Entorsa – simptome si tratamente eficiente

Entorsa este cauzata de intinderea sau ruperea unui ligament. Caderea, rasucirea sau lovirea pot provoca o entorsa. Mai multe despre entorsa si despre cum poate fi acordat primul ajutor in cazul acesteia aflati din materialul urmator.

Cuprins:

1. Definitie
2. Localizare
3. Cauze
4. Simptome
5. Primul ajutor in caz de entorsa
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Complicatii
9. Masuri de preventie

Definitie

Se poate intampla ca, din neatentie sau din graba, sa calcati gresit, iar glezna sau genunchiul sa se umfle si sa va doara destul de tare. Inseamna ca ati facut o entorsa, iar recuperarea este foarte importanta pentru a preveni eventualele complicatii.

Entorsa inseamna intinderea anormala sau ruperea unui ligament care sustine o articulatie, o afectiune des intalnita pentru ca poate aparea in urma unei miscari gresite a gleznei, genunchiului sau chiar gatului.

Entorsa poate fi cauzata de activitati repetitive sau de o singura accidentare mai grava.

Localizare

Glezna

Entorsa gleznei este una dintre cele mai frecvente leziuni ale unei articulatii. In mod obisnuit, mecanismul de ranire este o rotire sau rasucire rapida a gleznei si intoarcerea spre interior (inversiune), astfel incat talpa piciorului incepe sa se indrepte in sus (supinatie). Acest lucru determina intinderea si deteriorarea ligamentelor in partea exterioara sau laterala a gleznei care tin articulatia stabila. In timp ce majoritatea entorselor sunt usoare, unele entorse de glezna pot fi severe.

Genunchi

Entorsa de genunchi este o leziune intalnita cel mai des la sportivi si este renumita pentru potentialul ei de a pune capat carierei profesionale a satletilor de performanta. Exista patru ligamente ale genunchiului care ii permit sa functioneze ca o articulatie, sa se flexeze sau sa se intinda. Ligamentele colaterale mediale si laterale si ligamentele incrucisate anterioare si posterioare pastreaza genunchiul intr-o postura normala. Acestea sunt asistate de cvadriceps si tendoane. Cand un jucator isi rupe complet ligamentul incrucisat anterior al genunchiului, se pune diagnosticul de leziune de gradul 3 a ligamentului incrucisat.

Gat

Entorsa de gat apare, de exemplu, in urma unui accident de masina. Termenul de traumatism cervical descrie cu exactitate miscarea capului si gatului atunci cand se misca puternic inainte si inapoi, in urma opririi bruste a masinii. In timp ce restul corpului este tinut pe pozitie de centura de siguranta si / sau de airbag, capul este ca un pendul care poate continua sa se miste. Atat muschii, cat si ligamentele tin oasele gatului (vertebrele cervicale) in pozitie, iar stresul fizic pus pe aceste structuri poate provoca dureri si daune severe. Se poate intampla, uneori, ca vertebrele sa nu fie deteriorate, dar ligamentele care sustin oasele sunt rupte, provocand dureri si umflaturi semnificative. Ocazional, aceste leziuni pot provoca instabilitatea gatului si riscul de ranire a maduvei spinarii.

Incheieturile mainii

Entorsele incheieturilor mainii sunt des intalnite si pot aparea din cauza faptului ca mainile sunt folosite pentru a indeplini mai multe sarcini. De cele mai multe ori, incheieturile mainii ajung sa fie afectate in urma unei cazaturi. Insa sarcinile repetitive sau miscarile unice si dure pot provoca, de asemenea, dureri. Cei care practica anumite sporturi sunt mai predispusi la ranirea incheieturii mainii din cauza fortelor care apasa pe articulatie. Leziunile cauzate de miscarile de aruncare pot aparea in:

• tenis
• baseball
• fotbal american
• bowling

Cei care practica skateboarding, snowboarding si schi prezinta, de asemenea, risc de entorsa in urma unei cazaturi in maini.

Degete

Degetele pot fi, de asemenea, afectate de entorsa. Schiorii sau portarii de fotbal, handbal etc pot face entorsa la baza degetului mare, unde ligamentul colateral al ulnarului se extinde asupra articulatiei metacarpofalangiana, unde degetul mare se imbina cu mana. Acest ligament mentine stabilitatea degetului mare in timpul miscarilor de prindere. Acesta este cel mai adesea afectat in urma unei cazaturi in care degetul mare este departat de palma. Acest lucru se poate intampla, de exemplu cand un schior cade, iar batul de schi impinge degetul mare intr-o directie ciudata.

Cauze

Entorsele apar atunci cand corpul este pus sub stres fizic. In aceste situatii, articulatiile sunt fortate sa efectueze miscari pentru care nu au fost pregatite sau proiectate. O astfel de accidentare poate aparea in urma unui singur incident puternic sau poate aparea treptat dupa mai multe repetari ale unei miscari. De obicei, vatamarea apare din cauza faptului ca ligamentul a fost intins excesiv, cauzand deteriorarea fibrelor ligamentului.

Simptome

Semnele si simptomele pot varia, in functie de severitatea vatamarii:

• Durere
• Umflaturi
• Vanatai
• Capacitatea limitata de a misca articulatia afectata
• In momentul vatamarii, puteti auzi sau simti un „pop” in articulatie

Primul simptom al unei entorse este de obicei durerea, desi poate exista o intarziere in debutul simptomului. Persoana accidentata nu-si poate aminti cu exactitate detalii despre momentul vatamarii. De exemplu, o persoana care vopseste o camera poate dezvolta semne abia a doua zi dupa efortul repetitiv de miscare a mainii deasupra capului. Acest lucru apare din cauza faptului ca inflamatiile si umflaturile pot necesita timp (de la minute la ore) pentru a se dezvolta.

Durerea este intotdeauna cel mai evident simptom care indica faptul ca exista ceva in neregula in corpul tau. Este mesajul transmis creierului prin care acesta este avertizat ca o articulatie ar trebui protejata de alte daune. La locul de munca sau in sport, durerea poate aparea dupa o anumita accidentare sau poate progresa treptat dupa multe repetari ale unei miscari.

Alte simptome ce pot aparea in cazul unei entorse

De asemenea, umflaturile apar intotdeauna in cazul unei entorse, dar poate fi nevoie de minute pana la ore sa fie observate. De fiecare data cand fibrele unui ligament sunt deteriorate, apar anumite inflamatii si hematoame. Poate fi nevoie de timp ca hematoamele (cum ar fi vanataile la nivelul suprafatei pielii) sa fie observate.

Din cauza durerii si umflaturilor, corpul incepe sa aiba grija de partea afectata.

Combinatia dintre durere si umflaturi determina corpul sa protejeze in continuare partea ranita, ceea ce duce la dificultati in utilizare. Schiopatatul este o dovada ca organismul incearca sa protejeze un picior accidentat de greutatea corpului care apasa pe el.

Primul ajutor in caz de entorsa

Daca ati suferit o entorsa minora, este esential sa luati primele masuri imediat dupa accidentare.

Puteti pune in aplicare urmatoarele instructiuni:

1. Odihniti piciorul sau membrul afectat. Medicul va poate recomanda sa nu puneti sub greutate zona afectata timp de 48 pana la 72 de ore. In acest caz, puteti apela la ajutorul unor carje sau atele pentru a feri complet membrul accidentat. Nu este, insa, nevoie sa anulati orice fel de activitate. Chiar daca ati suferit o entorsa la glezna, de obicei, puteti folosi si alti muschi pentru a minimiza lipsa de activitate. De exemplu, puteti utiliza o bicicleta cu manere, in care va lucrati atat bratele, cat si piciorul sanatos, in timp ce odihniti piciorul ranit pe alta parte a bicicletei.

2. Aplicati gheata. Utilizati un ambalaj rece, gheata sau o compresie cu apa rece pentru a ajuta la dezumflarea zonei afectate. Incercati sa aplicati gheata cat mai repede posibil dupa accidentare si mentineti-o timp de 15-20 de minute, de patru pana la opt ori pe zi, pentru primele 48 de ore sau pana cand zona se dezumfla. Aveti grija sa nu mentineti gheata prea mult timp, deoarece acest lucru ar putea afecta tesuturile.
3. Aplicati o fasa elastica sau un bandaj. Materialele din elastic sau neopren sunt cele mai bune.
4. Ridicati membrul afectat deasupra nivelului inimii, ori de cate ori este posibil, pentru a preveni sau limita umflaturile.

Diagnostic

Diagnosticarea unei entorse se face de obicei in urma istoricului si a examinarii fizice. Medicul va dori sa stie circumstantele in care s-a produs accidentarea si daca organismul a suferit alte daune, in afara de entorsa. De exemplu, daca o persoana a suferit o cazatura puternica sau un accident de masina, entorsa nu este o prioritate in ingrijirea pacientului cu potentiala hemoragie interna sau traumatism cranian.

Examinarea fizica se poate concentra asupra articulatiei umflate. Este important sa stiti daca exista sau nu fracturi sau alte leziuni asociate cu entorsa. Specialistul poate evalua impulsurile pentru a fi sigur ca nu exista nicio leziune arteriala sau nervoasa asociata.

Radiografiile pot fi folosite pentru a detecta oasele rupte. Scanarea CT sau RMN-ul sunt folosite pentru evaluarea oaselor si pot ajuta, de asemenea, la detectarea leziunilor la nivelul ligamentelor, cartilajului sau alte structuri. De obicei, examinarea fizica este suficienta pentru a da diagnosticul. Dar daca se sugereaza o interventie chirurgicala, imagistica ar putea fi luata in considerare pentru a ajuta la planificarea operatiei.

Cand nu este nevoie de radiografie

Exista si cazuri in care razele X nu sunt recomandate. De exemplu, pacientii cu dureri aparute in urma unor cazaturi sau accidente de masina usoare nu necesita in mod special efectuarea radiografiei, deoarece fractura este putin probabila. Astfel se evita expunerea inutila la radiatii. Pentru entorsele de genunchi, exista linii directoare pentru a decide cand razele X ar putea fi de ajutor in descoperirea unei fracturi care insoteste entorsa. De obicei, totusi, examenul fizic este suficient pentru a evalua clinic prezenta sau absenta unui leziuni osoase.

Tratament

Entorsa poate dura cateva zile pana la cateva luni pentru a se vindeca. Pe masura ce durerea si umflaturile dispar, puteti incepe sa miscati si sa utilizati usor zona vatamata.

De asemenea, odihnirea membrului afectat trebuie sa fie suficienta astfel incat sa ajute la vindecare. Nu trebuie, insa, sa depasiti perioada de odihna pentru a nu deteriora forta si gama de miscari ale membrului afectat.

Gipsul

Pentru a imobiliza pentru o perioada zona accidentata, medicul va poate monta un gips. Cu toate acestea, mentinerea bratului in gips pentru o perioada lunga de timp poate duce la rigiditate in articulatia umarului si la pierderea miscarilor. Personalul medical si pacientul trebuie sa mentina acest echilibru si sa reduca la minimum pierderea functiilor, maximizand rata de vindecare.

Medicamente

Medicamentele pentru reducerea durerii, cum ar fi ibuprofenul si acetaminofenul pot fi utile in timpul procesului de vindecare.

Crema cu capsaicina este un medicament care poate fi folosit pentru a controla durerea data de entorsa. Acest medicament contine substanta care face ca ardeii iuti sa fie picanti. Atunci cand este aplicata pe glezna afectata, aceasta determina o senzatie de arsura care dispare dupa cateva minute.

Exercitii de recuperare

Exista si exercitii de vindecare a entorsei, in functie de gravitatea acesteia. Un fizioterapeut va poate stabili un program de exercitii care prevede mai multe tipuri de miscari specifice de vindecare ale gleznei, genunchiului etc. Aceste exercitii au ca obiectiv restabilirea flexibilitatii membrului afectat si a gamei de miscari.

De asemenea, este esential sa restabiliti rezistenta membrului afectat inainte de a relua activitatile sportive sau de fitness. Pentru a face acest lucru, un terapeut fizic va poate pune la punct un program de exercitii de rezistenta pentru a optimiza vindecarea si pentru a reduce riscul unor alte eventuale astfel de accidentari.

Complicatii

Leziunile care cauzeaza entorse pot provoca, de asemenea, vatamari grave, cum ar fi fracturile. De asemenea, unele complicatii de mai jos pot aparea in urma unei entorse netratate.

Solicitati asistenta medicala de urgenta daca:

• Nu puteti suporta greutatea care apasa pe piciorul accidentat, articulatia este instabila sau amortita sau nu o puteti folosi deloc. Acest lucru poate insemna ca ligamentul a fost complet rupt. In drum spre medic, aplicati o compresie rece.
• Dezvoltati roseata sau dungi rosii care se extind in afara zonei afectate. Acest lucru poate insemna ca aveti o infectie.
• Aveti dureri la nivelul oaselor articulatiilor afectate.
• Ati lezat din nou o zona care a fost accidentata de mai multe ori in trecut.
• Aveti o entorsa severa. Tratamentul inadecvat sau intarziat poate contribui la instabilitate articulara pe termen lung sau la durere cronica.

Masuri de preventie

Pentru a preveni entorsa, de obicei sportivii se incalzesc inainte de antrenamente si competitii. Incalzirea inainte de activitatile fizice si cresterea treptata a efortului poate ajuta la prevenirea leziunilor articulare. Mai mult, exercitiile si intinderile (stretching) care intaresc muschii utilizati in activitatile de rutina pot ajuta la maximizarea flexibilitatii si la minimizarea riscului unor accidentari viitoare.

 

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-sprain/basics/art-20056622

https://medlineplus.gov/sprainsandstrains.html#cat_78

http://www.aofas.org/footcaremd/how-to/foot-injury/Pages/How%20to%20Care%20for%20a%20Sprained%20Ankle.aspx

https://www.livestrong.com/article/180444-medicines-for-sprained-ankle/

https://www.nhs.uk/conditions/sprains-and-strains/

https://www.hse.ie/eng/health/az/s/sprains-and-strains/complications-of-sprains-and-strains.html

https://www.webmd.com/pain-management/ankle-sprain#3-9

https://www.medicinenet.com/sprained_ankle/article.htm#what_is_the_prognosis_of_sprains_and_strains