Hipogonadismul apare atunci cand glandele sexuale masculine produc prea putini hormoni sexuali sau deloc. Aflati mai multe despre hipogonadism din materialul urmator.
Hipogonadismul este o afectiune in care organismul nu produce suficienti hormoni care joaca un rol cheie in cresterea si dezvoltarea masculina in perioada pubertatii (testosteron), nu produce suficienta sperma sau ambele.
Hipogonadismul masculin poate fi prezent incat de la nastere sau se poate dezvolta mai tarziu in viata, de multe ori din cauza unor leziuni sau infectii. Efectele apar in functie de cauza si de perioada vietii in care se afla pacientul. Unele tipuri de hipogonadism masculin pot fi tratate cu ajutorul terapiei de inlocuire a testosteronului.
Hipogonadismul masculin se caracterizeaza printr-o scadere a uneia sau a ambelor functii majore ale testiculelor: productia de sperma si productia de testosteron, mai precis lipsa testosteronului.
Acest lucru se poate produce din mai multe motive.
In cazul hipogonadismului primar, testiculele nu raspund la stimularea hormonilor. Acest lucru poate fi cauzat de o afectiune congenitala, cum ar fi sindromul Klinefelter, sau dobandita ca urmare a tratamentului cu radiatii, chimioterapie, oreion, tumori sau traumatisme testiculare.
In hipogonadismul secundar, o anumita boala interfereaza cu hipotalamusul sau cu hipofiza, principalele glande care elibereaza hormoni pentru a stimula testiculele sa produca testosteron.
Conditiile care pot provoca hipogonadism secundar sunt:
Andropauza este o stare care provoaca scaderea nivelului testosteronului in urma procesului normal de imbatranire. Nivelurile de testosteron la barbati cresc pana la varsta de 17 ani. Apoi, incepand cu varsta de aproximativ 40 de ani, nivelurile de testosteron incep sa scada cu 1,2-2% pe an.
Printre factorii de risc pentru hipogonadism se numara diabetul de tip 2, obezitatea, insuficienta renala, infectia cu HIV, hipertensiunea, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), administrarea de glucocorticoizi (steroizi), terapia cu medicamente opioide sau antipsihotice.
Hipogonadismul poate incepe in timpul dezvoltarii fetale, inainte de pubertate sau in perioada adulta. Semnele si simptomele depind de momentul in care se dezvolta afectiunea.
Daca organismul nu produce suficient testosteron in timpul dezvoltarii fetale, cresterea organelor sexuale externe poate fi afectata. In functie de momentul in care se dezvolta hipogonadismul si de cantitatea de testosteron prezenta, un copil care este genetic de sex masculin se poate naste cu:
Hipogonadismul masculin poate intarzia aparitia pubertatii sau poate cauza o dezvoltare incompleta sau o dezvoltare anormala. Poate impiedica:
In plus, poate provoca:
La barbatii adulti, hipogonadismul poate modifica anumite caracteristici fizice masculine si poate afecta functia normala de reproducere. Primele semnele si simptomele care pot aparea sunt:
In timp, barbatii cu hipogonadism se pot confrunta cu:
Hipogonadismul sever poate provoca, de asemenea, modificari mentale si emotionale. Pe masura ce testosteronul scade, unii barbati au simptome similare cu cele ale menopauzei la femei. Printre acestea se numara:
Consultati un medic daca aveti simptome de hipogonadism masculin. Un prim pas important pentru obtinerea unui tratament adecvat este descoperirea cauzei hipogonadismului.
Medicul va efectua, in primul rand, un examen fizic pentru a confirma ca dezvoltarea sexuala este la nivelul adecvat varstei persoanei in cauza. Doctorul poate verifica nivelul masei musculare, cantitatea de par corporal si organele sexuale.
Daca medicul crede ca persoana poate avea hipogonadism, va verifica mai intai nivelul de hormoni sexuali. Doctorul va recomanda efectuarea unui test de sange pentru a verifica nivelul hormonul de stimulare foliculara (FSH) si hormonul luteinizant. Glanda hipofiza este cea care produce acesti hormoni reproducatori.
In cazul persoanelor de sex feminin va fi testat nivelul de estrogen, iar la barbati, nivelul de testosteron. Aceste teste sunt, de obicei, efectuate dimineata, cand nivelul hormonilor este cel mai ridicat. In cazul barbatilor, medicul poate comanda, de asemenea, o analiza de sperma pentru a va verifica numarul de spermatozoizi. Hipogonadismul poate reduce numarul de spermatozoizi.
De asemenea, doctorul poate solicita mai multe analize de sange pentru a ajuta la confirmarea unui diagnostic si pentru a exclude orice cauze subiacente.
Nivelurile fierului din sange pot afecta hormonii sexuali. Din acest motiv, medicul poate verifica daca exista un nivel ridicat de fier in sange, de obicei observat in urma unei hemocromatoze.
Este posibil ca medicul sa ceara masurarea nivelului de prolactina. Prolactina este un hormon care sustine dezvoltarea sanilor si productia de lapte matern la femei, insa este prezent la ambele sexe.
De asemenea, specialistul poate verifica nivelul hormonilor tiroidieni. Problemele tiroidiene pot cauza simptome similare cu hipogonadismul.
Testele de imagistica pot fi de asemenea utile pentru stabilirea diagnosticului. Ecografia presupune folosirea undelor sonore pentru a crea o imagine a ovarelor si pentru a verifica eventualele probleme, cum ar fi chisturile ovariene si sindromul ovarelor polichistice.
Medicul poate comanda o rezonanta magnetica (RMN) sau o tomografie computerizata (CT) pentru a verifica daca exista tumori la nivelul glandei pituitare.
Hipogonadismul masculin este de obicei tratat cu ajutorul terapiei de inlocuire a testosteronului pentru a readuce testosteronul la un nivel normal. Testosteronul poate ajuta la combaterea semnelor si simptomelor hipogonadismului masculin, precum apetit sexual redus, scaderea nivelului energiei, par facial si corporal putin, pierderea masei musculare si a densitatii osoase.
Pentru barbatii mai in varsta care au putin testosteron si semne si simptome de hipogonadism cauzate de imbatranire, beneficiile terapiei de inlocuire a testosteronului sunt mai putin evidente.
In timp ce luati testosteron, specialistii in endocrinologie le recomanda medicilor sa monitorizeze eficacitatea tratamentului si efectele secundare de mai multe ori in primul an de tratament si anual dupa aceea.
Produsele cu testosteron administrate oral nu au fost utilizate pentru tratarea hipogonadismului, deoarece pot cauza probleme hepatice grave. De asemenea, nu mentin constant nivelul de testosteron.
Recent, FDA (Food and Drug Administration) din SUA a aprobat un preparat oral de inlocuire a testosteronului, undecanoat de testosteron, care este absorbit de sistemul limfatic. Astfel, pot fi evitate problemele hepatice provocate de alte forme orale de testosteron.
Exista si alte preparate pe care le-ati putea alege, in functie de preferinte, costuri si daca acestea sunt acoperite de asigurarea medicala. Printre acestea se numara:
Exista mai multe geluri si solutii disponibile, cu diferite modalitati de aplicare a acestora. In functie de marca, testosteronul trebuie intins bine pe piele, pe partea de sus a bratului, pe umar sau pe partea din fata sau pe interiorul coapsei.
Corpul absoarbe testosteronul prin piele. Nu faceti baie timp de cateva ore dupa aplicare, pentru a fi siguri ca se absoarbe.
Efectele secundare sunt iritatia pielii si riscul ca medicamentul sa fie transmis prin atingere catre o alta persoana. Evitati contactul direct piele-piele pana cand gelul nu se usuca total sau, daca nu, acoperiti zona dupa aplicare.
Testosteronul cipionat si testosteronul enantat sunt administrate intramuscular sau subcutanat (sub piele). Simptomele pot varia intre doze in functie de frecventa injectiilor.
Puteti invata sa faceti injectiile cu testosteron acasa sau puteti ruga o persoana apropiata. Daca nu va simtiti confortabil, un asistent sau un medic va poate administra injectiile.
Undecanoatul de testosteron este administrat prin injectie intramusculara profunda, de obicei la fiecare 10 saptamani. Trebuie administrat in cabinetul medicului si poate avea reactii adverse grave.
In acest caz, un plasture care contine testosteron este aplicat in fiecare noapte pe coapse sau pe tors. Un posibil efect secundar este reactia cutanata severa.
O mica substanta asemanatoare cu o pasta este aplicata deasupra dintilor de sus, unde gingia se intalneste cu buza superioara. Acest produs, administrat de trei ori pe zi, se lipeste de gingie si permite absorbtia testosteronului in fluxul sanguin. Poate provoca iritarea gingiilor.
Acest gel poate fi pulverizat in nari. Astfel se evita riscul ca medicamentul sa fie transferat catre o alta persoane prin contact cu pielea. Testosteronul administrat nazal trebuie aplicat de doua ori in fiecare nara, de trei ori pe zi.
Pilulele care contin testosteron sunt implantate chirurgical sub piele la fiecare trei-sase luni. Aceasta necesita o incizie.
Terapia cu testosteron prezinta diverse riscuri, cum ar fi:
Daca infertilitatea este cauzata de o problema a glandei hipofize, specialistii pot administra hormoni hipofizari pentru a stimula productia de sperma si pentru a restabili fertilitatea. In caz de tumora hipofizara, medicii pot apela la indepartarea chirurgicala, medicamente, radiatii sau inlocuirea altor hormoni.
De multe ori, nu exista un tratament eficient pentru a restabili fertilitatea in cazul unei persoane cu hipogonadism primar, insa tehnologia de reproducere asistata poate fi de ajutor. Aceasta tehnologie cuprinde o varietate de tehnici menite sa ajute cuplurile care nu pot face copii.
Tratamentul pubertatii intarziate la baieti depinde de cauza de baza. Copiii pot fi supusi timp de trei-sase luni unei terapii cu testosteron injectabil pentru a stimula pubertatea si dezvoltarea unor caracteristici sexuale secundare, cum ar fi cresterea masei musculare, cresterea barbii, a parului pubian si cresterea penisului.
Hipogonadismul masculin poate afecta imaginea de sine si, eventual, relatiile barbatilor. De aceea, este recomandat sa discutati cu medicul pentru a afla cum puteti reduce anxietatea si stresul cauzate de aceste afectiuni. Multi barbati beneficiaza de consiliere psihologica sau familiala.
In cazul femeilor, tratamentul presupune cresterea cantitatii de hormoni sexuali feminini. Prima optiune de tratament va fi probabil terapia cu estrogen, in cazul in care pacienta a suferit o histerectomie. Estrogenul suplimentar poate fi administrat, de asemenea, cu ajutorul plasturilor sau pastilelor.
Cu toate acestea, nivelurile crescute de estrogen pot creste riscul de cancer endometrial. De aceea, va fi administrata o combinatie de estrogen si progesteron in cazul in care pacienta nu a suferit o histerectomie. Progesteronul poate reduce riscul de cancer endometrial daca persoana ia estrogen.
Alte tratamente pot viza simptome specifice. Daca problema este apetitul sexual scazut, este posibil sa primiti doze mici de testosteron. Daca aveti menstruatii neregulate sau probleme de conceptie, puteti primi injectii cu hormonul coriogonadotropina sau pastile care contin FSH pentru a declansa ovulatia.
Nu exista modalitati cunoscute de a preveni hipogonadismul cauzat de afectiuni genetice, deteriorarea testiculelor sau a glandei hipofize. Este recomandat sa adoptati un stil de viata sanatos, care include o alimentatie buna, efectuarea de exercitii fizice, mentinerea unei greutati bune si evitarea consumului excesiv de alcool si droguri, pentru a mentine un nivel normal al testosteronului.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…