Boala Alzheimer este o boala progresiva, incurabila, care distruge treptat celulele neuronale, iar pacientii afectati incep sa aiba probleme de memorie, tulburari comportamentale, precum si pierderea capacitatii de a indeplini activitatile zilnice. Aflati care sunt cauzele si simptomele bolii Alzheimer, dar si solutiile de tratament disponibile in prezent.
7. Cum poate fi prevenita dementa?
Potrivit Asociatiei Alzheimer, boala Alzheimer reprezinta 60-80% din cazurile de dementa. Majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala primesc un diagnostic dupa varsta de 65 de ani.
Dementa este un termen folosit pentru a descrie pierderea memoriei si pierderea altor capacitati intelectuale, cum ar fi rationamentul si gandirea, care sunt destul de grave pentru a provoca probleme in viata de zi cu zi. Boala Alzheimer este numita dupa doctorul Alois Alzheimer, care a descoperit boala in 1906.
Cel mai mare factor de risc al Alzheimer este imbatranirea. Cu toate acestea, nu este o parte normala a imbatranirii. In timp ce majoritatea persoanelor care au Alzheimer au varsta de peste 65 de ani. Aceasta boala poate sa apara si la persoane cu o varsta mai mica. Alzheimer cu debut precoce este atunci cand boala devine vizibila la o persoana care are varsta de 40 sau 50 de ani. Aproximativ 5% dintre persoanele cu aceasta boala se afla in aceasta grupa de varsta.
Aceasta este o boala care se inrautateste progresiv in timp. In fazele tarzii, cineva cu Alzheimer ar putea sa nu poata comunica sau rationa cu cei din jur. De asemenea, vor avea nevoie in cele din urma de ingrijire cu norma intreaga pentru viata de zi cu zi.
Potrivit Asociatiei Alzheimer, aceasta este a sasea cauza principala de deces in Statele Unite.
Durata medie de viata a unei persoane cu boala este de opt ani dupa diagnostic, dar poate trai pana la 20 de ani, in functie de alte conditii de sanatate. Nu exista nici un tratament in acest moment. Boala Alzheimer nu se vindeca. Insa exista tratamente care pot incetini progresia si de a imbunatati calitatea vietii pentru cei cu boala.
Boala Alzheimer este cea mai raspandita forma de dementa care afecteaza persoanele de peste 60 de ani. In aceasta boala, acumularea nivelului de beta-amiloid conduce la aparitia placilor senile.
Beta-amiloidul este o proteina care a fost gasita si identificata de Alois Alzheimer in 1906. Cei mai multi oameni de stiinta si cercetatori cred ca atunci cand beta-amiloidul se acumuleaza in creier, aceasta va provoca boala Alzheimer. Teoria dominanta este ca proteina este lipicioasa si formeaza o placa care stranguleaza celulele sanatoase din creier.
Dementa mixta este o afectiune in care apar anomalii caracteristice mai multor tipuri de dementa simultan. In cea mai comuna forma de dementa mixta, depunerile anormale de proteine asociate cu boala Alzheimer coexista cu probleme ale vaselor de sange legate de dementa vasculara.
Simptomele dementei mixte pot varia, in functie de tipurile de schimbari ale creierului implicate si de regiunile afectate de creier. In multe cazuri, simptomele pot fi similare sau chiar nu pot fi diferentiate de cele ale bolii Alzheimer sau de alt tip de dementa.
Desi dementa mixta este rar intalnit in timpul vietii, multi cercetatori considera ca merita o atentie sporita deoarece combinatia a doua sau mai multe tipuri de schimbari cerebrale legate de dementa poate avea un impact mai mare asupra creierului decat un singur tip.
Dementia senila se caracterizeaza printr-o scadere a abilitatilor cognitive. Aceasta poate include capacitatea persoanei de a se concentra, de a-si reaminti informatii si de a judeca corect o situatie.
Dementia senila este o deteriorare a corpului si a mintii asociata cu imbatranirea avansata. Indicatiile de varsta inaintata variaza in momentul aparitiei lor.
Cand oamenii spun ca uita ceva, glumesc adesea sunand ca au Alzheimer. Dar, a suferi de Alzheimer este cu totul altceva decat a suferi de un lapsus ocazional. Boala Alzheimer este o afectiune care se agraveaza progresiv.
Majoritatea persoanelor cu Alzheimer au urmatoarele caracteristici comune:
La debut, boala este marcata de episoade de amnezie, in special a evenimentelor recente sau a indicatiilor simple. Dar ce incepe ca o usoara amnezie, persista si se accentueaza. Persoanele cu Alzheimer pot repeta afirmatii si pot uita conversatii sau intalniri. Ei incep sa aiba un obicei din a incurca ordinea lucrurilor, deseori punandu-le in locuri unde nu au ce cauta. Adesea uita nume si, in final, pot uita numele celor din familie sau numele obiectelor uzuale de genul pieptenelui sau ceasului.
Persoanele cu Alzheimer pot avea initial dificultati in efectuarea calculelor simple, problema ce progreseaza pana la aparitia problemelor de intelegere si recunoastere a numerelor.
Poate fi dificil pentru persoanele cu Alzheimer sa-si gaseasca cuvintele potrivite pentru a-si exprima gandurile sau chiar sa urmareasca o conversatie. In final pot fi afectate scrisul si cititul.
Persoanele cu boala Alzheimer pot pierde notiunea timpului si a datelor calendaristice. Ei se pot pierde in imprejurari familiare. In final, ei pot chiar pleca de acasa si se pot rataci.
Rezolvarea problemelor zilnice, de tipul a sti ce sa faci daca arde ceva pe aragaz, devine foarte dificila. Bolnavii au greutati in efectuarea de actiuni care necesita planificare, luarea de decizii si rationament.
Anumite activitati constand in mai multe etape, ce odinioara erau de rutina, de exemplu gatitul, devin chinuitoare pe masura evolutiei bolii. Bolnavii pot uita sa efectueze actiuni simple ca de exemplu spalatul pe dinti.
Indivizii cu Alzheimer pot prezenta variatii dispozitionale. Ei pot prezenta neincredere fata de ceilalti, incapatanare excesiva si retragere sociala. La inceput, acesta poate fi un raspuns la frustrarea pe care o simt cand observa modificarile de memorie pe care nu le pot controla. Deseori boala Alzheimer este insotita de depresie. Nelinistea psihomotorie este iarasi un semn frecvent iar pe masura ce boala evolueaza, persoanele pot deveni anxioase sau agresive.
Debutul bolii Alzheimer este, de obicei, lent, iar evolutia bolii este progresiva, pe parcursul a mai multor ani. Ritmul de evolutie a bolii este diferit pentru fiecare persoana in parte. Initial, pierderile de memorie pot fi considerate „o parte normala a procesului de imbatranire”, dar ulterior, dupa ce boala progreseaza, aceste simptome pot fi considerate primele stadii ale bolii Alzheimer. Pierderile de memorie, in special memoria pe termen scurt, sunt primele simptome ce apar in cursul acestei afectiuni.
De asemenea, modificari usoare de personalitate, cum ar fi o stare de apatie, spontaneitate diminuata si tendinta de a se retrage de la interactiunile sociale, pot sa apara la inceputul bolii.
Putem considera 3 stadii de evolutie a bolii: usoara, moderata si severa.
Simptome ce apar in primul stadiu al bolii:
Aceste simptome sunt rezultatul pierderii treptate a functiei cerebrale. Prima care se deterioreaza este zona creierului ce controleaza functiile de vorbire si memorie.
Boala Alzheimer in stadiul moderat poate provoca:
In acest stadiu al bolii, este posibil sa existe dificultati in amintirea unor informatii foarte recente. Apar, de asemenea, tulburarile de vorbire (imposibilitatea de a-si gasi cuvintele pentru a se exprima). Manifestarea acestor simptome poate conduce la stari de frustrare si depresie ce produc schimbari bruste de dispozitie.
Manifestarea bolii Alzheimer in stadiul sever:
In aceasta etapa persoana poate parea foarte dezorientata si este foarte probabil sa apara stari de halucinatii, deziluzie sau suspiciune. Pacientii cred ca pot vedea, mirosi sau auzi lucruri care nu sunt reale (halucinatii) sau sustin unele credinte false (cineva i-a atacat sau i-au fost furat anumite lucruri). Aceste aspecte pot fi foarte dificile pentru persoana afectata de boala, precum si pentru familie si prieteni.
Cand boala devine severa, ea poate provoca o serie de alte simptome, cum ar fi:
Este important de remarcat faptul ca infectiile sau unele medicamentele pot creste simptomele de dezorientare sau tulburarile de comportament. De aceea, in cazul in care simptomele de Alzheimer se intensifica intr-o anumita perioada, persoanele trebuie sa fie investigate pentru a se exclude aceste cauze.
Pe masura ce boala progreseaza, individul isi pierde treptat capacitatea de a functiona mental, social si in cele din urma fizic. In timpul stadiul sever al bolii Alzheimer, pacientii incep de multe ori sa-si neglijeze igiena personala. Acesta este stadiu in care vor deveni incapabili de a avea grija de ei insisi si vor avea nevoie de persoane care sa-i ingrijeasca permanent.
Probabilitatea de manifestarea a bolii Alzheimer creste semnificativ dupa varsta de 70 de ani.
13% dintre persoanele de peste 65 de ani au Alzheimer sau o alta forma de dementa, in timp ce aproape 50% dintre persoanele de peste 85 ani sufera de Alzheimer. Cu toate acestea, boala Alzheimer nu este o parte normala a procesului de imbatranire si multi oameni traiesc multi ani si nu dezvolta boala Alzheimer. De asemenea, exista anumiti factori genetici de risc pentru boala Alzheimer.
Intre 2% -5% dintre pacienti dezvolta boala la varsta a doua (40-50 de ani). Cel putin jumatate dintre acesti pacienti cu debut precoce au mostenit mutatii genetice asociate cu boala Alzheimer.
Mai mult decat atat, copiii persoanelor ce prezinta aceste mutatii genetice au un risc de 50% de a dezvolta boala Alzheimer. Toti pacientii cu sindrom Down vor dezvolta modificari cerebrale caracteristice bolii Alzheimer incepand cu 40 de ani.
Aceasta boala nu afecteaza pe toata lumea in acelasi mod, astfel incat indivizii pot simti simptome in momente diferite. Daca dumneavoastra sau daca o persoana draga aveti oricare dintre aceste simptome si acestea cauzeaza probleme cu viata de zi cu zi, ar trebui sa discutati cu medicul in cel mai scurt timp.
Boala Alzheimer este provocata de atrofierea sau distrugerea anumitor zone ale creierului. Nu se cunosc foarte clar cauzele ce conduc la aparitia acestui proces dar s-a dovedit ca persoanele cu Alzheimer prezinta cantitati anormale de proteine (plachete de amiloid) in creier. Aceasta proteina (amiloid) reduce eficienta neuronilor sanatosi si este suspectata ca provoaca treptat distrugerea lor.
Cuprul ar putea fi o cauza majora in declansarea si evolutia bolii Alzheimer. Desi, pana in prezent, nu au fost inca identificate cauzele distrugerii celulelor cerebrale, este probabil ca o combinatie de factori, inclusiv varsta, mostenirea genetica, factorii de mediu, stilul de viata si starea generala de sanatate, este responsabila de aceasta. La unele persoane, boala se poate instala cu multi ani inainte de aparitia primelor simptome.
Deoarece multe alte afectiuni pot fi confundate cu boala Alzheimer, o evaluare clinica completa este esentiala in stabilirea unui diagnostic corect. O astfel de evaluare ar trebui sa includa cel putin trei componente majore:
Boala Alzheimer fiind o afectiunie dificil de diagnosticat, ea poate fi confundata cu:
Diagnosticul este stabilit, de obicei, dupa eliminarea altor posibile afectiuni. In situatia in care se suspecteaza boala Alzheimer, dupa examinare fizica si efectuarea analizelor de sange, medicul poate recomanda unele teste de imagistica (CT sau RMN) pentru a pune in evidenta anumite modificari la nivel cerebral.
Diagnosticarea bolii poate fi stabilita de o echipa medicala formata dintr-un medic neurolog, un psihiatru si un psiholog.
Nu exista pana in prezent niciun tratament pentru vindecarea acestei afectiuni.
Tratamentele disponibile amelioreaza temporar unele simptome si urmaresc incetinirea evolutiei bolii.
S-a constatat ca persoanele cu Alzheimer prezinta un deficit de acetilcolina, un neurotransmitator cerebral. Cercetarile au demonstrat ca acetilcolina este foarte importanta in mentinerea capacitatii de formare a amintirilor.
Anumite substante, numite inhibitori de colinesteraza, au efecte pozitive in mentinerea resurselor existente de acetilcolina.
Astfel, medicamente precum clorhidrat de donepezil, rivastigmina si galantamina pot fi utilizate in stadiile usoare si moderate ale bolii Alzheimer. Ele reduc temporar simptomele ce se manifesta asupra memoriei si gandirii, dar nu incetinesc evident evolutia bolii. De obicei, reactiile adverse sunt minore, dar pot include diaree, greata, insomnie, oboseala si pierderea poftei de mancare.
Un alt medicament numit memantin a fost lansat in Marea Britanie in 2002 si functioneaza intr-un mod diferit de celelalte trei, fiind singurul medicament care este recomandat pentru persoanele in stadiile moderate si severe ale bolii.
Efectele secundare pot include ameteli, dureri de cap si oboseala, si – mai rar – halucinatii sau confuzie.
Toate aceste medicamente nu constituie un remediu pentru boala Alzheimer, ele putand doar stabiliza unele dintre simptomele bolii pentru o perioada limitata, de obicei, 6-12 luni. Periodic pot avea loc evaluari pentru a se asigura daca pacientul raspunde la tratamentul efectuat, precum si pentru a monitorizarea stadiul de evolutie a bolii.
Deoarece simptomele bolii Alzheimer includ agitatie, depresie, halucinatii, anxietate si tulburari de somn, medicii pot recomanda diferite medicamente specifice pentru ameliorarea acestor manifestari.
In cazul in care aceste comportamente sunt rare sau usoare, ele nu necesita tratament medicamentos. Cu toate acestea, adesea aceste simptome sunt atat de grave incat devine imposibila ingrijirea persoanelor afectate si tratamentul medicamentos pentru a controla aceste simptome devine necesar. Agitatia este foarte frecventa, in special in stadiile moderate si severe ale bolii Alzheimer.
Mai multe clase diferite de medicamente au fost utlizate pentru a trata agitatia incluzand: antipsihotice, anxiolitice si beta-blocante. De asemenea, unele manifestari psihice, cum ar fi: anxietatea, apatia, sentimentele intense de nefericire si dificultatile de concentrare, pot beneficia de tratamente antidepresive.
Tratamentul pentru boala Alzheimer implica, de asemenea, crearea unui plan de ingrijire. Acesta identifica tipul de asistenta necesar pentru ingrijirea persoanei afectate si se concentreaza asupra modalitatilor de acordare a acestui sprijin. Ingrijirea unei persoane Alzheimer este o provocare care necesita multa rabdare, creativitate, cunostinte si abilitati din partea persoanei insotitoare. Scopul acestui plan de ingrijire vizeaza ajutorul dat persoanei bolnave pentru a-si pastra demnitatea si auto-respectul, asigurarea unui mediu inconjurator familial si sigur, precum si gasirea unor solutii optime de rezolvare a tulburarilor de comportament in vederea imbunatatirii calitatii vietii persoanei asistate.
Nu exista nicio modalitate dovedita de prevenire a bolii Alzheimer. Cercetarile de pana acum sugereaza ca reducerea riscul de boala Alzheimer poate realizat prin reducerea riscului de boli de inima. Multi dintre factori de risc pentru bolile de inima influenteaza riscul de boala Alzheimer si dementa vasculara. Printre acestia se numara hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat, obezitatea si diabetul.
Rezultatele studiului nu au fost edificatoare in privinta faptului ca dieta, exercitiile fizice sau stilul de viata sanatos poate preveni sau stopa declinul cognitiv. Insa, aceste alegeri sanatoase joaca un rol benefic in mentinerea sanatatii cognitive si a unei stari generale bune de sanatate, astfel incat aceste strategii pot fi intotdeauna urmate:
Daca aveti grija de o ruda cu boala Alzheimer, va puteti intreba daca exista cumva posibilitatea de a reduce riscul propriu de a face boala Alzheimer. Cercetari legate de aceasta boala se afla in desfasurare, insa dieta si exercitiul fizic par sa fie solutia. Studiile indica un risc mai scazut in randul oamenilor care urmeaza o dieta mediteraneana bogata in legume, peste si alune. De asemenea, cercetarile sugereaza ca cei care sunt cei mai activ fizic sunt cel mai putin expusi sa dezvolte Alzheimer.
Boala Alzheimer este o boala degenerativa a creierului care are ca prim factor derisc varsta inaintata.
Pe langa tulburari de memorie, gandire, limbaj aceasta boala asociaza tulburari de comportament si incapacitatea de a dezvolta activitati cotidiene obisnuite. De obicei, anturajul bolnavului este cel care sesizeaza aceste modificari desiuneori bolnavul le poate constientiza. Simptomul uitarii evenimentelor recenteeste in mod normal primul semn al bolii. Tulburarile de limbaj, incapacitatea de a duce la bun sfarsit unele indatoriri, dezorientarea, tuburarile de gandiresi judecata, modificari ale dispozitiei si o stare de somnolenta continua suntsimptome care fac parte din tabloul clinic de debut al acestei boli.
Ingrijirea unui bolnav care sufera de boala Alzheimer este extrem de dificila si necesita efort fizic, moral si financiar.
Gemoterapia ne ofera o schema terapeutica utila in ameliorarea simptomatologieiacestei boli si in incetinirea evolutiei ei. Aceasta schema este alcatuita din Extractdin muguri de Arin negru- Alnus glutinosaMG=D1, Extract din mladite de Sequoia- Sequoiagigantea MG=D1 si Extract dinmuguri de Mesteacan pufos- Betulapubescens MG=D1.
Extractul din mladite de Sequoia- Sequoia gigantea MG=D1 are o excelentaactiune anti-senescenta, energetica, tonica si stimulatoare generala.
Extractul din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1 are actiune antitrombotica si tonifianta asupra sistemuluivascular arterial (arterele din sfera encefalica si coronariana) imbunatatindcirculatia la acest nivel.
Extractul din muguri de Mesteacan pufos- Betula pubescens MG=D1, este unmare reglator al tulburarilor minerale si metabolice din organism, in specialca tonic si stimulant in astenia psiho-fizica.
Iata schema cu dozele corespunzatoare: dimineata Extract din mladite de Sequoia- Sequoiagigantea MG=D1 50 picaturi, pranz Extractdin muguri de Arin negru- Alnus glutinosaMG=D1 50 picaturi si seara (nu mai tarziu de ora 18), Extract din muguri de Mesteacan pufos- Betula pubescens MG=D1 50 picaturi.
Boala Alzheimer se manifesta diferit la fiecare persoana in parte. La unele persoane, simptomele se agraveaza rapid, ducand la pierderea severa a memoriei si confuzie in doar cateva ore. La alte persoane, schimbarile sunt mai usoare si treptate, durand pana la 20 de ani sa se manifeste. Durata medie de supravietuire dupa aplicarea diagnosticului de Alzheimer este de trei la noua ani.
Deoarece Alzheimer afecteaza puterea de concentrare, pacientii pot pierde capacitatea a duce la capat sarcini simple, cum ar fi gatitul sau plata facturilor. Pe masura ce boala avanseaza, persoana in cauza ajunge sa nu mai recunoasca cunoscutii si locurile familiare. Se poate rataci usor sau folosi ustensilele in mod gresit, cum ar fi sa se pieptene cu o furculita. Incontinenta, problemele de echilibru si pierderea limbajului sunt frecvente in stadiile avansate.
Coordonarea slaba, pierderea memoriei si confuzia reprezinta o combinatie fatala cand te afli la volan, astfel ca cel mai bine este sa nu lasati pacientul la volan.
Exercitiul poate ajuta persoana cu boala Alzheimer sa-si mentina o anumita forta musculara si coordonare. De asemenea, amelioreaza dispozitia si reduce starea de anxietate. Consulta medicul in legatura cu tipul potrivit de exercitii. Activitatile repetitive, cum este mersul pe jos, plivirea ierbii sau pana si impaturitul hainelor, pot fi cele mai eficiente modalitati de calmare.
Ca si ingrijitor al unei persoane cu boala Alzheimer, vei avea multe responsabilitati, de la gatit la plata finantelor. Chiar daca va veti vei ocupa de pregatirea mesei si de bani, este bine sa incurajezati si pacientul sa faca singur anumite activitati. V-ar fi de ajutor sa puneti etichete pe sertare cu continutul lor si sa lipiti notite cu sarcinile sale zilnice pentru a-si aduce aminte.
In stadiile timpurii ale bolii Alzheimer, deseori pacientii inteleg ce se intampla si se pot rusina sau deveni anxiosi. Fii atent la semne de depresie deoarece deseori aceasta poate fi controlata cu medicamente. In stadiile mai avansate, persoana in cauza poate deveni paranoica sau violenta. Tine minte ca boala este responsabila pentru aceasta schimbare. Anunta medicul imediat de comportamentul violent.
Unele persoane cu Alzheimer devin abatute cand soarele apune. Aceasta agitatie tinde sa dureze seara si uneori toata noaptea. Cauza nu este cunoscuta, insa exista cateva strategii pentru a reduce aceasta tensiune. Tineti casa luminata si trageti draperiile inainte ca soarele sa apuna. Incercati sa-i distrageti atentia cu o activitate preferata. Si reduceti cofeina de dupa mic dejun.
Multe persoane cu Alzheimer intampina probleme in amintirea numelor, chiar si a membrilor familiei. O solutie temporara ar fi sa puneti poze cu prieteni si rude cu numele acestora atasate. In cele din urma, pacientul nu va mai putea recunoaste fetele si se va comporta cu persoanele dragi ca si cu niste straini. Acesta este un moment nefericit pentru membrii familiei, in special pentru membrul familiei care il ingrijeste.
Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate deveni obositor fizic si mental. Semnele de stres ale ingrijitorului sunt:
Pentru a evita starea de epuizare, incercati ca in fiecare zi sa faceti pentru cateva minute ceva ce va place. Tineti legatura cu prietenii si cand aveti ocazia ocupati-va si de hobby-urile voastre. Gasiti un prieten sau o ruda care sa fie omul dvs. de sprijin. De asemenea, va puteti inscrie online intr-o comunitate sau intr-un Asociatie a bolii Alzheimer.
Multi pacienti exprima dorinta de a ramane in casele lor pe cat de mult posibil. Din nefericire, pe masura ce boala avanseaza acestia intampina dificultati in a se imbraca singuri sau a folosi baia.
Persoanele cu boala Alzheimer avansata isi pierd capacitatea de a merge, vorbi sau raspunde celorlalti. In cele din urma, boala impiedica functiile vitale, cum este capacitatea de a inghiti. Pacientii aflati in acest stadiu pot beneficia de ingrijire in cadrul unei facilitati, care asigura confort si alinarea durerii.
Copiii pot fi confuzi, tematori sau chiar revoltati cand un membru al familiei este afectat de boala Alzheimer. Incercati sa le comunicati ca aceste sentimente sunt normale si sa le raspundeti deschis intrebarilor despre boala.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…