Complicatii cardiovasculare dupa COVID-19

Complicatii cardiovasculare dupa COVID-19 – iata ce efecte cardiovasculare pot sa apara la pacientii post COVID, de ce apar aceste complicatii si cat de severe sunt.

Cuprins:

1. COVID-19 si efectele asupra organismului
2. COVID-19 – cum afecteaza inima?

COVID-19 si efectele asupra organismului

Pentru persoanele care au avut COVID-19, problemele cardiace pot complica recuperarea. COVID-19 poate provoca o serie de complicatii cardiace atat la persoanele cu probleme cardiace preexistente, cat si la persoanele sanatoase. In forma severa a COVID-19, sistemul imunitar al organismului reactioneaza excesiv la infectie, eliberand molecule inflamatorii numite citokine. Aceasta asa-numita „furtuna de citokine” poate deteriora mai multe organe, inclusiv inima. Despre riscul cardiovascular poti citi aici.

In general, pacientii afectati de COVID-19 au forme usoare si se vindeca in decurs de 7-14 zile. Insa, alteori, vorbim de forme severe. Notiunea de COVID de lunga durata sau „Long COVID” se refera la efectele infectiei ce persista saptamani sau luni dupa boala. Cercetarile in aceasta directie au indicat doua grupuri principale de simptome. In primul caz vorbim despre efecte respiratorii, inclusiv cu oboseala si dureri de cap persistente. In al doilea caz vorbim despre simptome care afecteaza mai multe zone ale corpului, inclusiv inima, creierul si intestinul. Au fost raportate frecvent simptome cardiace, cum ar fi palpitatii sau ritm cardiac rapid, precum si furnicaturi, amorteala si probleme de concentrare.

COVID-19 – cum afecteaza organele din corp?

Desi COVID-19 este vazuta ca o boala care afecteaza in principal plamanii, poate afecta si multe alte organe. Aceasta afectare a organelor poate creste riscul de probleme de sanatate pe termen lung. Organele care pot fi afectate de obicei de COVID-19 includ:

• inima – testele imagistice efectuate la cateva luni dupa recuperarea de la COVID-19 au aratat leziuni de durata ale muschilor inimii, chiar si la persoanele care au prezentat doar simptome usoare de COVID-19;
• plamanii – tipul de pneumonie adesea asociata COVID-19 poate provoca daune de lunga durata la nivelul alveolelor pulmonare, iar tesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiratie pe termen lung;
• creierul – datele medicale sugereaza ca infectia poate creste riscul de accidente vasculare cerebrale, convulsii si sindromul Guillain-Barre – o afectiune care provoaca paralizie temporara.

Unii adulti si copii dezvolta sindromul inflamator multisistemic dupa ce au avut COVID-19. In aceasta stare, unele organe si tesuturi se inflameaza grav.

COVID-19 – cum afecteaza inima?

Se crede ca boala COVID-19 afecteaza starea inimii in doua moduri. In primul rand, infectia poate duce la o inflamatie raspandita in tot corpul, care poate afecta functionarea inimii. Infectia declanseaza inflamatii in organism care pot duce la slabirea muschiului inimii, anomalii ale ritmului cardiac si chiar pot provoca formarea de cheaguri in vasele de sange. In al doilea rand, virusul poate invada direct celulele receptoare, cunoscute sub numele de receptori ACE2, in tesutul miocardic si poate provoca leziuni virale directe. De asemenea, poate afecta muschiul inimii in sine prin inflamatie sau invazie directa a celulelor musculare ale inimii si poate duce la insuficienta cardiaca.

Celulele din inima au receptori ai enzimei de conversie a angiotensinei-2 (ACE-2) unde coronavirusul se ataseaza inainte de a patrunde in celule. Leziunile cardiace pot fi date de nivelurile ridicate de inflamatie din organism. Pe masura ce sistemul imunitar al organismului lupta impotriva virusului, procesul inflamator poate afecta unele tesuturi sanatoase, inclusiv inima.

Infectia cu noul coronavirus afecteaza, de asemenea, suprafetele interioare ale venelor si arterelor. Acest lucru poate duce la inflamatia vaselor de sange, deteriorarea vaselor foarte mici si a cheagurilor de sange. Toate acestea pot afecta fluxul sangvin catre inima sau alte parti ale corpului. Febra si infectia determina accelerarea ritmului cardiac, crescand activitatea inimii la pacientii afectati de COVID-19 care dezvolta pneumonie. Tensiunea arteriala poate scadea sau creste, provocand un stres suplimentar asupra inimii. Cresterea cererii de oxigen poate duce la leziuni cardiace, mai ales daca arterele inimii sau muschii cardiaci aveau deja probleme.

Riscul de miocardita

Inflamatia muschiului cardiac, numita miocardita, apare de obicei la pacientii cu boala COVID-19 in forma severa. Miocardita poate rezulta din invazia directa a inimii de catre virusul in sine. Mai frecvent poate fi data de inflamatia cauzata de citokine. In timp ce aceasta forma severa de miocardita este rara, studii recente au sugerat ca o forma mai usoara de inflamatie a muschiului cardiac poate fi mult mai frecventa decat s-a stiut anterior. Un studiu recent a aratat ca inflamatia asimptomatica a inimii a fost observata pe rezultatele RMN la pana la trei sferturi dintre pacientii care si-au revenit dupa COVID-19 sever. Miocardita poate afecta capacitatea inimii de a pompa sange si de a trimite semnale electrice. Formele severe de miocardita pot duce la probleme mai grave, cum ar fi aritmii, boli musculare cardiace si insuficienta cardiaca.

Ce arata studiile?

Un studiu efectuat pe pacienti din Marea Britanie sugereaza ca aproximativ 50% dintre persoanele spitalizate din cauza unei forme severe de COVID-19 prezentau dovezi ale leziunilor cardiace. De asemenea, un studiu ale carui rezultate au fost publicate in JAMA Cardiology a constatat ca persoanele care au avut chiar si o forma usoara de COVID-19 ar putea dezvolta probleme cardiace din cauza infectiei. Insa, alte date sugereaza ca toate infectiile virale pot cauza inflamatii ale inimii – iar rata de complicatii cardiologice din cauza COVID este similara cu cea data de alte infectii.

Un alt studiu, ale carui rezultate au fost publicate tot in JAMA Cardiology, a implicat efectuarea RMN cardiac la un grup 100 de persoane care s-au recuperat de la COVID-19 in ultimele 2-3 luni. Cercetatorii au descoperit anomalii cardiace la 78% dintre pacientii care s-au recuperat si inflamatie miocardica in curs la 60%. Acelasi studiu a constatat niveluri ridicate ale enzimei sangvine troponina –  un indicator al afectarii inimii, la 76% dintre pacientii testati, desi functia cardiaca parea sa fie in general mentinuta. Majoritatea pacientilor din studiu nu au necesitat spitalizare.

Astfel, unii pacienti care s-au recuperat de la COVID-19 pot prezenta semne de afectare a inimii, chiar si dupa saptamani sau luni, potrivit celor doua studii publicate in JAMA Cardiology. Cu toate acestea, este important sa retinem ca anomaliile observate in studiu se pot asocia si cu alte infectii virale si pot fi temporare. Multe cazuri de inflamatie usoara a inimii pot sa nu prezinte simptome si sa se reduca de la sine, fara tratament.

Ritmul cardiac si COVID-19

Dupa COVID-19, daca aveti batai rapide ale inimii sau palpitatii, trebuie sa va adresati medicului. O crestere temporara a ritmului cardiac poate fi cauzata de numerosi factori, inclusiv de deshidratare. Asigurati-va ca beti suficiente lichide, mai ales daca aveti febra. Simptomele unui ritm cardiac rapid sau neregulat pot include batai rapide si neregulate ale inimii, palpitatii, senzatie de ameteala, disconfort in piept.

Cheaguri de sange si probleme ale vaselor de sange

COVID-19 poate creste riscul de formare a cheagurilor. Se considera ca o mare parte a leziunilor cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blocheaza vasele de sange numite capilare, din muschiul inimii. Alte zone ale corpului afectate de cheaguri de sange includ plamanii, picioarele, ficatul si rinichii. COVID-19 poate, de asemenea, sa slabeasca vasele de sange si sa provoace scurgeri. Acest lucrue contribuie la probleme potentiale de lunga durata cu ficatul si rinichii.

Bolile cardiace preexistente – factor de risc

Principalii factori de risc pentru complicatii cardiovasculare dupa COVID sunt hipertensiunea arteriala, glicemia marita, dislipidemia (colesterol ridicat) si obezitatea. Se considera ca hipertensiunea este cel mai mare factor de risc. Hipertensiunea a fost legata de un risc de 2,5 ori mai mare de severitate si mortalitate COVID-19, in special la persoanele cu varsta peste 60 de ani.

Atentie!

Este important ca cei care se recupereaza dupa COVID-19 sa urmareasca anumite simptome – si sa mearga la un consult cardiologic daca le experimenteaza: dificultati de respiratie, dureri toracice, umflarea gleznelor, palpitatii sau batai neregulate ale inimii, senzatie de ameteala.

Referinte:
(1) https://academic.oup.com/eurheartj/article/42/19/1866/6140994
(2) https://www.scientificamerican.com/article/covid-19-can-wreck-your-heart-even-if-you-havent-had-any-symptoms/
(3) https://www.heart.org/en/news/2020/09/03/what-covid-19-is-doing-to-the-heart-even-after-recovery
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-long-term-effects/art-20490351
(5) https://www.health.harvard.edu/blog/covid-19-and-the-heart-what-have-we-learned-2021010621603