Esofagita este o afectiune ce implica inflamatia sau iritatiile la nivelul esofagului, tubul ce transporta alimentele de la nivelul gatului catre stomac.

Cuprins:

1. Ce este esofagita?
2. Cauze
3. Tipuri de esofagita
4. Complicatii
5. Simptome
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Preventie

Ce este esofagita?

Esofagita este iritarea sau inflamatia esofagului. Esofagul este tubul ce face parte din sistemul digestiv, si care transporta alimente din zona gatului catre stomac. Esofagita poate fi dureroasa si poate face dificila inghitirea. Cauzele esofagitei includ intoarcerea acizilor din stomac inapoi in esofag, infectii, medicamentele orale si alergiile.

Tratamentul pentru esofagita depinde de cauza care sta la baza si de severitatea afectarii tesutului. Daca este lasata netratata, esofagita poate duce la afectarea mucoasei esofagului si interfera cu functia sa normala. Esofagita poate duce, de asemenea, la complicatii cum ar fi cicatrizarea sau ingustarea esofagului si dificultati la inghitire.

Cauze

Mai multe cauze pot sta la baza esofagitei. Uneori, problema poate fi cauzata de mai multi factori. Acestia includ:

Boala de reflux gastroesofagian

Aceasta este cauza cea mai frecventa – cunoscuta sub numele de esofagita de reflux. La capatul inferior al esofagului, exista o supapa care opreste acizii din stomac sa revina inapoi in esofag – sfincter esofagian. Daca sfincterul esofagian este afectat (nu se inchide si nu se deschide in mod corespunzator) continutul stomacului poate reveni inapoi in esofag (reflux si arsuri gastrice). Refluxul gastric poate irita esofagul, ducand la esofagita.

Alergii

Anumite alergii pot cauza esofagita eozinofilica declansata de o reactie alergica. Eozinofilele sunt un tip de celule albe sangvine. Atunci cand apare o reactie alergica sau o infectie, numarul de eozinofile din sange creste si apar astfel inflamatii.

Unele medicamente

Unele medicamente pot cauza esofagita, aceasta fiind cunoscuta sub numele de esofagita indusa de medicamente. Daca medicamentele ajung in contact cu captuseala esofagului pentru prea mult timp sau daca o pastila prea mare sau luata cu putina apa irita la inghitire, poate duce la inflamatie. De asemenea, pot sa ramana reziduuri de la pilule sau capsule in zona esofagului.

Infectii

Esofagita infectioasa poate aparea la persoanele care au un sistem imunitar slabit. Aceasta poate fi cauzata de unele infectii fungice cum ar fi Candida sau infectii virale cum ar fi herpes simplex.

Alte cauze

Alte cauze ale esofagitei includ abuzul de alcool, radioterapia, tuburile nazogastrice si leziunile chimice cauzate de solutiile alcaline sau acide ingerate. Leziuni chimice pot aparea daca un copil ingera accidental solutii de curatare sau daca un adult inghite substante caustice in timpul unei incercari de sinucidere.

  • Varsaturi – Afectiunile medicale care duc la varsaturi frecvente sau cronice pot duce, de asemenea, la deteriorarea acida a esofagului. In caz de varsaturi excesive sau intense, pot aparea mici leziuni ale peretelui interior al esofagului, cauzand deteriorari suplimentare.
  • Herniile – O regiune a stomacului se poate deplasa deasupra diafragmei, cauzand o hernie hiatala. Aceasta anomalie poate duce la refluxul acidului in exces in esofag.
  • Acalazia – Este o problema in care capatul inferior al esofagului nu reuseste sa se deschida in mod normal. Ca rezultat, mancarea se blocheaza adesea in esofag sau este regurgitata.
  • Chirurgie – Anumite tipuri de interventii chirurgicale bariatrice pot duce la cresterea riscului de esofagita.
  • Radioterapia toracica pentru tratamentul cancerului poate provoca arsuri la cicatrizare si inflamarea esofagului.
  • Inghitirea substantelor toxice poate irita, distruge sau arde mucoasa esofagului.
  • Consumul de alcool si fumatul pot, de asemenea, sa creasca riscul aparitiei esofagitei.

Tipuri de esofagita

Esofagita de reflux

Cand sfincterul inferior esofagian nu se inchide in mod corespunzator, continutul stomacului se poate intoarce in esofag (reflux gastroesofagian). Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o afectiune in care acest reflux de acid este o problema frecventa sau continua. O complicatie este inflamatia cronica si afectarea tesutului esofagian.

Factorii de risc sunt consumul alimentar inainte de culcare, excesul de alcool, cofeina, ciocolata, alimente grase si in exces, fumatul, excesul de greutate corporala etc.

Esofagita eozinofila

Eozinofilele sunt celule albe care joaca un rol-cheie in reactiile alergice. Esofagita eozinofila apare cand este o concentratie ridicata a acestor celule albe in esofag, cel mai probabil ca raspuns la un alergen, reflux de acid sau ambele. In multe cazuri, acest tip de esofagita poate fi declansat de alimente precum lapte, oua, grau, soia, arahide, fasole, secara si carne de vita. Persoanele cu esofagita eozinofila pot avea si alte alergii non-alimentare. De exemplu, uneori cauzele pot fi alergeni inhalatori, cum ar fi polenul.

Factorii de risc pentru esofagita eozinofila sau esofagita asociata alergiei pot include istoric de reactii alergice, inclusiv rinita alergica, astm si dermatita atopica, istoric familial de esofagita eozinofila etc.

Esofagita limfocitara

Esofagita limfocitara (LE) este o afectiune esofagiana mai putin frecventa in care exista un numar crescut de limfocite in mucoasa esofagului.

Esofagita indusa de medicamente

Mai multe medicamente orale pot provoca leziuni ale tesutului daca raman in contact cu peretele esofagului prea mult timp. Medicamentele care au fost legate de esofagita includ medicamente care amelioreaza durerea, cum ar fi aspirina, ibuprofenul si naproxenul sodic, antibiotice, cum ar fi tetraciclina si doxiciclina, clorura de potasiu, care este utilizata pentru tratarea deficientei de potasiu, bifosfonatii, inclusiv alendronatul (un tratament pentru oasele slabe si fragile – osteoporoza), quinidina, care se utilizeaza pentru a trata problemele cardiace etc.

Factorii care pot creste riscul de esofagita indusa de medicamente sunt, in general, legati de aspecte care impiedica trecerea rapida si completa a unei pilule in stomac. Acesti factori includ inghitirea unei pastile cu putina apa, administrarea de medicamente in pozitia culcat, medicamente administrate inainte de somn (probabil din cauza scaderii productiei de saliva), pilule foarte mari etc.

Esofagita infectioasa

O infectie bacteriana, virala sau fungica in tesuturile esofagului poate provoca esofagita. Esofagita infectioasa este relativ rara si apare cel mai frecvent la persoanele cu functii slabe ale sistemului imunitar, cum ar fi persoanele cu HIV / SIDA sau cancer.

Factorii de risc pentru esofagita infectioasa se refera adesea la medicamente, cum ar fi steroizii si antibioticele. Persoanele cu diabet zaharat au, de asemenea, un risc crescut de esofagita. Alte cauze ale esofagitei infectioase se pot referi la functia slaba a sistemului imunitar. De asemenea, anumite tratamente pentru cancer si medicamente care blocheaza reactiile sistemului imun la organele transplantate (imunosupresoare) pot creste riscul de esofagita infectioasa.

Complicatiile

Fara tratament, esofagita se poate agrava. Acest lucru este valabil mai ales in cazul esofagitei severe date de reflux. De exemplu, simptomele persistente pot provoca cicatrizarea esofagului. In timp, aceasta poate cauza o ingustare a esofagului ce poate face dificila trecerea alimentelor pana la nivelul stomacului. Pe masura ce simptomele persista, ele pot provoca, de asemenea, modificari ale mucoasei esofagului.

Posibilele complicatii includ:

  • ingustarea esofagului;
  • inflamatia tesutului esofagului;
  • esofag Barett, caracterizat de modificari ale celulelor care formeaza esofagul, crescand riscul de aparitie a cancerului esofagian etc.

Simptome

Simptomele comune ale esofagitei includ:

  • arsuri gastrice – pirozis;
  • dureri la inghitire;
  • probleme la inghitire;
  • dureri toracice;
  • tuse;
  • alimentele raman blocate in esofag;
  • lipsa poftei de mancare;
  • afte bucale etc.

Uneori poate cauza si:

  • greata si varsaturi;
  • febra;
  • dureri de burta.

La copii si sugari, simptomele includ dificultati de hranire si greutate mica. La aceasta varsta, majoritatea pacientilor sunt prea mici pentru a descrie simptomele lor.

Diagnostic

Pentru a stabili un diagnostic, medicul poate efectua in principal un examen fizic si analiza istoricului medical. Alte teste pot include:

Radiografie cu bariu

Se va bea o solutie care contine un compus numit bariu sau o pilula acoperita cu bariu. Bariul acopera mucoasa esofagului si a stomacului si face organele vizibile la radiografie. Aceste imagini pot ajuta la identificarea ingustarii esofagului, a altor modificari structurale, a herniei hiatale, a tumorilor sau a altor anomalii care ar putea cauza simptome.

Endoscopia

Se introduce un tub lung, subtire dotat cu o camera mica (endoscop) in gat si in esofag. Folosind acest instrument, medicul poate sa depisteze orice aspect neobisnuit al esofagului si poate sa preia probe de tesut mic pentru testare.

Teste de laborator

Se poate efectua o biopsie in timpul unui examen endoscopic, iar probele sunt trimise la laborator pentru testare. In functie de cauza suspectata a tulburarii, pot fi utilizate teste pentru a diagnostica o infectie bacteriana, virala sau fungica, pentru a determina concentratia de celule sangvine albe etc.

Tratament

Tratamentul depinde de cauza esofagitei. Daca e vorba de esofagita cauzata de reflux de acid sau boala de reflux gastroesofagian, medicul va recomanda schimbari alimentare, reducerea excesului ponderal su alte modificari ale stilului de viata.

Modificarea stilului de viata

  • Alegeti sa consumati mese mai mici si mai dese.
  • Dupa ce mancati, asteptati 2-3 ore inainte de a va culca. Evitati mesele si gustarile inainte de somn, mai ales ciocolata sau alcoolul.
  • Evitati alimentele picante si acide (rosii, portocale) si cafeaua, deoarece pot agrava simptomele.
  • Renuntati la fumat.
  • Evitati purtarea de haine stramte in jurul pieptului.
  • Reduceti excesul de greutate corporala.
  • Luati intotdeauna o pastila cu multa apa.
  • Evitati aplecarea sau indoirea dupa ce ati mancat.
  • Evitati sa va culcati imediat dupa masa. Asteptati cel putin trei ore dupa ce mancati sa va culcati sau sa mergeti la culcare.
  • Dormiti pe o perna mai inalta pentru a evita refluxul de acid.

Medicamente

Daca modificarile stilului de viata nu sunt suficiente pentru a reduce esofagita, medicul va poate sugera sa incercati medicamente care reduc acidul gastric. Reducerea refluxului confera esofagului sansa de a se vindeca. Medicamentele acestea includ:

  • Antiacide – cum ar fi famotidina sau ranitidina, dar si blocante ale canalelor de calciu sau inhibitori ai pompei de protoni;
  • Antibiotice pentru esofagita cauzata de o infectie;
  • Corticosteroizi pentru esofagita cauzata de o alergie alimentara;
  • Steroizi inhalatori: utilizati in primul rand pentru tratamentul astmului bronsic,dar  pot ajuta si la reducerea simptomelor esofagitei eozinofile.

Medicina alternativa

Nu exista remedii naturiste care sa trateze esofagita. Cu toate acestea, unele terapii complementare si alternative pot asigura o ameliorare a arsurilor la stomac sau a simptomelor de reflux atunci cand sunt combinate cu sfaturi ce tin de stilul de viata si cu medicatia prescrisa de medic. Optiunile pot include:

  • Plante medicinale – Suplimentele pe baza de plante (fitoterapice) sunt utilizate uneori pentru arsuri la stomac sau simptome de reflux  si includ lemn dulce, musetel etc. Remediile pe baza de plante pot avea efecte secundare grave si pot interfera cu medicamentele, astfel ca trebuie luate doar la indicatiile medicului.
  • Tehnici de relaxare – Tehnicile pentru reducerea stresului si a anxietatii pot reduce semnele si simptomele arsurilor la stomac sau a refluxului. Exemple pot fi relaxarea musculara progresiva sau meditatia ghidata.
  • Acupunctura – Acupunctura implica introducerea acelor subtiri in anumite puncte ale corpului.

Preventie

Cea mai frecventa cauza a esofagitei, refluxul gastric, uneori poate fi prevenita prin unele masuri foarte simple:

  • Evitati mesele grele, in special cu cateva ore inainte de culcare.
  • Renuntati la fumat.
  • Evitati consumul de alcool.
  • Limitati consumul de cofeina, ciocolata si alimente bogate in grasimi.
  • Reduceti excesul de greutate corporala etc.

Referinte:
(1) Everything you need to know about esophagitis, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/9274.php
(2) Esophagitis, link: https://www.fairview.org/patient-education/40402
(3) Esophagitis, link: https://www.healthline.com/health/esophagitis#symptoms
(4) Esophagitis, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/esophagitis/diagnosis-treatment/drc-20361264

Malina Mancas

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

12 luni in urma