Crepitusul este un sunet anormal, de tip trosnet sau pocnet, care se produce la nivelul unei articulatii. Aflati mai multe despre crepitus la genunchi, ce semnificatie are si cum se trateaza.
Se intampla foarte des ca oamenii sa auda un zgomot sau sa simta senzatia ca le trosneste genunchiul atunci cand isi misca aceasta articulatie. Aceasta senzatie de genunchi care scartaie poarta denumirea de crepitus. Poate afecta mai multe zone ale corpului (inclusiv plamanul), insa este mult mai frecvent la genunchi.
De obicei, se intampla cand in tesuturile corpului se dezvolta bule de aer, insa pot aparea si atunci cand tendoanele sau ligamentele se prind peste structurile osoase ale genunchiului sau ca urmare a sindromului de durere patelo-femurala, a rupturii de cartilaj sau a osteoartritei.
Unii oameni nu aud acest sunet. Majoritatea oamenilor, insa, aud acest trosnet cand isi intind genunchii. De asemenea, unele persoane pot sa simta trosnetul daca pun mana pe genunchi si il indoaie sau il indreapta.
Crepitusul genunchiului poate aparea la orice varsta, insa este mai des intalnit pe masura ce oamenii imbatranesc. Poate afecta unul sau ambii genunchi.
Persoanele cu crepitus la genunchi trebuie sa se ingrijoreze? Crepitusul este adesea inofensiv, dar daca incepe sa apara dupa un traumatism sau daca persoana are dureri si genunchiul umflat, poate fi nevoie de ingrijiri medicale.
Pentru a intelege felul in care crepitusul afecteaza genunchiul, trebuie sa ne uitam mai intai la structura articulatiei genunchiului. Genunchiul este cea mai mare articulatie din corp. Cele trei oase din articulatia genunchiului sunt:
Genunchiul se sprijina intr-un sant al coapsei, numit trohlee. Cand o persoana indoaie sau indreapta genunchiul, rotula se deplaseaza inainte si inapoi in interiorul acestui sant. Tesuturile moi ofera invelis si protectie.
Intre coapsa si tibie se regasesc doua bucati de cartilaj in forma de litera C care poarta denumirea de menisc. Acestea faciliteaza alunecarea lina a oaselor. De asemenea, meniscul este un cartilaj dur si cauciucat si ajuta la amortizarea articulatiei si la mentinerea stabilitatii acesteia.
Un strat subtire de tesut – membrana sinoviala – acopera articulatiile si produce o cantitate mica de lichid sinovial. Acest lucru ajuta la ungerea cartilajului. Partea inferioara a genunchiului are, de asemenea, un cartilaj. Acest cartilaj se ”freaca” de capatul femurului in zona trohleara. Daca se produce o uzura anormala, poate provoca macinarea cartilajului si, implicit, crepitus la genunchi.
Exista diverse cauze ale crepitusului.
Pocnetul este produs, de obicei, de aerul care patrunde in tesutul moale, gasindu-si drumul in zona din jurul articulatiei si provocand formarea unor mici bule in lichidul sinovial. Atunci cand o persoana indoaie sau intinde genunchii, bulele pot izbucni, provocand un crepitus la genunchi.
Acest lucru poate starni ingrijorare, insa este de cele mai multe ori inofensiv.
Uneori, insa, exista o problema de baza, de exemplu, deteriorari sau leziuni ale tesuturilor. In acest caz se recomanda tratamentul. Daca pacientul resimte dureri in timpul pocnetelor, acest lucru poate fi cauzat de cicatrizarea tesutului, fisurarea sau ruperea meniscului sau de deplasarea unui tendon peste un os proeminent din articulatia genunchiului.
Durerea sau umflarea pot indica o problema mai grava, cum ar fi sindromul de durere patelofemurala, ruperea cartilajului sau a altor tesuturi moi sau osteoartrita. Este posibil ca aceste probleme sa aiba nevoie de ingrijiri medicale. Sa le privim acum mai detaliat.
Cand presiunea dintre genunchi si femur este mai mare decat de obicei, cartilajul din articulatie poate incepe sa se inmoaie si sa se uzeze. Din cauza faptului ca isi pierde netezimea, poate duce la o afectiune numita sindrom de durere patelo-femorala, cunoscut si sub denumirea de ”genunchiul alergatorului”.
Acest sindrom poate fi cauzat de traumatisme sau suprasolicitare. De asemenea, poate aparea si daca o zona a genunchiului este aliniata gresit. Acest sindrom este o sursa frecventa de dureri de genunchi la tineri si sportivi.
Din cauza exercitiilor fizice intense – cum ar fi alergarea pe o suprafata inclinata si urcarea scarilor – zona dintre femur si articulatia genunchiului poate fi suprasolicitata. De asemenea, sindromul poate fi provocat de o crestere brusca a activitatii fizice, cum ar fi alergarea pe o distanta mai lunga decat in mod normal sau pe un teren mai dur decat de obicei.
Un alt factor de risc pentru crepitusul provocat de sindromul de durere patelo-femurala este traumatismul la genunchi. Acesta poate aparea in urma unei cazaturi sau lovituri la genunchi, de exemplu, in timpul unui accident rutier. O persoana poate experimenta crepitus la genunchi cand urca scarile sau dupa ce sta mult timp cu genunchii indoiti. Pe langa crepitus la genunchi, individul simte si durere, umflare si rigiditate.
In prima faza, tratamentul pentru aceasta afectiune presupune repaus, gheata, folosirea materialul compresive si ridicarea piciorului afectat. Medicamentele antiinflamatoare si exercitiile de kinetoterapie pot fi, de asemenea, de ajutor. Daca acestea nu dau roade, pot fi necesare folosirea atelelor, operatia sau ambele. In acest fel, poate fi aliniata o anumita zona a genunchiului.
Pentru a preveni aceasta problema, cei care fac miscare ar trebui sa se asigure ca folosesc intotdeauna tehnicile, incaltamintea si echipamentele adecvate. In plus, trebuie sa se incalzeasca temeinic inainte de a incepe miscarea.
Crepitusul poate fi, de asemenea, un semn al unei rupturi de menisc. Meniscul se poate rupe in timpul activitatilor sportive, cel mai frecvent in urma rasucirii genunchiului. De asemenea, se poate intampla pe masura ce oamenii imbatranesc si meniscul se subtiaza.
Printre simptomele rupturii de menisc se numara:
Academia Americana a Chirurgilor Ortopezi (AAOS) explica faptul ca, atunci cand meniscul se rupe, pacientul poate simti o pocnitura in genunchi. In mod normal, persoana poate misca in continuare genunchiul, insa rigiditatea si umflarea pot aparea in urmatoarele 2 – 3 zile. Ca si in cazul sindromului de durere patelo-femurala, tratamentul presupune tot odihna, gheata, ridicarea piciorului afectat si medicamente antiinflamatoare. Uneori este necesara reparatia chirurgicala.
In cazul in care crepitusul este insotit de durere, acesta poate fi un semn precoce al osteoartritei genunchiului. Osteoartrita apare, in mod normal, in urma uzurii articulatiei si are tendinta sa se dezvolte si sa se inrautateasca odata cu varsta. In cazul osteoartritei, cartilajul care acopera capetele oaselor din articulatii se uzeaza treptat. Oasele se freaca pe aceasta suprafata din ce in ce mai aspra, cauzand durere si imobilitate.
Este mai frecventa in randul persoanelor obeze sau al celor care au suferit un traumatism in trecut.
In cadrul unui studiu s-a descoperit ca femeile cu varste cuprinse intre 45 si 60 de ani, care aveau atat crepitus la genunchi, cat si dureri patelofemurale, au un risc de 72 la suta sa dezvolte OA, cu toate ca nu fusesera inca diagnosticate cu osteoartrita. Centrele pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC) estimeaza ca 49,6 la suta dintre adultii cu varsta peste 65 de ani au trait cu un diagnostic de artrita intre 2013 si 2015.
Potrivit cercetarilor, pana la 18 la suta dintre persoanele care au suferit o artroplastie totala a genunchiului (sau o inlocuire a genunchiului) vor avea crepitus. Acest lucru poate fi provocat de nepotrivirea totala a noului genunchi.
Acest tip de crepitus la genunchi dispare de obicei fara interventia medicului. Cu toate acestea, daca problemele persista, doctorul poate recomanda debridarea, o procedura chirurgicala minora prin care sunt indepartate resturile din jurul articulatiei.
O alta cauza a crepitusului dupa operatie este artrofibroza, sau dezvoltarea tesutului cicatricial. Aceasta problema poate provoca durere si rigiditate la nivelul articulatiei. Poate aparea si in urma unui traumatism fizic.
Daca persoana in cauza acuza dureri si rigiditate in urma unei accidentari sau a unei interventii chirurgicale, ar trebui sa mearga la doctor. Acesta poate recomanda monitorizarea genunchiului si, in unele cazuri, tratament.
De multe ori, insa, crepitusul care apare in urma unei accidentari sau a unei interventii chirurgicale nu este grav. Medicii sugereaza ca unii oameni au avut crepitus la genunchi dintotdeauna, insa nu au remarcat decat tarziu acest lucru. Adesea, spun cercetatorii, reabilitarea este suficienta.
Daca medicul detecteaza crepitusul, procesul de diagnostic poate varia in functie de locul din care provin sunetele, de gravitatea lor si de simptomele care il insotesc.
In unele cazuri, trosnetul articulatiei poate fi mai mult iritant decat problematic si, drept urmare, nu e nevoie de investigatii sau tratament. Daca persoana resimte dureri, inflamatie sau dificultati de miscare, medicul poate efectua anumite teste pentru a descoperi cauza. Printre acestea se numara:
De cele mai multe ori, nu este nevoie de tratament. In cazul in care doctorul considera ca este nevoie, metodele sunt alese in functie de cauza. Daca problema apare in timpul miscarii fizice, persoana trebuie sa aleaga alte tipuri de exercitii.
Masurile de precautie presupun:
Atunci cand fac efort, oamenii ar trebui sa-si asculte intotdeauna corpul. Daca apar dureri, ar trebui sa se opreasca. Faceti sport intotdeauna cu moderatie si faceti miscari de stretching inainte de a face efort.
Daca o persoana a fost diagnosticata precoce de osteoartrita, specialistii recomanda tratamente nonchirurgicale pentru a incetini evolutia, pentru a maximiza mobilitatea si pentru a imbunatati forta.
Printre variante se numara:
Pe masura ce osteoartrita avanseaza, doctorul poate recomanda tratamentul medicamentos sau chiar o interventie chirurgicala de inlocuire a genunchiului (protezarea genunchiului).
Pentru a va proteja genunchii, specialistii recomanda sa faceti exercitii fizice de intarire a cvadricepsului. Acestia sunt muschii din dreptul coapsei. Daca cvadricepsul este mai puternic, se reduce presiunea pe articulatia patelofemurala si astfel scade riscul de uzura a cartilajului.
Persoanele care sunt ingrijorate de situatia genunchilor lor ar trebui sa consulte un medic inainte de a incepe un nou regim de exercitii.
Alte modalitati de a va proteja genunchii:
Mersul si inotul sunt, de asemenea, activitati bune pentru intarirea muschilor picioarelor, lucru care protejeaza genunchii.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…