Cancerul esofagian afecteaza esofagul, organul care face legatura intre gat si stomac. Aflati din materialul urmator care sunt simptomele de cancer esofagian, dar si tratamentul pentru aceasta boala.
Majoritatea tumorilor esofagiene se formeaza in zona de mijloc sau in cea superioara a esofagului si aprope 90% din acestea sunt canceroase (maligne). Principalul simptom in cazul tumorilor esofagiene, fie ca sunt maligne sau benigne, este dificultatea progresiva la inghitire. Dificultatea incepe la alimentele solide si in cele din urma include si lichidele. Pe masura ce boala se agraveaza, apar pierderea in greutate, regurgitarea mancarii si respiratia urat mirositoare.
Deoarece dificultatile la inghitire apar treptat de-a lungul unei perioade mari de timp, oamenii intarzie sa mearga la doctor. In majoritatea cazurilor, atunci cand o persoana este diagnosticata cu tumora esofagiana, tumora este atat de mare incat cuprinde aproape jumatate din diametrul esofagului.
Probabilitatea de aparitie a tumorilor maligne este de 2 ori mai mare la barbati decat la femei. Indivizii cu risc mare pentru acest tip de cancer sunt cei cu varsta cuprinsa intre 50-60 de ani care sunt fumatori inraiti si care consuma cantitati mari de alcool.
Cancerul esofagian se mentine in continuare o afectiune cu prognostic nefavorabil, cu o rata de supravietuire la 5 ani de doar 16.9% in Statele Unite si de 10% in Europa.
In anul 2008, in Romania, incidenta cancerului esofagian este de 3,9, cu o prevalenta la 5 ani de 4,9 si o mortalitate de 3,5 la 100000 locuitori. Varsta medie a pacientilor la diagnosticul bolii este de 68 de ani, doar 2.6% din cazuri fiind diagnosticate sub 45 de ani.
Esofagul cervical are ca limita superioara marginea inferioara a cartilajului tiroid si limita inferioara incizura sternala. Esofagul toracic superior are ca limita superioara incizura sternala si limita inferioara bifurcatia traheei. Esofagul toracic mijlociu are ca limita superioara bifurcatia traheala si inferioara, situata la aproximativ 32 de cm de incisivi. Esofagul toracic inferior si jonctiunea esogastrica sunt delimitate superior de venele pulmonare inferioare si inferior de stomac. Cancerul primilor 5 cm din stomac ce invadeaza esofagul este clasificat ca si cancer esofagian (cancer gastroesofagian).
Nu se cunoaste exact cauza aparitiei cancerului esofagian. Aceasta maladie se dezvolta atunci cand in ADN-ul celulele esofagului se produc mutatii. Aceste mutatii fac ca celulele sa creasca si sa se dezvolte fara control. Celulele anormale acumulate formeaza o tumora in esofag. Aceasta poate creste, poate invada structurile si tesuturile din apropiere si se poate raspandi catre alte parti ale corpului.
Din punct de vedere anatomopatologic, marea majoritate a cancerele esofagiene apartin uneia din cele 2 grupe: adenocarcinoame sau carcinoame cu celule scumoase. Adenocarcinomul este mai frecvent intalnit in vecinatatea jonctiunii gastroesofagiene, in timp ce carcinomul scuamos este intalnit mai frecvent in jumatatea superioara a esofagului.
Orice lucru care creste riscul de a face o boala se numeste factor de risc. Prezenta unui factor de risc nu inseamna ca obligatoriu pacientul va face boala. De asemenea, absenta unui factor de risc nu inseamna ca pacientul nu va face boala cu siguranta. Factorii de risc sunt diferiti pentru adenocarcinomul esofagian si pentru carcinomul cu celule scuamoase.
Cel mai frecvent, pacientii cu cancer esofagian se prezinta in stadii avansate de boala, atunci cand dezvoltarea tumorii produce dificultate la inghitire (disfagie). Disfagia apare cand esofagul este stenozat (ingustat) la o treime din diametrul sau initial. Alte simptome care mai pot aparea sunt durerea la inghitire, hemoragie digestiva, dureri in gat (dureri esofag), raguseala (esofag iritat), mucus pe esofag si scadere ponderala.
Majoritatea pacientilor cu adenocarcinom esofagian prezinta un istoric lung de boala de reflux gastroesofagian (senzatia de arsura la nivelul abdomenului superior). Cancerul esofagian precoce nu produce, de obicei, semne sau simptome. In stadiu precoce, boala poate fi depistata doar prin supravegherea periodica endoscopica la pacientii cu boala de reflux gastroesofagian.
Acest test este util la pacientii cu disfagie, punand in evidenta neregularitatile mucoasei. La pacientii cu stenoze stranse, la care EDS nu poate depasi zona de stenoza, tranzitul digestiv superior poate permite evaluarea esofagului distal si a stomacului.
Endoscopia Digestiva Superioara este deosebit de utila pentru diagnosticul cancerului esofagian si pentru prelevarea de biopsii tumorale. De asemenea, ea poate determina daca tumora este superficiala sau avansata local, daca este mobila sau fixata la structurile vecine.
Prezinta o acuratete superioara celorlalte mijloace imagistice in stadializarea tumorii primare si a ganglionilor limfatici regionali.
Prezinta limitari importante in evaluare tumorii primare esofagiene deoarece nu poate diferentia straturile esofagiene, si deci nu poate diagnostica leziunile precoce. CT este foarte sugestiv in leziunile avansate, atunci cand acestea infiltreaza grasimea sau structurile din jurul esofagului.
Mai multe studii au evidentiat ca Tomografia cu Emisie de Pozitroni (PET), ce foloseste ca trasor un analog al glucozei radiomarcat (18F-fluorodeoxiglucoza – FDG), prezinta o specificitate superioara CT in diagnosticul bolii metastatice si a statusului ganglionar in cancerul esofagian.
Efectuarea laparoscopei de stadializare la inceputul unei interventii chirurgicale cu viza curativa permite evitarea morbiditatii unei laparotomii prin punerea in evidenta a bolii metastatice nevizualizata imagistic.
Inainte de a incepe tratamentul unui pacient cu cancer esofagian, alaturi de stadializarea bolii primare, este foarte importanta evaluarea factorilor cunoscuti a se asocia cu morbiditatea si mortalitatea asociata terapiei.
Acesti factori sunt: varsta pacientului, istoric recent de consum de alcool sau tutun, obezitatea, scaderea ponderala marcata, statusul nutritional, statusul fiziologic, disfunctia hepatica si disfunctia renala. Orice simptom de boala cardiovasculara trebuie evaluat prin electrocardiografie, ecocardiografie si test de stres. La nevoie, poate fi efectuata o coronarografie, fiind stiut ca pacientii cu boala coronariana semnificativa prezinta un risc crescut de morbiditate si mortalitate.
Doar 22% dintre pacientii cu cancer esofagian sunt diagnosticati cu boala localizata, rezecabila chirurgical. Singura sansa de vindecare a acestor pacienti este reprezentata de rezectia chirurgicala cu viza curativa. Unul din criteriile folosite pentru stabilirea rezecabilitatii chirurgicale este statusul fiziologic al pacientului, varsta fiziologica, mai degraba, si nu cea cronologica.
In acest moment sunt acceptate de specialisti mai multe interventii chirurgicale cu viza curativa pentru cancerul esofagian. Una din tehnicile chirurgicale este esofagectomia transhiatala, cu realizarea anastomozei la nivel cervical intre esofag si stomac. O alta posibilitate este esofagectomia transtoracica Ivor-Lewis. Aceasta implica mobilizarea abdominala a stomacului, excizia transtoracica a esofagului cu anastomoza intratoracica a stomacului la esofagul toracic superior. O varianta a procedurii Ivor-Lewis este esofagectomia prin incizie toracoabdominala stanga, ascensionand stomacul la nivelul hemitoracelui stang. O alta tehnica chirurgicala este reprezentata de esofagectomia prin triplu abord, cu mobilizare abdominala a stomacului, toracotomie cu rezectie esofagiana si disectie ganglionara si incizie cervicala cu realizarea anastomozei la acest nivel.
Cancerele esofagiene cervicale trebuie abordate de echipe chirurgicale mixte, interventia chirurgicala implicand rezectia partiala de faringe, laringe, glanda tiroida si esofag proximal, rezultand o morbiditate semnificativa.
Chimioterapia administrata preoperator are rolul de a creste procentul rezectiilor esofagiene curative, prin diminuarea dimensiunilor tumorale si a stadiului bolii. De asemenea, prin chimioterapia preoperatorie se suprima boala micrometastatica, scazand atat rata recidivelor locale, cat si la distanta ale bolii. Un alt avantaj al administrarii preoperatorii a chimioterapiei este inceperea cat mai precoce, dupa diagnostic, a terapiei sistemice, cat si testarea in vivo a chimiosensibilitatii tumorale, element ce va influenta si alegerea terapiei postoperatorii. In cancerele digestive superioare avansate locoregional, fezabilitatea chimioterapiei neoadjuvante a fost demonstrata de mai multe studii clinice.
In concluzie, pacientii cu cancer esofagian rezecabil sunt tratati preoperator sau perioperator cu chimioterapie in Europa si cu chimioradioterapie preoperatorie in Statele Unite. Clinicienii care propun chimioradioterapia preoperatorie argumenteaza prin rata mai mare de raspuns histopatologic complet si de downstaging tumoral, prin acest abord comparativ cu chimioterapia preoperatorie.
Analizand rezultatele studiilor privind rezultatele tratamentului multimodal prin chimioradioterapie preoperatorie urmata de rezectie chirurgicala la pacientii cu cancer esofagian rezecabil, putem concluziona ca acesti pacienti prezinta un control locoregional al bolii mai bun si o calitate asemanatoare a vietii.
In perioada postoperatorie, pacientul poate beneficia de chimioterapie, radioterapie sau de combinarea lor. Daca pacientul va primi sau nu tratament postoperator depinde de stadializarea bolii in urma rezectiei chirurgicale, de tipul rezectiei chirurgicale efectuate, precum si de tratamentul primit preoperator.
Pe masura ce avanseaza, maladia poate provoca anumite complicatii, cum ar fi:
Prognosticul cancerului esofagian este direct proportional cu stadiul bolii in momentul diagnosticului. Astfel, rata supravietuirii la 5 ani este de:
Tratamentul de suport este rezervat pacientilor cu cancer esofagian in faza terminala sau care se afla intr-un stradiu avansat de infectie pulmonara cu insuficienta respiratorie sau casexie.
Cat de grave sunt tumorile esofagiene?
Majoritatea tumorilor din esofag sunt maligne. Din cauza faptului ca boala este foarte avansata atunci cand este descoperita, ratele de vindecare sunt foarte mici. Detectarea la timp este cheia succesului tratamentului.
Puteti lua masuri pentru a reduce riscul de aparitie a cancerului esofagian. De exemplu:
Daca fumati, aflati de la medic cum puteti renunta la acest viciu. Pacientii au la dispozitie medicamente si consiliere pentru a se lasa de fumat. Daca nu fumati, ideal ar fi sa nu incepeti.
Daca alegeti sa beti alcool, faceti acest lucru cu moderatie. Pentru adultii sanatosi, acest lucru inseamna pana la o bautura pe zi pentru femeile de toate varstele si barbatii mai in varsta de 65 de ani si pana la doua bauturi pe zi pentru barbatii in varsta de 65 de ani si mai tineri.
Adaugati o varietate de fructe si legume colorate in alimentatie.
Daca sunteti supraponderala sau obeza, intrebati-l pe medic cum puteti scapa de kilogramele in plus.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…