Paralizia cerebrala reprezinta un grup de tulburari care afecteaza miscarea musculara si coordonarea. Aflati mai multe despre paralizia cerebrala din materialul urmator.
Paralizia cerebrala este un grup de tulburari care afecteaza miscarea, tonusul muscular sau postura. Este cauzata de leziuni care apar la nivelul creierului fatului pe masura ce acesta se dezvolta, cel mai adesea inainte de nastere.
Semnele si simptomele apar in perioada varstei fragede sau in cea prescolara. In general, paralizia cerebrala la copii determina o miscare deteriorata asociata cu reflexe anormale, rigiditatea membrelor si a trunchiului, postura anormala, miscari involuntare, mers nesigur sau o combinatie a tuturor acestor simptome.
Persoanele cu paralizie cerebrala pot avea probleme la inghitire si de obicei au un dezechilibru muscular, in care ochii nu se concentreaza asupra aceluiasi obiect. De asemenea, aceste persoane ar putea avea o miscare redusa la nivelul diferitelor articulatii ale corpului. Acest lucru este cauzat de rigiditatea musculara.
Efectele paraliziei cerebrale asupra functionarii variaza mult. Unele persoane afectate pot merge de unele singure, in timp ce altele au nevoie de ajutor. Unii oameni au un nivel intelectual normal sau aproape normal, altii, insa, au anumite dizabilitati intelectuale. In plus, aceste persoane s-ar putea confrunta cu epilepsie, orbire sau surditate.
Pe masura ce copiii cu paralizie cerebrala se maturizeaza si ajung la varsta adulta, starea lor poate prezenta unele provocari suplimentare. Cu toate acestea, exista mai multe modalitati de gestionare eficienta a simptomele pentru ca o persoana cu paralizie cerebrala sa duca o viata fericita si sanatoasa.
Cresterea unui copil cu dizabilitate necesita compasiune si intelegere. Pe masura ce copilul incepe sa se indrepte catre varsta adulta, ar putea intampina mai multe obstacole, precum si motive pentru a sarbatori.
Desi majoritatea eforturilor se concentreaza asupra copiilor si a copilariei, exista nenumarati adulti cu paralizie cerebrala care continua sa duca o viata deplina.
Parintii si ingrijitorii vor incepe sa observe unele schimbari importante pe masura ce copilul ajunge la varsta adulta. Copiii pot incepe sa arate intarzieri de dezvoltare mai accentuate sau tulburari mintale. In contrast, un individ poate ajunge sa mearga pe cont propriu sau sa isi atinga un obiectiv personal mult asteptat in timpul varstei adulte.
Exista multi adulti cu paralizie cerebrala care continua sa duca o viata independenta. Nivelul de independenta variaza de la caz la caz. Adultii cu forme mai putin severe ale maladiei pot fi capabili sa traiasca pe cont propriu si sa aiba un loc de munca cu norma intreaga. In schimb, persoanele cu forme mai severe ale paraliziei cerebrale sau conditii coexistente pot avea nevoie de asistenta cu norma intreaga pentru indeplinirea sarcinilor zilnice.
Deoarece nu exista un remediu cunoscut pentru paralizia cerebrala, persoanele cu aceasta afectiune trebuie sa gaseasca asistenta medicala adecvata si sprijin continuu pentru a-si imbunatati calitatea vietii. Daca gasesc cele mai bune metode prin care sa-si gestioneze simptomele, tinerii cu paralizie cerebrala vor putea profita la maxim de viata pe masura ce se maturizeaza si ajung la varsta adulta.
Paralizia cerebrala este cauzata de o anomalie sau o perturbare in dezvoltarea creierului, cel mai adesea inainte de nasterea copilului. In multe cazuri, cauza nu este cunoscuta. Printre factorii care pot produce probleme in dezvoltarea creierului se numara:
O serie de factori sunt asociati cu un risc crescut de paralizie cerebrala.
Anumite infectii sau expuneri la substante toxice in timpul sarcinii pot creste semnificativ riscul de paralizie cerebrala pentru copil.
Tipuri de infectii
Printre bolile sugarilor care pot creste considerabil riscul de paralizie cerebrala se numara:
Un sugar cu paralizie cerebrala poate avea probleme musculare si de miscare, cum ar fi tonus muscular slab (paralizia cerebrala hipotona). Tonusul muscular inseamna abilitatea automata a unei persoane de a-si incorda si relaxa muschii atunci cand este necesar.
In mod normal, simptomele incep sa apara in primii 3 ani de viata.
Medicul va diagnostica paralizie cerebrala pe baza istoricului medical complet, a unui examen fizic care include un examen neurologic detaliat si a evaluarii simptomelor. Pot fi efectuate, de asemenea, teste suplimentare.
Pentru evaluarea activitatii electrice a creierului, medicul utilizeaza o electroencefalograma (EEG). Poate fi efectuata cand pacientul prezinta semne de epilepsie, manifestate prin convulsii.
O scanare RMN foloseste magneti puternici si unde radio pentru a reproduce imagini detaliate ale creierului. RMN-ul poate identifica orice anomalii sau leziuni la nivelul creierului.
O scanare CT creeaza imagini clare si transversale ale creierului. De asemenea, poate dezvalui orice afectare a creierului.
O ecografie craniana este o metoda relativ rapida si ieftina de utilizare a undelor sonore de inalta frecventa pentru a obtine imagini de baza ale creierului in cazul sugarilor.
O proba de sange poate fi prelevata si testata pentru a exclude alte afectiuni posibile, cum ar fi tulburarile de sangerare.
Nu exista leac pentru paralizia cerebrala. Simptomele pot fi ameliorate cu ajutorul tratamentelor. Copiii si adultii cu paralizie cerebrala necesita ingrijiri de lunga durata.
Medicamentele care pot combate rigiditatea musculara sunt utilizate pentru a imbunatati abilitatile functionale, pentru a trata durerea si pentru a gestiona complicatiile date de simptomele paraliziei cerebrale.
Pentru a reduce incordarea unui muschi, medicul apeleaza la injectii de onabotulinumtoxina (Botox). Copilul va avea nevoie de injectii la fiecare trei luni.
Printre efectele secundare se numara durere la locul injectiei si simptome usoare asemanatoare gripei. Alte reactii adverse mai grave includ dificultati de respiratie si de deglutitie.
Medicamente precum diazepam, dantrolen, baclofen si tizanidina sunt adesea folosite pentru relaxarea muschilor. Diazepamul prezinta un anumit risc de dependenta, deci nu poate fi administrat pe termen lung. Efectele secundare ale acestor medicamente sunt somnolenta, modificarea tensiunii arteriale si riscul de leziuni hepatice care necesita monitorizare.
De asemenea, copilului i s-ar putea prescrie medicamente de combatere a salivarii – posibil injectii cu Botox in glandele salivare.
O varietate de terapii joaca un rol important in tratarea paraliziei cerebrale:
Antrenamentele si exercitiile musculare pot imbunatati forta, flexibilitatea, echilibrul, dezvoltarea motorie si mobilitatea copilului. De asemenea, parintii vor invata cum sa-i ingrijeasca in siguranta, cum sa le faca baie si sa-i hraneasca pe cei mici.
Terapeutii ocupationali il ajuta pe copil sa-si capete independenta in activitatile zilnice din casa, de la scoala si cele sociale. Cei mici pot folosi anumite echipamente adaptative, cum ar fi bastoanele cu patru picioare si scaunele electrice cu rotile.
Logopedul il poate ajuta pe cel mic sa-si imbunatateasca abilitatile de a vorbi clar sau de a comunica folosind limbajul semnelor. De asemenea, pot invata utilizarea dispozitivelor de comunicare, cum ar fi un computer si un sintetizator vocal, in cazul in care comunicarea este dificila.
Unii copii pot participa la activitati sportive de agrement sau chiar concursuri, precum calarie terapeutica sau schi. Acest tip de terapie poate ajuta la imbunatatirea abilitatilor motrice, a vorbirii si a bunastarii emotionale a copilului.
Interventia chirurgicala poate fi necesara pentru a reduce rigiditatea musculara sau pentru a corecta anomaliile osoase cauzate de spasticitate.
Copiii cu contracturi sau deformari severe ar putea avea nevoie de interventii chirurgicale la nivelul oaselor sau articulatiilor, prin care bratele, soldurile sau picioarele sunt asezate in pozitiile corecte.
Procedurile chirurgicale pot de asemenea prelungi muschii si tendoanele care sunt scurtate de contracturi. Aceste corectii pot combate durerea si imbunatatesc mobilitatea.
In unele cazuri severe, in care tratamentele nu au dat roade, chirurgii pot taia nervii care servesc muschii spastici printr-o procedura numita rizotomie dorsala selectiva. Acest lucru relaxeaza muschiul si reduce durerea, dar poate provoca amorteala.
Terapia cu celule stem pentru tratarea paraliziei cerebrale este inca explorata.
Echinacea stimuleaza circulatia eficienta a sangelui in intregul corp. De asemenea, initiaza o comunicare neuronala mai buna. Acest lucru ajuta la calmarea muschilor spastici prin imbunatatirea circulatiei sanguine.
Acest tratament este o modalitate excelenta de a reduce inflamatia in corp si promoveaza un circulatia sanguina.
La fel ca echinacea, ghimbirul este cunoscut drept o planta circulatorie, ceea ce inseamna ca imbunatateste fluxul sanguin.
Majoritatea problemelor care cauzeaza paralizia cerebrala nu pot fi intotdeauna prevenite. Cu toate acestea, femeile gravide sau care intentioneaza sa ramana insarcinate pot lua anumite masuri preventive pentru a reduce la minimum complicatiile.
Este important sa va vaccinati impotriva bolilor care pot provoca leziuni ale creierului copilului, cum este rubeola. De asemenea, este crucial sa primiti ingrijiri prenatale adecvate. Efectuati vizitele regulate la medic in timpul sarcinii pentru a preveni nasterea prematura, greutatea scazuta la nastere si infectiile.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…