care sufera de dementa. O alta dificultate consta in faptul ca o persoana care are paranoia poate evita medicii, spitalele si alte unitati medicale de teama sa nu fie ranita.
Diagnosticul poate include:
Medicul va dori sa afle mai multe despre istoricul medical si familial al pacientului si va efectua un examen fizic.
Printre testele de diagnosticare pot fi incluse si analizele de sange. Acestea sunt efectuate pentru a exclude alte potentiale cauze ale simptomelor, cum ar fi disfunctia tiroidiana, consumul de alcool si droguri.
Scanarile imagistice, cum ar fi un RMN sau o tomografie computerizata (CT), pot dezvalui leziuni ale creierului sau orice anomalii in structura cerebrala. O electroencefalograma (EEG) poate evalua functia creierului.
Pacientul va fi supus, de asemenea, unei evaluari psihologice. Medicul psihiatru va dori sa afle de la pacient mai multe despre gandurile, trairile si modelele de comportament. In plus, il va intreba si care sunt simptomele sale, cand au inceput, cat de grave sunt si care este impactul lor asupra vietii de zi cu zi.
Medicul va incerca sa afle cat de des au loc, cand au aparut aceste episoade si daca pacientul a s-a gandit vreodata sa-si faca singur rau sau celor din jur. De asemenea, medicul poate discuta cu prietenii si familia pentru a afla mai multe detalii.
Deoarece paranoia poate fi un simptom grav al unor boli mintale, este important sa va prezentati la medic cat mai curand posibil daca v-ati confruntat cu trairi paranoice semnificative – in special daca acestea s-au prelungit pe mai multe zile si daca incepeti sa credeti ca altii doresc sa va faca rau.
Medicul va va putea evalua sanatatea mentala si fizica si va va sfatui cu privire la cauza paranoiei. Daca ati consumat medicamente, poate fi nevoie de o perioada de detoxifiere. S-ar putea sa nu va placa aceasta idee, dar amintiti-va: consumul de droguri poate declansa probleme de sanatate mintala latente. De aceea, daca veti continua sa consumati droguri in timp ce aveti trairi paranoice, acest lucru ar putea duce la consecinte grave.
Tratamentul pentru paranoia este deseori reusit si va depinde de cauza care sta la baza simptomelor. Tratamentele farmaceutice sau medicamentele pentru paranoia sunt foarte eficiente in tratarea afectiunii cand este cauzata de depresie, tulburare bipolara si psihoza, dar numai un medic poate determina medicamentul potrivit.
Desi nu exista o vindecare absoluta a afectiunilor care provoaca paranoia, tratamentul il poate ajuta pe pacient sa faca fata simptomelor si sa duca o viata cat mai fericita si mai productiva. Tratamentul depinde de tipul si severitatea afectiunii, insa de cele mai multe ori este medicamentos. Medicamente anti-anxietate sau antipsihotice pot ameliora unele dintre simptome. Cu toate acestea, o persoana cu paranoia poate refuza adesea sa ia medicamente, deoarece se teme ca ii vor face rau.
Importanta tratarii anxietatii asociate cu paranoia a fost deja subliniata si exista numeroase revendicari privind eficacitatea unor remedii pe baza de plante in tratarea anxietatii. Valeriana a fost folosit in mod traditional pentru a trata anxietatea in Marea Britanie, iar Kava in SUA.
Tineti minte: este firesc ca persoanele care se confrunta cu ganduri paranoice sa se teama sa vorbeasca cu reprezentantii autoritatilor, inclusiv cu medicii. De aceea, este foarte important sa intelegeti ca singurul interes al medicului este sa va ajute sa va simtiti mai bine.
Psihoterapia il poate ajuta pe pacient sa-si gestioneze mai bine simptomele. In plus, sedintele la psiholog ii pot imbunatati capacitatea de a functiona. Cu toate acestea, este putin probabil ca o persoana cu paranoia sa vorbeasca deschis si liber cu un terapeut. De aceea, progresul poate fi extrem de lent.
Alte tratamente vizeaza imbunatatirea capacitatii persoanei de a functiona la nivel social. Printre variante se numara terapia de relaxare, tehnicile de reducere a anxietatii si modificarea comportamentului.
In cazuri grave, persoana poate fi nevoita sa ramana in spital pana cand afectiunea care provoaca paranoia se stabilizeaza.
Ideea ca cineva este in stare sa va raneasca poate lua multe forme. Ati putea crede ca un partener sau un iubit va va lasa pentru altcineva. Sau este posibil sa fiti ingrijorat in mod constant ca un strain va va ataca sau va intra in casa. Cand incepeti sa va faceti in mod excesiv griji in privinta acestor lucruri, puteti face acesti pasi pentru a impiedica paranoia sa va preia viata.
Multi oameni joaca un fel de joc in mintea lor. Se intampla cand isi fac griji pentru o situatie din viitor, ceva care nu s-a petrecut inca. Si in loc sa-si imagineze ca va trece cu bine peste, paranoicul incepe sa se gandeasca la toate scenariile negative care s-ar putea petrece. Un paranoic se poate intreba, de exemplu, „ce se intampla daca aceasta persoana crede ca sunt prost?” sau „ce se intampla daca cineva va rade de ce spun?”. Dar daca puteti recunoaste ca aveti tendinta sa vedeti cel mai rau scenariu, atunci puteti fi constienti ca acest joc are loc doar in minte. Cand realizati ca acest lucru se intampla, cel mai bine este sa inspirati adanc si sa va opriti din ganduri. Reamintiti-va ca nu exista niciun motiv logic pentru care cel mai prost scenariu ar putea avea loc in detrimentul unuia mai pozitiv.
Alegeti un moment in care nu va confruntati cu anxietate sau paranoia si exersati punandu-va in mod constient imagini pozitive in cap. Incepeti cu lucrurile mici, cu o situatie care de obicei nu va determina sa va faceti griji.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…