Frica de apa (acvafobia) – de ce apare si cum poate fi gestionata

Frica de apa si, in cazuri mai grave, fobia de apa (acvafobia) ne pot impiedica sa ne bucuram de activitatile acvatice. Mai multe informatii despre cum se manifesta frica de apa, posibile cauze si optiuni de a o gestiona gasiti in acest articol.

Cuprins:

1. Frica de apa si acvafobia – informatii generale
2. Din ce cauza apare frica de apa?
3. Simptomele acvafobiei
4. Cand trebuie sa te adresezi unui specialist?
5. Cum invingi frica de apa?
6. Cum putem preveni acvafobia

Frica de apa si acvafobia – informatii generale

Frica de apa este normala intr-o anumita masura. Apa poate fi un pericol real in anumite situatii. Multe persoane prezinta un anumit grad de disconfort fata de ideea de a intra intr-o apa adanca, de exemplu. Frica de apa are rolul de a ne mentine vigilenti si a de proteja in fata pericolului. Insa in cazul acvafobiei, frica este foarte intensa si irationala, de cele mai multe ori mult exagerata fata de situatia sau evenimentul care o produce.

Fobiile specifice

Acvafobia este o fobie specifica, din categoria fobiilor care tin de elemente ale naturii. Fobiile sunt tulburari de anxietate marcate de frica extrema fata de un obiect sau situatie.

Fobiile specifice se impart in 5 categorii:

• fobiile fata de animale (caini, paianjeni, insecte etc.);
• fobiile fata de mediul natural (intuneric, inaltime, tunete, apa etc.);
• fobiile fata de sange, injectii sau rani (ace, injectii, proceduri medicale invazive);
• fobiile situationale (lift, avion, locuri inchise);
• alte fobii (germeni, sunete foarte inalte etc.).

Fobiile fata de elemente ale naturii sunt printre cele mai frecvente in populatia generala. Iar unele studii sugereaza ca fobiile legate de apa ar fi mai frecvente la femei decat la barbati.

Fobia de apa poate avea un efect negativ asupra calitatii vietii, oprind persoana din experiente placute precum inotul si alte activitati acvatice. Evitarea contextelor sau activitatilor care presupun inotul sau contactul cu apa (vacante, tabere, parcuri acvative etc.) poate fi stanjenitoare si dificila. Mai ales in cazul adolescentilor si tinerilor, dar nu numai, poate crea un sentiment de izolare sau excludere din grup.

Frica sau fobia de apa variaza de la o persoana la alta ca intensitate. Unii se tem de ape adanci si de valurile puternice, in timp ce altii se tem si de a intra intr-o piscina sau cada plina cu apa. De asemenea, unii se tem sa intre in apa, in timp ce altii nu pot nici sa priveasca o suprafata de apa foarte intinsa, cum sunt lacurile, marea sau oceanul. In cazurile foarte severe, chiar si stropirea cu apa poate provoca persoanei o reactie fobica.

Frica de apa – acvafobia versus talasofobia

Cele doua tipuri de fobii au in comun frica de apa, insa daca acvafobia se refera la frica de apa in sine, talasofobia se refera la frica de ape mari, adanci si periculoase si mai ales de ceea ce se afla sub apa.

Din ce cauza apare frica de apa?

In frica sau fobia de apa, cauza cea mai probabila este o experienta negativa, care a avut loc fie in copilarie, fie mai tarziu in cursul dezvoltarii, legata de apa. De exemplu, faptul de a fi fost aproape de inec sau daca persoana a fost impinsa in apa sau a avut un accident in apa. Sau a fost martora unui inec ori a auzit despre inecul unor persoane apropiate. Dar, uneori, aceste experiente nu e obligatoriu sa se intample persoanei sau celor apropiati ca sa apara o fobie de apa. De exemplu, dupa lansarea filmului Jaws in 1975 (tradus la noi „Falci”), s-a observat o crestere semnificativa a fobiei de apa (dar si de rechini).

Alti posibili factori care contribuie la aparitia acvafobiei:

• factori genetici, respectiv o predispozitie sau o vulnerabilitate genetica spre aparitia fobiilor; dintr-o perspectiva evolutionista, se considera ca stramosii nostri care erau mai precauti cu expunerea la ape mari, posibil periculoase, aveau sanse mai mari de supravietuire, dand mai departe genele cu aceste informatii;
• un istoric familial de fobii (un membru apropiat din familie care are o fobie sau alte tulburari de anxietate) poate creste riscul aparitiei unei fobii;
• comportamentul extrem de precaut al parintilor fata de copil vizavi de apa poate contribui la o posibila fobie; iar daca un parinte are fobie de apa, sansele sunt mari ca si copiii sa impartaseasca la randul lor aceasta fobie.

Simptomele acvafobiei

Manifestarile acvafobiei apar atunci cand persoana vede apa, intra in contact cu apa sau anticipeaza ca va face acest lucru (anxietate anticipatorie).

La fel ca in cazul altor fobii specifice, simptomele pot include:

• la nivelul senzatiilor corporale: dificultati de respiratie, ameteala, cresterea tensiunii arteriale, cresterea ritmului cardiac, transpiratie excesiva, senzatia de gura uscata, tremur;
• la nivel emotional: anxietate, frica excesiva si irationala, panica – in situatia expunerii la apa; dar pot aparea si emotii precum jena, furia, sentimentul izolarii sau excluderii, atunci cand ceilalti membri ai grupului se bucura, de exemplu, de activitati acvatice, care pentru persoana in cauza sunt imposibile din cauza fobiei sale;
• la nivelul gandurilor e posibil ca persoana sa recunoasca faptul ca frica sa este mult prea intensa comparativ cu pericolul real;
• la nivelul comportamentului: evitarea situatiilor in care ar putea fi expus la apa (mersul la mare, la piscina, participarea la activitati acvatice), refuzul de a intra in apa atunci cand este intr-un context de acest gen.

Manifestarile variaza de la o persoana la alta. De obicei, cu cat fobia este mai severa, cu atat si simptomele sunt mai severe.

Cand trebuie sa te adresezi unui specialist?

Frica de apa este normala intr-o anumita masura. Apa poate fi un pericol real in anumite contexte. Cum ar fi atunci cand nu stii sa inoti si mergi intr-o piscina sau apa foarte adanca. Frica are in acest caz scopul de a te impiedica sa fii sau sa te pui in pericol. Insa problema apare atunci cand frica este exagerat de mare comparativ cu pericolul real.

Adresarea catre un specialist se recomanda atunci cand frica este extrem de puternica si debilitanta, are un impact negativ asupra unor aspecte ale vietii si persoana nu reuseste de una singura sa o gestioneze. Dar un alt aspect important care trebuie avut in vedere este cat de relevanta este frica respectiva. Daca frica de apa te impiedica sa mergi in vacante cu prietenii sau familia, daca te simti exclus din cauza acestei frici, daca simti ca te limiteaza in activitatile pe care le faci, atunci merita sa soliciti ajutor specializat. Cu ajutorul psihoterapiei, fobiile pot fi vindecate.

Cum invingi frica de apa?

Daca frica de apa te impiedica sa te bucuri de activitatile acvatice, insa nu este o frica de intensitatea unui fobii, poti incerca singur sa te acomodezi treptat cu apa. De exemplu, in prima faza sa stai pe malul apei sau pe marginea piscinei si sa te uiti la apa. Apoi, pe masura ce faci acest lucru de mai multe ori si anxietatea scade, poti incerca sa te expui mai mult mult la apa. Cum ar fi sa intri in apa pana la glezne. Apoi pana la genunchi si tot asa. De asemenea, practicarea unor tehnici de relaxare ajuta mult in calmarea corpului si mintii, precum si in gestionarea simptomelor fricii. Practicarea acestora te va ajuta sa fii relaxat si atunci cand vei intra in apa.

Daca frica de apa te impiedica sa inveti sa inoti, poti apela la cursuri cu un instructor de inot. Inainte de a incepe, vorbeste-i despre frica ta de apa si afla cum te poate ajuta in acest sens.

Cum putem preveni acvafobia

Daca parintii au fobii sau frici legate de anumite obiecte sau situatii, este foarte probabil ca prin comportamentul lor sa transmita aceste frici si copiilor. Pentru a preveni ca cei mici sa invete aceste reactii de frica, e important ca parintii sa isi gestioneze fricile sau sa apeleze la un specialist in sanatatea mintala, in cazul fobiilor.

De asemenea, modul in care gestionam frica de apa atunci cand ea apare (de exemplu, cand invatam sa inotam), are un rol important in a determina posibila aparitie a unei fobii de apa. Fobiile nu apar dintr-o data. Deci daca suspectam ca anxietatea incepe sa creasca cand suntem expusi la apa sau daca incepem sa evitam expunerea la apa sau activitati acvatice, sa incercam sa gestionam din timp frica, singuri sau cu ajutor.

Referinte:

(1) DSM-IV to DSM-5 Specific Phobia Comparison – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519704/table/ch3.t11/
(2) The Fear of Water or Aquaphobia – https://www.verywellmind.com/aquaphobia-causes-symptoms-treatment-2671845
(3) Coping With the Fear of the Ocean – https://www.verywellmind.com/thalassophobia-fear-of-the-ocean-4692301