Misofonia – cauze, simptome, tratament

Misofonia este o tulburare care se manifesta prin faptul ca persoanele afectate sunt foarte sensibile la sunete si au reactii negative puternice la sunete comune, cum ar fi mestecatul sau respiratul. Cum se manifesta misofonia, care sunt cauzele acesteia si cum poate fi gestionata?

Cuprins:

1. Ce este misofonia?
2. Din ce cauze apare misofonia?
3. Cum se manifesta misofonia?
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza misofonia?

Ce este misofonia?

Misofonia este denumirea data pentru sensibilitatea ridicata si reactiile automate negative (anxietate, furie, neplacere, dezgust, iritabilitate) pe care unele persoane le au la sunete comune.

Persoanele cu misofonie sunt afectate emotional de sunete obisnuite, in general de cele produse de ceilalti si carora alte persoane nu le dau atat de multa atentie. De exemplu: respiratia cuiva; mestecatul; cascatul; rontaitul; plescaitul; sforaitul; curatarea gatului; inchisul si deschisul unui pix; pocnirea degetelor; sorbitul de bauturi si multe alte actiuni zgomotoase pe care oamenii le fac zi de zi, fara sa realizeze si fara sa fie deranjati.

Chiar daca unele dintre aceste zgomote sunt deranjante pentru toata lumea, in cazul misofoniei sensibilitatea este mult mai mare si reactiile persoanelor in cauza sunt foarte intense. Aceste sunete provoaca o reactie de lupta sau fuga, care declanseaza furia si/sau dorinta persoanei de a scapa din situatia respectiva.

Misofonia nu este foarte cunoscuta, nici in randul populatiei generale, dar uneori nici in randul specialistilor in sanatate. Nu este o tulburare psihiatrica recunoscuta, nefiind listata deocamdata in DSM (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale).

Misofonia nu a fost foarte mult studiata si de aceeea nu se cunoaste cat de raspandita este in randul populatiei generale. Denumirea tulburarii vine din limba greaca, fiind un derivat din „misos” care inseamna „ura” si „phónè”, care inseamna „voce”, „sunet”; in traducere ar insemna ura fata de sunete. Insa nu toate sunetele produc aceste reactii negative intense la persoanele cu misofonie.

Impactul misofoniei asupra functionarii

Misofonia este o tulburare care poate afecta serios gradul de functionare, nivelul de socializare si nu in ultimul rand, starea de bine a persoanelor in cauza. Deseori acestea se simt jenate sa vorbeasca despre aceasta problema. Mesele in familie pot deveni o adevarata sursa de stres, la fel si somnul alaturi de cineva care sforaie sau respira zgomotos; persoanele ajung deseori sa evite interactiunile in situatiile in care stiu ca vor fi afectate de anumite sunete, lucru care poate avea un impact negativ asupra relatiilor si nu numai. Astfel, misofonia poate afecta deopotriva persoana in cauza, cat si familia si apropiatii acesteia.

Misofonia se estimeaza ca ar aparea in copilarie sau adolescenta. Primele episoade de misofoc\nie de obicei sunt declansate de un anumit sunet, dar in timp se pot asocia si alte sunete care sa provoace aceleasi reactii.

Reactia la aceste sunete nu este proportionala cu volumul sau intensitatea sunetelor. Adica sunete foarte intense nu vor produce neaparat reactii mai puternice decat ar face aceleasi sunete, la un volum mai redus.

Din ce cauze apare misofonia?

Deocamdata nu se stie ce anume cauzeaza aceasta problema, intrucat cercetarile despre misofonie sunt abia la inceput. Unii cercetatori considera ca reactiile intense la sunete sunt niste raspunsuri inconstiente si automate ale sistemului nervos. Ei au ajuns la aceasta concluzie observand ca persoanele cu misofonie au reactii fizice cand sunt expuse la sunetele declansatoare, dar si pentru ca anumite substante, cum ar fi cofeina sau alcoolul, pot agrava aceasta problema.

O alta directie in ceea ce priveste cauzele este asemanarea dintre misofonie si tinitus, senzatia de tiuit sau zumzet in urechi. Unele cercetari sugereaza faptul ca misofonia ar fi legata de existenta a prea multe legaturi intre neuronii care regleaza auzul si emotii.

Exista dezbateri si in ceea ce priveste tipurile de sunete care provoaca misofonie. Unii specialisti considera ca este vorba doar de sunete produse de corpul uman, cum ar fi respiratul sau cascatul. Altii considera ca e vorba despre sunete repetitive sau care urmareaza un anumit tipar (ticaitul unui ceas, un motor in miscare, sunetul facut de pasi etc.).

Un studiu realizat de cercetatori olandezi a indentificat urmatoarele cele mai comune sunete susceptibile de a declansa reactii emotionale negative intense:

• sunete ce tin de a manca – aproximativ 81 % dintre participantii la studiu;
• respiratie zgomotoasa sau sunete legate de nas – aproximativ 64. 3 % dintre participantii la studiu;
• sunete produse de maini sau degete – aproximativ 59. 5 % dintre participantii la studiu.

Cum se manifesta misofonia?

Pentru persoanele cu misofonie, sunetele la care sunt sensibile le creeaza o incarcatura senzoriala foarte mare, pe care nu o pot gestiona. Aceasta incarcatura pe care o resimt declanseaza reactia de lupta sau fuga. Unii tipa, lovesc, incearca sa faca ceva pentru a opri sunetele (reactia de lupta).

Pe langa aversiunea emotionala pe care o resimt, persoanele cu misofonie pot sa simta si dorinta de a-l opri pe celalalt din actiunea care provoaca zgomotul neplacut. La nivelul corpului, resimt o presiune in zona pieptului, incordare la nivelul muschilor, accelerare a batailor inimii sau alte reactii automate.

Misofonia poate afecta persoanele in graduri diferite de intensitate, iar in cazurile mai severe poate duce la izolare, din dorinta de a nu mai fi expusi la astfel de sunete.

Persoanele cu misofonie realizeaza ca reactiile lor sunt exagerate; intensitatea reactiilor si emotiilor lor le poate face sa creada ca isi pierd controlul. In unele cazuri, zgomotele pot declansa chiar atacuri de panica la persoanele cu misofonie.

Diagnostic

Momentan nu exista un protocol agreat pentru diagnosticarea misofoniei. Pentru excluderea unor cauze de natura fiziologica, este important ca persoana sa faca si un consult neurologic si auditiv. Daca acestea nu releva modificari sau existenta unor probleme la acele niveluri, persoana se poate adresa unui specialist in sanatate mintala. Diagnosticarea misofoniei presupune o anamneza amanuntita, pentru detalierea instalarii tulburarii, factorilor declansatori, reactiilor tipice, eventualelor tulburari comorbide (care apar simultan cu misofonia).

Cum se trateaza misofonia?

Pentru ca misofonia este o tulburare care abia recent a inceput sa fie studiata, deocamdata optiunile de tratament sunt limitate. Psihoterapia, utilizand tehnici precum mindfulness, restructurarea cognitiva, desensibilizarea sistematica, relaxarea, imageria pozitiva, autocompasiunea, gestionarea stresului, poate fi utila in gestionarea misofoniei.

Ce poti face pentru a gestiona misofonia?

• Vorbeste cu persoanele apropiate din viata ta despre aceasta sensibilitate pe care o ai la sunete si despre care sunt factorii tai declansatori. Impartaseste cu ele despre dificultatile prin care treci, pentru ca aceasta problema poate ajunge sa te faca sa te izolezi.
• Ai cat mai multa grija de tine, insemnand sa dormi suficient, sa faci miscare, sa mananci echilibrat. Cu cat te simti si esti mai bine, cu atat vei putea face fata mai usor factorilor declansatori ai reactiilor tale la sunete.
• Foloseste casti atunci cand nu poti evita sunetele care iti creeaza disconfort (la serviciu, in mijloacele de transport in comun sau oriunde se intampla sa intampini aceste dificultati).
• Daca esti la masa si sunetele scoase de ceilalti cand mananca iti creeaza reactii negative, incearca sa vorbesti si sa te mentii atent pe orice altceva decat pe aceste sunete.
• Practicarea relaxarii si meditatiei poate ajuta la reducerea nivelului de stres general, care contribuie la atingerea unei supraincarcari senzoriale.
• Oricand este posibil, iesi din situatiile care iti provoaca reactii emotionale intense si negative legate de zgomote.

Sursa foto: Pexels

Referinte:

(1) Misophonia and Potential Underlying Mechanisms: A Perspective – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6034066/
(2) Misophonia: When sounds really do make you „crazy” – https://www.health.harvard.edu/blog/misophonia-sounds-really-make-crazy-2017042111534
(3) What is misophonia? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/320682#treatment