Macrosomia fetala este o afectiune in care fatul are o greutate mai mare decat media. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele si simptomele de macrosomie fetala.
Termenul „macrosomie fetala” este utilizat pentru a descrie un nou-nascut care este semnificativ mai mare decat in mod normal.
Un copil diagnosticat cu macrosomie fetala are o greutate la nastere de peste 4 kilograme, indiferent de varsta gestationala. Aproximativ 9% dintre bebelusii nascuti in intreaga lume cantaresc peste 4 kilograme.
Cu toate acestea, riscurile asociate cu macrosomia fetala cresc foarte mult atunci cand greutatea la nastere este mai mare de 4,5 kilograme.
Macrosomia fetala poate complica nasterea vaginala si ar putea pune copilul in pericol de vatamare in timpul nasterii. De asemenea, din cauza afectiunii, copilul poate intampina probleme semnificative de sanatate dupa nastere.
Macrosomia fetala poate fi cauzata de factori genetici, precum si de anumite afectiuni de care poate suferi mama, precum obezitatea sau diabetul. In rare cazuri, copilul poate suferi de o afectiune medicala care sa grabeasca dezvoltarea lui.
In unele cazuri, cauza ramane inexplicabila.
Exista mai multi factori care ar putea creste riscul de macrosomie fetala. Unii pot fi controlati, altii, insa, nu.
De exemplu:
Daca aveti diabet inainte de sarcina (diabet pre-gestational) sau daca dezvoltati diabet in timpul sarcinii (diabetul gestational), macrosomia fetala poate aparea.
Daca diabetul nu este bine tinut sub control, copilul poate avea umeri mai mari si mai multa grasime corporala decat un bebelus a carui mama nu are diabet.
Daca ati nascut anterior un copil diagnosticat cu macrosomie fetala, riscul ca urmatorii copii sa aiba aceasta afectiune este mare. De asemenea, daca a avut mai mult de 3,6 kilograme la nastere, riscurile ca fatul sa fie mai mare sunt ridicate.
Macrosomia fetala poate aparea daca mama sufera de obezitate.
Riscul de macrosomie fetala este ridicat daca mama acumuleaza prea multa greutate in timpul sarcinii.
Riscul de macrosomie fetala creste cu fiecare sarcina. Pana la a cincea sarcina, greutatea medie a nasterii pentru fiecare sarcina succesiva creste de obicei cu pana la aproximativ 113 grame.
De obicei, sugarii de sex masculin cantaresc putin mai mult decat fetele. Majoritatea bebelusilor care cantaresc mai mult de 4,5 kilograme sunt de sex masculin.
Daca sarcina se prelungeste cu mai mult de doua saptamani de la data scadentei, copilul are un risc crescut de macrosomie fetala.
Femeile mai mari de 35 de ani au mai multe riscuri de a avea un copil diagnosticat cu macrosomie fetala. Cel mai probabil, afectiunea este rezultatul diabetului matern, obezitatii sau al acumularii in greutate in timpul sarcinii. Daca acesti factori de risc nu sunt prezenti si se suspecteaza o macrosomie fetala, este posibil ca bebelusul sa aiba o boala medicala rara care afecteaza cresterea fetala.
Specialistii pot recomanda teste de diagnosticare prenatala si, probabil, o vizita cu un consilier genetic, in functie de rezultatele testelor.
Macrosomia fetala poate fi detectata si diagnosticata cu greu in prima perioada a sarcinii. Printre posibilele semne si simptome se numara:
In timpul vizitelor prenatale, medicul poate masura inaltimea fundului uterin. Aceasta reprezinta distanta de la varful uterului pana la osul pubian. O inaltime a fundului uterin mai mare decat era de asteptat ar putea fi un semn al macrosomiei fetale.
Prea mult lichid amniotic – fluidul care inconjoara si protejeaza fatul in timpul sarcinii – ar putea fi un semn ca bebelusul este mai mare decat media.
Cantitatea de lichid amniotic reflecta cantitatea de urina a copilului, iar un fat mai mare produce mai multa urina. Cantitatea de urina poate fi ridicata si din cauza anumitor afectiuni care cresc dimensiunile bebelusului.
Greutatea normala a unui copil la nastere este cuprinsa intre 2800 gr si 4000 gr. De asemenea, media fetelor este de 3300 gr, iar a baietilor de 3400 gr.
Estimarea sau prezicerea greutatii la nastere a unui bebelus este dificila. Un diagnostic definitiv al macrosomiei fetale nu poate fi facut decat dupa nasterea si cantarirea copilului.
Retineti ca orice evaluare a marimii bebelusului depinde de cunoasterea exacta a varstei sale de gestatie. Daca un bebelus este mare pentru varsta sa gestationala, este important sa confirmati daca data prevazuta pentru scadenta este corecta.
Daca aveti factori de risc pentru macrosomia fetala, medicul va lua probe pentru a monitoriza sanatatea si dezvoltarea copilului, cum ar fi:
Spre sfarsitul celui de-al treilea trimestru, doctorul ar putea face o ecografie pentru a masura partile corpului copilului, cum ar fi capul, abdomenul si femurul. Furnizorul va conecta apoi aceste masuratori intr-o formula pentru a estima greutatea copilului.
Cu toate acestea, precizia ecografiei pentru a prezice macrosomia fetala se crede ca este nesigura.
Daca suspecteaza existenta unei macrosomii fetale, medicul poate efectua teste antenatale, cum ar fi testul nonstress sau profilul biofizic fetal, pentru a monitoriza starea bebelusului.
Testul nonstress masoara ritmul cardiac al bebelusului ca raspuns la propriile sale miscari. Un profil biofizic fetal combina testarea non-stress cu ecografia pentru a monitoriza miscarea, tonul, respiratia si volumul de lichid amniotic al bebelusului.
Daca se considera ca dezvoltarea in exces a bebelusului este rezultatul unei afectiuni materne, medicul ar putea recomanda testarea prenatala – incepand inca din saptamana 32 de sarcina.
Retineti ca macrosomia nu este un motiv pentru efectuarea unei testari antenatale pentru a monitoriza starea de bine a bebelusului.
Inainte de nasterea copilului, ar putea fi nevoie sa va consultati cu un medic pediatru care are experienta in tratarea bebelusilor diagnosticati cu macrosomie fetala.
Daca medicul suspecteaza ca bebelusul sufera de macrosomie fetala, nasterea vaginala nu este neaparat contraindicata. Cu toate acestea, va trebui sa nasteti intr-un spital – in cazul in care este nevoie de forceps in timpul nasterii sau daca medicii considera ca este necesara o cezariana.
Inducerea travaliului – adica stimularea contractiilor uterine inainte de inceperea de la sine a travaliului – de obicei nu este recomandata. Potrivit cercetarilor, inducerea travaliului nu reduce riscul de complicatii legate de macrosomia fetala si ar putea creste necesitatea unei nasteri prin cezariana.
Medicul poate recomanda cezariana daca:
Daca gravida sufera de diabet inainte de sarcina sau daca dezvolta diabet gestational, iar doctorul estimeaza ca bebelusul are 4.5 kilograme sau mai mult, nasterea prin cezariana poate fi cea mai sigura modalitate de a naste.
Daca viitoarea mamica sufera de diabet pre-gestational sau gestational, iar medicul estimeaza ca bebelusul cantareste 5 kilograme sau mai mult, specialistul ar putea recomanda cezariana.
Daca bebelusul s-a nascut cu distocie de umar, exista un risc crescut ca problema sa apara din nou. In acest caz, se poate recomanda o cezariana pentru a evita riscurile asociate distociei de umar, cum ar fi o fractura de clavicula.
Daca specialistul recomanda o cezariana electiva, este recomandat ca viitoarea mamica sa discute despre riscurile si beneficiile procedurii.
Dupa nasterea copilului, acesta va fi probabil examinat pentru a fi descoperite eventualele semne de leziuni la nastere, glicemie anormal de scazuta (hipoglicemie) si tulburari de sange care afecteaza numarul de globule rosii (policitemie). Micutul ar putea avea nevoie de ingrijiri speciale in unitatea de terapie intensiva neonatala a spitalului.
Retineti ca exista riscul ca bebelusul sa sufere de obezitate si de rezistenta la insulina. De aceea, ar trebui monitorizat pentru aceste afectiuni in timpul verificarilor viitoare.
De asemenea, chiar daca nu ati fost diagnosticata anterior cu diabet zaharat, dupa nastere, medicul va va verifica starea de sanatate. In timpul viitoarelor sarcini, veti fi atent monitorizata pentru semnele si simptomele diabetului gestational – un tip de diabet care se dezvolta in timpul sarcinii.
Atat copilul, cat si mamica pot avea probleme de sanatate din cauza macrosomiei fetale, atat in timpul sarcinii, cat si dupa nastere.
Printre posibilele complicatii materne ale macrosomiei fetale se numara:
Din cauza afectiunii, fatul poate ramane blocat in canalul de nastere, poate sa sufere leziuni la nastere sau poate fi nevoie de utilizarea forcepsului in timpul nasterii (nastere vaginala operativa). In unele cazuri poate fi nevoie de cezariana.
In timpul nasterii, din cauza macrosomiei fetale, bebelusul poate afecta canalul nasterii – existand riscul sa rupa tesuturile vaginale si sa afecteze muschii dintre vagin si anus (muschii perineali).
Macrosomia fetala creste riscul ca muschii uterului sa nu se contracte in mod corespunzator dupa nastere (atonie uterina). Aceasta poate provoca sangerari potential grave dupa nastere.
Daca gravida a mai suferit in trecut o cezariana sau o interventie chirurgicala uterina majora, macrosomia fetala creste riscul de ruptura uterina. Aceasta este o complicatie rara, dar grava, in care uterul se rupe de-a lungul cicatricii provocate de cezariana sau de o alta operatie la nivel uterin. Din aceasta cauza, este necesara o cezariana de urgenta pentru a preveni complicatiile care pot pune viata in pericol.
Printre posibilele complicatii ale macrosomiei fetale de care poate suferi copilul se numara:
Un copil diagnosticat cu macrosomie fetala se poate naste cu un nivel al zaharului din sange mai mic decat in mod normal.
Cercetarile sugereaza ca riscul de obezitate infantila devine mai mare odata cu cresterea greutatii la nastere.
Daca este diagnosticat cu macrosomie fetala, bebelusul risca sa dezvolte sindrom metabolic in copilarie.
Sindromul metabolic reprezinta un grup de afectiuni – cresterea tensiunii arteriale, un nivel ridicat al zaharului in sange, exces de grasime corporala in jurul taliei sau niveluri anormale de colesterol – care apar impreuna. Acest sindrom creste riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral si diabet.
Sunt necesare cercetari suplimentare pentru a determina daca aceste efecte ar putea creste riscul de diabet zaharat, obezitate si boli de inima.
Exista riscul ca macrosomia fetala sa nu poata fi prevenita, insa gravida isi poate asigura o sarcina sanatoasa.
De exemplu:
Daca planuiti sa ramaneti gravida, discutati inainte cu medicul. Daca suferiti de obezitate, acesta va poate face legatura cu alti specialisti – cum ar fi un dietetician acreditat sau un specialist in obezitate. Acestia va pot ajuta sa va schimbati stilul de viata si sa atingeti o greutate sanatoasa inainte de sarcina.
Daca acumulati o greutate sanatoasa in timpul sarcinii – de cele mai multe ori intre 11 – 16 kilograme – puteti sustine cresterea si dezvoltarea bebelusului. Cu toate acestea, nu exista un nivel standard in ceea ce priveste cresterea in greutate in timpul sarcinii. Tineti legatura cu medicul pentru a stabili care este greutatea potrivita.
Daca aveti diabet inainte de sarcina sau daca dezvoltati diabet gestational, urmati sfaturile medicului pentru a gestiona starea. Controlul nivelului glicemiei este cel mai bun mod de a preveni complicatiile, printre care macrosomia fetala.
Pe cat posibil, faceti miscare zilnic. Urmati recomandarile specialistului in ceea ce priveste activitatea fizica.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…