Comportamentul sexual este modul in care oamenii experimenteaza si isi exprima sexualitatea. Afla din materialul urmator tot ce trebuie sa stii despre comportamentul sexual.
Societatea umana a contribuit in mare masura la influentarea sexualitatii prin existenta unor norme juridice, etice si morale. Perfectionarea actului sexual a constituit subiectul a numeroase studii aparute inca din antichitate.
In cele mai multe din ele, intr-un mod explicit sau voalat, sfaturile si exemplele care sunt prezentate, recomandarile de comportament, toate converg spre realizarea unei mai mari voluptati, a unor senzatii erotice intense sau a unor trairi afective deosebite.
Numeroasele lucrari care abordeaza problemele sexuale, exceptand pe cele pornografice, lipsite de valoare stiintifica, etica si igienica, insista asupra necesitatii ”invatarii” dragostei, in vederea realizarii unor contacte sexuale optime si mai ales pentru evitarea unor neconcordante intre componentii cuplului cu consecinte uneori grave (frigiditatea, impotenta, sterilitate etc.).
Realizarea unei armonii sexuale a partenerilor are implicatii de ordin social, cunoscandu-se numeroase cazuri de casnicii degradate sau distruse din cauza dezamagirilor si inconsecintelor survenite in viata sexuala a cuplului.
Marea diversitate psihosomatica a indivizilor face necesara existenta unei perioade de adaptare reciproci. Aceasta se poate intinde uneori pe cativa ani. In general, aceasta perioada de adaptare este incomodata de numeroase prejudecati, dintre care doua sunt mai importante:
Invatarea activitatii sexuale in mod corect, igienic, tinzand la satisfacerea optima a partenerului, favorizeaza umanizarea sexualitatii. Adevaratii indragostiti nu fac dragoste numai pentru ei, ci si pentru bucuria pe care o produc partenerilor pe care ii iubesc.
In vorbirea cotidiana se utilizeaza deseori termenul de ”platonie sexuala” sau de ”dragoste platonica”. Prin acesta se intelege, in mod obisnuit, absenta contactului sexual intre doi parteneri care se iubesc. De obicei, aceasta denumire caracterizeaza primele etape de inceput ale acestei manifestari umane care este dragostea, fenomen complex ce implica participarea constintei.
Exista o adevarata arta a dragostei cu o evolutie gradata a relatiilor dintre parteneri, care in final poate duce la o intimitate totala.
Toata lumea sau aproape toata lumea a cunoscut emotia primelor cunostinte, cu jocul aproape spontan al privirilor care cand se cauta, se fac ca se evita sau ca se ignora. Limbajul nuantat, prevenitor, delicat, invaluie intr-o adevarata poezie comunicarea interumana a celor doi posibili indragostiti. Se fixeaza intalniri, se exploreaza unul pe celalalt prin subtile jocuri de cuvinte, se bucura unul de prezenta celuilalt, cu gesturi sovaielnice, cand pline de retinere, cand aproape indraznete.
La inceput, atingerile mainilor aproape intamplatoare, devin incet, incet cautate, cu strangeri de mana. Acestea, mai mult decat cuvintele, ilustreaza sentimentele celor doi indragostiti. Si astfel se ajunge la primele imbratisari, la sarut, la excitarea zonelor erogene, uneori mai mult intuite decat stiute. Aceasta ”dragoste platonica” beneficieaza uneori de indemanarea savant dozata a barbatului, la care femeia raspunde cu gratie si gingasie, manuind o capricoasa cochetarie sau o afectata retinere, afisand chiar o raceala de circumstanta.
Un rol important in aceasta arta de a face dragoste revine limbajului, cuvintelor alese care prin semnificatia lor pot anihila un refuz, pregatind starea afectiva a femeii pentru voluptatea finala, pentru dorinta efectuarii actului sexual. In absenta acestor comportari pline de gingasie, de intelegere, de sinceritate, de toata gama de trairi afective specific umane, un posibil contact sexual poate genera femeii dezgust si insatisfactie, ilustrand o lipsa de autorespect si chiar de demnitate.
Manifestarile afective, de tandrete, intre tineri, nu trebuie sa constituie intodeauna un preludiu al actului sexual, asa cum gresit sunt etichetate deseori. Fiecare mangaiere, fiecare gest de gingasie reprezinta o manifestare reciproca de simpatie, de atractie, de dragoste a celor doi parteneri.
Feminitatea a fost definita printr-o multitudine de caracteristici osciland intre gingasia fecioarei si maternitate, intre daruire si castitate, intre trairi senzuale intense si retinere, intre egoism si sacrificiu. Femeia apare ca prima educatoare a copilului, de la ea acesta primeste viata, din bratele ei invata ce este bine si ce este rau. Exista femei care in mod temperamental au vocatia fidelitatii, generata nu printr-o manifestare de repulsie fata de barbati, cat mai ales dintr-un sentiment de demnitate, de echilibru, de etica, de morala, care vor face din ele sotii ideale.
Trebuie sa mentionam existenta in cursul istoriei a diferitelor modalitati de salvare a convenientelor legate de relatiile sexuale si care erau reprezentate de practici sexuale incomplete. Erau situatii cand proaspata casatorita, cu toate ca era intacta din punct de vedere anatomic, cu alte cuvinte virgina, era insa experta in practica erotizarii, cunoscand voluptatea sexuala tot asa de bine ca si o femeie maritata. Elementele esentiale ale unei educatii sexuale eficiente constau in stapanirea de sine, in mentinerea demnitatii, intr-o atitudine sanatoasa fata de sexualitate.
Printre caracteristicile feminitatii, o atentie deosebita s-a acordat pudoarei. Aceasta a fost considerata ca o componenta psihosomatica complexa, tinzand spre apararea integritatii personale, ilustrate prin simptome neurovegetative, ca de exemplu: vasodilatatie cutanata mai ales la nivelul fetii, accelerarea miscarilor respiratorii, ritmului cardiac etc. Pudoarea a fost comparata cu un ”vesmant sufletesc natural” al sexualitatii.
In formarea personalitatii femeii, pudoarea constituie o valoare morala care trebuie cultivata, intretinuta si respectata. Se considera ca omul nu dispune de o preprogramare ereditara a detaliilor de comportament sexual, menite sa asigure viata individului si a speciei. Pentru a suplini aceasta carenta, el trebuie sa le invete. Incepand de la nastere, prin parcurgerea perioadelor ce caracterizeaza mai ales copilaria, pubertatea, adolescenta, experienta cotidiana, educatia in familie, in scoala, exemplele si modelele din mediul social in care traieste etc., il pregatesc pentru a se adapta la cerintele pe care le impune viata, directionandu-i comportamentul in acest sens.
La baza comportamentului sexual se afla ”motivatia sexuala. Aceasta notiune este considerata mai adecvata decat cea de ”impuls sexual” sau de ”instinct sexual”.
Utilizarea termenului de ”impuls sexual” nu este recomandabila intrucat acesta se refera aproape numai la aspectul dinamic al motivatiei sexuale.
Termenul de ”instinct sexual” este considerat, de asemenea, neconvenabil. El se refera numai la componenta innascuta, cu rol secundar in sexologia umana.
Un alt termen utilizat frecvent in sexologie este cel de ”libido”. El defineste motivatia sexuala normala a omului.
Motivatia sexuala a fost definita ca un complex psihic, in care rolul hotarator il au elementele dobandite. Motivatia are o componenta cantitativa, dinamogena si una calitativa directionala. Ea este determinata de elemente organice interne, respectiv structuri neurohormonale si de actiunea unor excitanti externi care, in raport cu experienta fiecarei persoane, declanseaza o serie de reactii asociate direct cu actul sexual.
Pentru declansarea motivatiei sexuale sunt necesari stimuli specifici din mediul ambiant reali sau imaginari. Rolul principal ii revine prezentei partenerului. Reactia organismului uman la acesti stimului este in functie de experienta anterioara a persoanei respective, de ereditate, de factori neurohormonali etc.
Comportamentul sexual si motivatia sexuala sunt determinate de excitanti ce actioneaza din mediul ambiant in tot timpul vietii.
Motivatia sexuala este prezenta atata timp cat organismul unei persoane primeste informatii din mediul ambiant sau pe care le traieste pe plan imaginar asupra unui posibil contact sexual cu toate implicatiile sale psihofiziologice.
Comportamentul sexual este influentat de prezenta hormonilor sexuali care favorizeaza dezvoltarea morfofunctionala a organismului, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare si a organelor genitale apte pentru efectuarea contactului sexual. Aceste modificari morfofunctionale au un rol important in relatiile interumane, aspectul fizic al partenerilor favorizand sau defavorizand atractia acestora.
Se considera ca exista o corelatie mai stransa intre comportamentul sexual si placerile de ordin psihologic furnizate de actul sexual, decat intre comportamentul sexual si necesitatile de perpetuare a speciei.
Ponderea factorului psihologic este ilustrata de faptul ca inaintea realizarii efective a unui comportament sexual, s-ar putea spune, inaintea fazei de ”consum” se constata o faza de ”apetit” cu o importanta incarcatura psihoemotionala. Se considera ca aceasta faza ”apetitiva” persista la om si dupa incetarea capacitatii de reproducere. La barbati persista chiar dupa ce sunt in imposibilitatea de a realiza efectiv faza ”consumatoare” prin impotenta din diverse cauze.
Motivatia corespunde unei necesitati de a avea un sentiment de multumire, de recompensa.
Indragostitii au fost comparati cu niste bolnavi, starea lor fiind o criza obsesiva. Dragostea pasionala apare astfel ca o nevroza. De altfel, iubirea erotica, pasionala a fost caracterizata ca o stare obsesiva. In formarea si directionarea motivatiei sexuale, factorii emotionali au un rol deosebit.
In dinamica sexuala, aparitia orgasmului coincide cu o tensiune emotionala maxima. Aceasta este urmata de o stare de euforie, de destindere, de multumire.
Memorizarea favorizeaza pastrarea datelor furnizate de experienta, permite compararea excitantilor actuali cu cei anteriori. In plus, favorizeaza imaginatia care asigura persistenta si activitatea motivatiei sexuale, chiar in absenta unor excitanti adecvati din mediul ambiant.
Se apreciaza ca in formarea si activarea motivatiei sexuale si a comportamentului sexual, rolul hotarator revine sistemului nervos. Acest lucru este cauzat de diferitele sale structuri si de mediul social in care traieste individul.
Exista mari deosebiri intre pozitia barbatului si a femeii fata de actul sexual. In unele cazuri, barbatul acorda contactului sexual o semnificatie efemera, trecatoare, uitandu-l. In schimb, pentru femeie acesta a insemnat abandon, daruire, afectiune, ilustrand o traire complexa psihosomatica. Este un fapt incontestabil ca mucoasa uterina, datorita caracteristicilor acesteia de a absorbi anumite substante chimice, poate permite o impregnare a organismului femeii cu numerosi componenti biochimici existenti in sperma.
In cazul graviditatii, acest lucru este si mai elocvent, prin schimburile transplacentare intre produsul de conceptie si mama. La barbat, actul sexual nu produce aceasta impregnare.
De fapt, o casatorie reusita este aceea in care dragostea, increderea sinceritatea si fidelitatea caracterizeaza pe ambii parteneri.
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…