genele si personalitatea
Genele si personalitatea au o legatura foarte mica intre ele, potrivit specialistilor. In schimb, trasaturile fizice sunt mostenite de la predecesorii nostri. Mai multe despre gene si trasaturile imprumutate de la parinti aflati din materialul care urmeaza.
Similaritatea genetica: toti avem aceleasi gene
Fiecare persoana are acelasi set de gene – in jur de 20.000. Diferentele dintre oameni provin din mici variatii ale acestor gene. De exemplu, potrivit unor specialisti, o persoana cu par roscat nu are „gena parului roscat”, in timp ce o persoana cu par brunet are „gena parului brunet”. In schimb, toti oamenii au gene care dau culoarea parului, iar diferitele versiuni ale acestor gene dicteaza daca cineva va avea parul roscat sau brunet.
O pereche de cromozomi (cromozomii sexului sau cromozomii heterosexuali) este unica. De obicei, femeile au doi cromozomi X, iar barbatii au un cromozom X si unul Y. Mamele transmit intotdeauna cromozomul X la copiii lor. Sexul este determinat de tata. Daca tatal tau transmite cromozomul X (care duce la o pereche de cromozomi X), rezultatul va fi un copil de sex feminin, iar daca tatal transmite cromozomul Y, copilul va fi baiat.
Multe dintre rudele tale au probabil un raspuns la intrebarea daca semeni mai mult cu mama ta sau cu tatal tau. Dar raspunsul corect la intrebare nu este la fel de simplu precum pare.
Din punct de vedere genetic, ai mai multe gene de la mama decat de la tatal tau. Asta datorita organitelor mici care traiesc in celulele organismului, numite mitocondrii, pe care le primesti numai de la mama ta.
Mitocondriile sunt ”fabricile de energie” ale celulei. Fara ele, o celula nu ar putea sa genereze energie numai din alimente.
Mitocondriile au un istoric interesant. Unii cercetatori sustin ca, in urma cu aproximativ 1,5 miliarde – 2 miliarde de ani, acestea erau organisme libere. Stramoasa tuturor mitocondriilor a fost o bacterie care a fost inghitita de o alta bacterie, dar, pentru un motiv sau altul, nu a fost digerata, dand nastere la eucariote. Eucariote sunt practic toate plantele, animalele si ciupercile, plus unele organisme destul de ciudate grupate impreuna formand Protistele.
Datorita istoriei lor evolutive ca bacterii libere, mitocondriile si-au pastrat propriul genom, denumit ADN mitocondrial sau mtADN. Fiecare celula contine multe copii ale mtADN, deoarece mitocondriile se multiplica liber in interiorul celulei.
Tesuturile care necesita multa energie, cum ar fi creierul si muschii, au celule pline cu mitocondrii. Expertii in genetica au ajuns la concluzia ca mitocondriile din sperma, aflate oricum in numar mic, sunt distruse din interior dupa conceptie, in momentul in care ajung in ovul. Deoarece toate mitocondriile pe care le-ai primit vin doar de la mama ta, esti mult mai tehnic legat de mama ta decat de tatal tau.
Genele mostenite de la parinti se exprima in diferite moduri, dar probabil ca cele mai evidente sunt trasaturile fizice, de exemplu, forma urechilor, culoarea ochilor sau forma corpului. Genele pot influenta si anumite caractere mentale ale personalitatii, cum ar fi talentul muzical sau organizatoric.
genele si personalitatea
Genele pot fi dominante sau recesive. In cadrul unei perechi de gene, efectele genei dominante au prioritate fata de cele ale genei recesive. De exemplu, daca mostenesti de la mama o gena pentru ochi caprui – care este dominanta – si o gena pentru ochi albastri – care este recesiva – de la tata, vei avea ochi caprui pentru ca gena dominanta are prioritate.
In cazul in care mostenesti doua gene dominante pentru ochi caprui, evident ca vei avea ochi caprui. Pe de alta parte, daca mostenesti doua gene recesive pentru ochi albastri, veti avea ochi de culoarea albastra. Acest tip de transmitere a genelor se numeste autozomal recesiva. In general, pentru ca o gena recesiva sa se poata exprima, trebuie sa fie cuplata cu o gena recesiva similara.
Variatiile genelor (polimorfismul) sunt obisnuite si pot influenta modul in care se exprima genele. In putin cazuri, o trasatura specifica este controlata de o singura pereche de gene.
Cel mai frecvent, caracterele sunt determinate prin asocierea mai multor gene.
Poti da vina pe gene pentru felul in care arati sau pentru situatia sanatatii tale, dar in ceea ce priveste personalitatea, se pare ca genele nu au nimic de-a face cu acest aspect. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de oameni de stiinta de la Universitatea din Michigan, SUA, in care au fost examinate 6.148 de persoane ce traiesc in insula Sardinia, regiune cunoscuta pentru faptul ca majoritatea locuitorilor sai sunt inruditi.
In cadrul studiului, s-a constatat ca genele determina in proportie de 51% inaltimea, greutatea si forma generala a corpului unei persoane. Ele mai influenteaza cu 25% functiile cardiovasculare si cu 40% anumite caracteristici ale sangelui, precum nivelul de zahar si colesterol. Anumite trasaturi de caracter precum neuroticismul, sociabilitatea, constiinciozitatea si amabilitatea tin de gene doar in proportie de 19%.
Temperamentul include trasaturi comportamentale cum ar fi:
Aceste exemple reprezinta un spectru de caracteristici comune, fiecare dintre acestea putand fi avantajos in anumite circumstante. Temperamentul ramane destul de consistent, in special pe parcursul maturitatii.
Temperamente similare in cadrul unei familii pot fi atribuite geneticii comune si mediului in care creste si se dezvolta un individ. Studiile despre gemenii identici (care impart 100% din ADN-ul lor) si fratii lor non-gemeni (care impart aproximativ 50% din ADN-ul lor) arata ca genetica joaca un rol important. Gemenii identici au temperamente foarte asemanatoare in comparatie cu ceilalti frati. Chiar si gemenii identici, care au crescut separat unul de celalalt, impartasesc astfel de trasaturi.
Oamenii de stiinta estimeaza ca 20% pana la 60% din temperament este determinat de genetica. Temperamentul, cu toate acestea, nu are un model clar privind mostenirea si nu exista gene specifice care sa confere anumite trasaturi temperamentale. In schimb, multe (probabil mii) de variatii genetice comune (polimorfisme) se combina pentru a influenta caracteristicile individuale ale temperamentului. Alte modificari ale ADN-ului care nu deterioreaza secventele acestuia (modificari epigenetice) contribuie, de asemenea, la temperament.
Studii importante au identificat mai multe gene care joaca un rol in temperament. Multe dintre aceste gene sunt implicate in comunicarea dintre celulele din creier. Anumite variatii ale genei pot contribui la trasaturi particulare legate de temperament. De exemplu, variantele genelor DRD2 si DRD4 au fost legate de dorinta de a cauta experiente noi, iar variantele genei KATNAL2 sunt asociate cu autodisciplina si atentie. Variantele genelor PCDH15 si WSCD2 sunt asociate cu sociabilitatea, in timp ce unele variante ale genei MAOA pot fi legate de introversiune, in special in anumite medii. Variante ale mai multor gene, cum ar fi SLC6A4, AGBL2, BAIAP2, CELF4, L3MBTL2, LINGO2, XKR6, ZC3H7B, OLFM4, MEF2C si TMEM161B, contribuie la anxietate sau depresie.
Factorii de mediu joaca, de asemenea, un rol in formarea temperamentului prin influentarea activitatii genei. La copiii crescuti intr-un mediu dur (caracterizat de abuz si violenta), genele care cresc riscul dezvoltarii caracteristicilor temperamentului impulsiv pot fi activate. In schimb, un copil care creste intr-un mediu benefic (de exemplu, o casa sigura si iubitoare) poate avea un temperament mai calm, in mare parte pentru ca este activat un set diferit de gene.
La fel ca majoritatea aspectelor comportamentului si cunoasterii umane, inteligenta este o trasatura complexa care este influentata atat de factori genetici, cat si de factori de mediu.
Inteligenta este o provocare pentru cercetatori pentru ca poate fi definita si masurata in moduri diferite. Cele mai multe definitii ale inteligentei includ capacitatea de a invata din experiente si de a se adapta la schimbarile de mediu. Elementele de inteligenta includ abilitatea:
Multe studii se bazeaza pe masurarea inteligentei denumita coeficientul de inteligenta (IQ).
Cercetatorii au efectuat multe studii pentru a cauta gene care influenteaza inteligenta. Multe dintre aceste studii s-au concentrat asupra similitudinilor si diferentelor in ceea ce priveste IQ in cadrul familiilor, in special in ceea ce priveste copiii si gemenii adoptati. Aceste studii sugereaza ca factorii genetici stau la baza a aproximativ 50% din diferenta de inteligenta dintre indivizi. Alte studii au examinat variatiile care au loc in genomurile multor oameni pentru a determina daca anumite particularitati specifice ale genomului sunt asociate cu IQ-ul. Aceste studii nu au identificat in mod concludent genele care stau la baza diferentelor de inteligenta. Este probabil ca un numar mare de gene sa fie implicate, fiecare dintre acestea aducand o contributie mica la inteligenta unei persoane.
genele si personalitatea
Inteligenta este de asemenea puternic influentata de mediul inconjurator. Factorii legati de mediul in care este crescut un copil de catre parintii sai, educatia si disponibilitatea resurselor de invatare si nutritia, printre altele, contribuie la formarea nivelului de inteligenta al acestuia. Mediul si genele unei persoane se influenteaza reciproc si poate fi o provocare sa separi efectele mediului inconjurator de cele ale geneticii. De exemplu, daca IQ-ul copilului este similar cu cel al parintilor, acest lucru a fost determinat de factorii genetici transferati de la parinti la copil, de factorii de mediu sau (probabil) de o combinatie intre celor doua? Este clar ca atat factorii de mediu, cat si cei genetici joaca un rol in determinarea inteligentei.
Celebra expresia ”cei sapte ani de acasa” are un fundament bine inradacinat in personalitatea fiecaruia. Educatia are un rol extrem de important in dezvoltarea comportamentului unei persoane. Este bine cunoscut faptul ca un copil este influentat, mai ales in primii ani de viata, de actiunile parintilor lui si ca majoritatea obiceiurilor fiecaruia sunt imprumutate de la acestia.
Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Cunoasterea este importanta. Lipsa de cunostere poate reduce efectul placut al politetii si al bunului simt. Educatia vine cu un nivel intelectual ridicat. Educatia iti poate mentine mintea indreptata catre calea cea buna si astfel vei sti de ce ai facut fiecare pas in viata.
Pentru a avea succes, trebuie sa te confrunti mai intai cu infrangerile si va trebui sa le accepti. Educatia te va invata sa alegi calea corecta indiferent de ce se intampla. Un trisor va fi intotdeauna un trisor si acest lucru se reflecta in personalitatea sa. Educatia te va invata sa fii corect fata de toata lumea. Numai corectitudinea te va ajuta sa-ti formezi o personalitate buna pentru totdeauna.
Increderea este o necesitate pentru dezvoltarea personalitatii. Majoritatea oamenilor sunt de obicei foarte timizi. Educatia le da acestora sansa sa-si dezvolte increderea in sine.
O buna personalitate are nevoie de oportunitati. Aceste oportunitati pot fi considerate o modalitate excelenta de a va exprima personalitatea. Oportunitatile va ofera experienta si experienta va ofera mai multe oportunitati.
Referinte:
https://www.23andme.com/gen101/origins/
https://www.familyeducation.com/pregnancy/genetics-pregnancy/how-genes-are-passed
https://www.iflscience.com/health-and-medicine/do-you-share-more-genes-your-mother-or-your-father/
https://genetics.thetech.org/ask/ask325
https://ghr.nlm.nih.gov/primer/traits/temperament
https://ghr.nlm.nih.gov/primer/traits/intelligence
https://targetstudy.com/articles/importance-of-education-in-personality-development.html
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…