Gandurile intruzive – ce sunt si cum le gestionam

Gandurile intruzive sunt ganduri sau imagini involuntare, neplacute, uneori chiar socante, care apar din senin si provoaca disconfort si neplacere. Cand si de ce apar gandurile intruzive si cum pot fi gestionate?

Cuprins:

1. Ce sunt gandurile intruzive?
2. Cand si de ce apar gandurile intruzive?
3. Cum gestionam gandurile intruzive?
4. Cand sa soliciti ajutor specializat

Ce sunt gandurile intruzive?

Gandurile intruzive sunt ganduri sau imagini care apar spontan, de nicaieri, involuntar si care provoaca persoanei disconfort sau suferinta. Aceste ganduri nu au legatura cu realitatea sau cu dorintele persoanei in cauza, ci dimpotriva, in general le considera ca fiind neplacute, inacceptabile, socante.

Desi cei mai multi dintre noi experimenteaza ocazional astfel de ganduri, in unele cazuri aceste ganduri devin persistente si provoaca mult disconfort. Cu cat persoana incearca mai mult sa scape de aceste ganduri, cu atat ele devin mai intense si persista mai mult. Persoanele care au ganduri intruzive nedorite se tem ca ar putea chiar sa puna in practica ceea ce gandesc.

Cand gandurile intruzive revin periodic si creeaza suferinta, ele pot fi simptome ale unor tulburari precum anxietatea, depresia, sindromul de stres post-traumatic, tulburarea obsesiv-compulsiva. In cazul tulburarii obsesiv-compulsive, gandurile intruzive sunt foarte dese si apare o nevoie coplesitoare de a face niste comportamente compulsive pentru a reduce anxietatea si suferinta.

Despre ce sunt gandurile intruzive?

Continutul gandurilor intruzive poate fi foarte variat, de la o persoana la alta:

  • ganduri despre ce s-ar putea intampla persoanei sau cuiva drag;
  • ganduri despre ce greseli ar putea sa faca;
  • ganduri despre actiuni impulsive pe care ar putea sa le faca;
  • imagini de neacceptat cu continut sexual, violent sau religios;
  • o teama recurenta ca va face ceva nepotrivit sau care o va pune intr-o pozitie jenanta;
  • ganduri sau amintiri neplacute din trecut;
  • ganduri legate de faptul de a contracta o boala;
  • ganduri sau imagini sexuale considerate nepotrivite;
  • ganduri legate de a face ceva ilegal, violent, rusinos, jenant;
  • ganduri privind faptul ca daca nu face ceva anume, acest lucru va duce la ceva negativ;
  • ganduri ca a uitat sa faca ceva (sa incuie usa, sa scoata fierul de calcat din priza etc.)
  • ganduri ciudate care nu par sa aiba niciun sens.

Gandurile intruzive pot provoca anxietate, vina, rusine, panica, dezgust – in functie de continutul lor.

Deseori, persoanele cu astfel de ganduri se simt jenate sau rusinate de continutul gandurilor lor si le este greu sa vorbeasca despre ele.

Cum recunosti un gand intruziv:

  • este foarte diferit de restul gandurilor pe care le ai in mod obisnuit;
  • iti provoaca disconfort si simti nevoia sa ti-l scoti din minte;
  • este repetitiv si nu dispare, iar cu cat te gandesti mai mult la el, cu atat devii mai anxios si gandul mai intens.

Cand si de ce apar gandurile intruzive?

Fiecare dintre noi are ocazional ganduri bizare, inadecvate social, suparatoare, violente. Uneori creierul nostru creeaza astfel de ganduri, care fac parte din fluxul de ganduri pe care le avem pe parcursul unei zile. Insa aceste ganduri intruzive nu au niciun sens; si cu cat nu le dam atentie si nu interactionam in niciun fel cu ele, cu atat se vor disipa.

Pe de alta parte, cu cat le acordam mai multa atentie, luptam impotriva lor, ne ingrijoram, ne intrebam despre acestea sau incercam sa le evitam, cu atat gandurile intruzive vor capata mai multa forta asupra noastra.

In cazul tulburarii obsesiv-compulsive aceste ganduri intruzive devin atat de suparatoare, incat persoana recurge la o serie de comportamente repetivite si compulsii in incercarea de a le preveni.

In cazul PTSD, gandurile intruzive pot fi declansate de un eveniment extrem de stresant sau amenintator de viata, pe care persoana in cauza il experimenteaza.

Gandurile intruzive apar deseori pe fondul stresului si anxietatii. De asemenea, pot fi declansate de modificari la nivelul hormonilor, cum ar fi in cazul mamelor dupa nastere. Perioadele de stres intens favorizeaza, de asemenea, cresterea nivelului de anxietate si aparitia gandurilor intruzive.

Cum gestionam gandurile intruzive?

Nu ne putem controla gandurile, in schimb putem influenta felul in care ne raportam la ele. Nu gandurile in sine ne provoaca disconfort, ci felul in care ne raportam la ele. Cu cat le analizam mai mult, cu cat le dam mai multa atentie si importanta si ne judecam negativ prin prisma acestor ganduri, cu atat ne va fi mai greu, vom suferi mai mult si ne va fi mai dificil sa le depasim.

Ce putem face in privinta acestor ganduri intruzive:

  • In primul rand, constientizeaza si numeste aceste ganduri care iti provoaca disconfort „ganduri intruzive”; aminteste-ti ca sunt niste ganduri automate, care nu depind de controlul tau si nu spun nimic despre tine ca persoana.
  • Nu incerca sa le alungi, sa le opresti sau sa le blochezi. In mod paradoxal, cu cat le dai mai multa atentie, chiar si una negativa, cu atat vor ramane mai mult in campul constiintei tale. Daca iti impui sa nu te gandesti la un urs alb, e foarte probabil ca exact imaginea unui urs alb sa iti vina in minte. Cu cat incerci mai mult sa suprimi un gand sau o imagine mentala, cu atat acestea vor reaparea mai des si vor persista.
  • Aminteste-ti ca gandurile sunt doar ganduri, ele nu reprezinta realitatea, nu sunt dovezi, semne si nici predictii despre viitor. De exemplu, daca te gandesti ca ceva rau se va intampla (tie sau cuiva drag) nu inseamna automat ca asa se va intampla.

  • Un gand este doar un gand; insa deseori persoanele anxioase au tendinta de a-i pune o eticheta („bun”, „rau”) si de a judeca aceste ganduri si pe ele insele. Ori aceasta etichetare nu face decat sa faca gandurile intruzive si mai greu de tolerat. Practicarea unor tehnici de mindfulness ajuta in observarea gandurilor, fara a le eticheta sau a incerca sa le alungi. In schimb, exersezi acceptarea lor (de exemplu „Observ acest gand cum ca am uitat sa incui usa la plecare.”). Apoi revino la activitatile in care erai antrenat inainte de ivirea gandurilor.
  • Asteapta-te ca aceste ganduri intruzive sa reapara. Iar daca ai tendinta sa te judeci aspru din cauza gandurilor intruzive, aminteste-ti cat mai des faptul ca daca ai acest gand nu te face un om rau si nici nu spune nimic despre tine ca om.

Cand sa soliciti ajutor specializat

Asa cum mentionam mai sus, toti avem ganduri intruzive ocazional si este un lucru normal. Insa problematic este atunci cand gandurile intruzive se repeta, devin tot mai frecvente si intense si incep sa aiba un impact negativ asupra functionarii de zi cu zi a persoanei. Daca gandurile intruzive sunt intense si persistente si iti afecteaza viata de zi cu zi (nu mai poti sa lucrezi; nu mai poti sa te bucuri de lucrurile care iti fac placere), este indicat sa apelezi la ajutor specializat.

In functie de situatie, vei invata sa gestionezi mai bine astfel de ganduri; iar acolo unde este cazul, va fi adresata problema de baza, pe fondul careia apar gandurile intruzive (depresie, anxietate, tulburare obsesiv-compulsiva).

Terapia cognitiv-comportamentala specializata pentru tulburarea obsesiv-compulsiva este cea care a fost studiata si care aduce cele mai bune rezultate in gestionarea gandurilor intruzive. Terapia include trei aspecte principale: psihoeducatia, restructurarea cognitiva si ERP (expunerea si preventia raspunsului). ERP consta in expunerea graduala la fricile si gandurile intruzive care creeaza anxietate si invatarea faptului ca persoana poate raspunde si face fata acestora in alte moduri decat era obisnuita.

In cazul gandurilor intruzive care apar in cadrul tulburarii obsesiv-compulsive se recomanda si tratamentul medicamentos, pentru ameliorarea simptomelor.

Referinte:

(1) Unwanted Intrusive Thoughts – https://adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/unwanted-intrusive-thoughts
(2) Managing intrusive thoughts – https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/managing-intrusive-thoughts
(3) Intrusive Thoughts – https://www.gvsu.edu/counsel/intrusive-thoughts-310.htm

Costin Oana

Oana Costin a absolvit Facultatea de Psihologie din Iasi si a urmat apoi un master in domeniul Psihologiei organizationale. In prezent este psihoterapeut in supervizare in Psihoterapie cognitiv-comportamentala. Este preocupata de sanatatea mentala, de starea de bine si de sanatate in general. Considera ca informarea corecta, din surse credibile si bazate pe dovezi stiintifice, este esentiala in luarea deciziilor in aceste arii. A inceput sa scrie articole de informare medicala colaborand cu Romedic.ro, iar acum continua aceasta activitate cu SfaturiMedicale.ro si mamisicopilul.ro.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma