Autosabotajul este un mecanism automat si inconstient, prin care ne facem rau, fie ca vorbim de sanatate, relatii sau succes in plan profesional etc. Cand si de ce apare autosabotajul, ce efecte poate avea si ce putem face pentru a rupe acest tipar de comportament?
1. Ce este autosabotajul?
2. Ce provoaca autosabotajul?
3. Cum se manifesta tendinta de autosabotare?
4. Cum putem combate autosabotajul?
5. Consecinte pe termen lung
6. Cum sa nu ajungi la autosabotaj?
Autosabotajul este un tipar de comportament prin care, in mod inconstient, persoana isi creeaza singura probleme in viata de zi cu zi, face anumite comportamente care ii fac rau (imediat sau pe termen lung) sau isi afecteaza sansele de a-si indeplini obiectivele pe care si le-a stabilit.
Desi autosabotajul este destul de comun, de cele mai multe ori nu stim de ce avem aceste comportamente si cum sa le oprim. Autosabotajul poate aparea in numeroase situatii. Exemple frecvente de autosabotaj includ: procrastinarea (amanarea de a incepe sau realiza o sarcina); perfectionismul; sabotarea unor relatii; auto-vatamarea. Autosabotajul apare inclusiv atunci cand incercam sa schimbam un obicei negativ sau ne luptam cu o tulburare precum depresia, adictiile.
Mecanismul autosabotajului este foarte subtil, astfel ca uneori nu realizam ca ne autosabotam. De exemplu, perfectionismul este de multe ori considerat o valoare sau o trasatura pozitiva. Insa perfectionismul poate fi o forma de autosabotaj. De exemplu, o persoana perfectionista care vrea sa realizeze o activitate fara greseli ar putea sa evite sa faca unele imbunatatiri ale muncii ei, care sunt riscante, dar care ar ajuta-o sa isi atinga mai repede obiectivul.
Una dintre explicatiile autosabotajului este legat de faptul ca mintea noastra este obisnuita cu un anumit tipar. Cand iesim din zona noastra de confort (pe care o cunoastem si in care stim la ce sa ne asteptam), ne este teama, nu ne simtim confortabil, nu avem nicio certitudine. Astfel ca ajungem, inconstient, sa facem ceva ca sa „stricam” cursul lucrurilor.
In spatele tendintei de autosabotaj poate fi un mecanism inconstient, bazat pe o serie de convingeri disfunctionale si distorsionate, care determina persoana sa isi subestimeze abilitatile, sa isi suprime emotiile si sa faca toate acele actiuni prin care se saboteaza.
In cazul autosabotarii relatiilor, cauza ar putea fi teama de abandon sau de pierdere a relatiei respective; de aceea persoana evita suferinta emotionala si vulnerabilitatea autosabotand acea relatie inainte de a deveni prea serioasa.
Autosabotajul este legat si de sindromul impostorului, tipar psihologic care face persoana sa se indoiasca de realizarile sale, ca creada ca nu e suficient de inteligenta sau competenta si sa aiba o permanenta teama ca la un moment dat va fi descoperita si ca ceilalti vor afla „adevarul”: despre ea.
Fenomenul autosabotajului consta intr-o serie de credinte disfunctionale si de obiceiuri si comportamente autodistructive, care apar si se manifesta in ciuda efectelor negative pe care le au asupra vietii.
Persoanele cu tendinta de autosabotare au deseori o voce interioara foarte autocritica, care le spune ca nu sunt suficient de bune, ca nu fac suficient, ca orice ar face nu e de ajuns. Iar prin autosabotaj, nu fac decat sa intareasca aceste convingeri disfunctionale despre sine.
Tendintele de autosabotaj pot fi evidente pentru persoana in cauza („De ce fac mereu asta?”, „De ce ajung sa stric lucrurile?”, „De ce ma sabotez singur?„). Insa unele persoane nici nu constientizeaza ca se autosaboteaza (acest lucru se intampla mai ales in relatii); in schimb resimt din plin efectele acestui tipar de comportament.
Pentru a putea opri tendinta de autosabotare, e important ca in primul rand sa identifici cand se intampla. Observa contextele si situatiile in care ai tendinta de a te sabota singur. Sunt anumiti factori declansatori, anumite persoane implicate, anumite amintiri sau experiente pe care le-ai avut in trecut, anumite situatii in care apare mai des aceasta tendinta de sabotaj? Noteaza toate aceste surse de stres si modul in care reactionezi (ce gandesti, ce faci concret). In aceasta etapa nu e necesar sa faci inca nimic pentru a stopa autosabotajul. Important este sa intelegi cand, in ce conditii, cu ce persoane apare aceasta tendinta. Toate aceste informatii ne ajuta sa constientizam si sa ne pregatim pentru cand vom face iar acest lucru.
Teama de esec poate fi unul dintre factorii care stau la baza autosabotajului. Te temi de esec si de aceea faci tot posibilul sa nu ajungi acolo, in schimb pasii pe care ii faci implica autosabotajul. De exemplu, refuzi anumite oportunitati in viata profesionala, pentru ca te temi ca nu te vei descurca. Sau eviti sa te implici intr-o relatie serioasa, pentru ca te temi ca vei avea de suferit. In acest caz, pune in balanta „esecul” pe care il percepi si rezultatele masurilor pe care le iei pentru a-l evita.
Mai multe despre frica de esec si cum o putem gestiona – in acest articol.
S-ar putea ca anumite comportamente autosabotante sa apara atunci cand cauti o iesire din ceva ce nu iti place. De exemplu, daca mereu amani sa incepi sarcinile de serviciu, e posibil sa nu iti placa ceea ce faci si sa nu te simti multumit/implinit. Sau poate sabotezi relatiile in care intri, cand de fapt in aceasta perioada a vietii iti este mai bine singur. De aceea, e important sa afli ce iti place si ce iti doresti de la viata, pentru ca apoi sa iti canalizezi atentia si energia catre acolo.
Nu e vorba doar de acele obiective pe care ni le propunem pe termen lung, ci mai degraba de scopuri mici, realizabile, si care, realizate zilnic, ne ajuta sa ajungem la scopul final. Un exemplu in acest sens: urmeaza sa sustii un examen important, iar de fiecare data cand te pregatesti pentru un examen ai tendinta de a amana cat mai mult invatatul si de a face orice altceva in loc. Obiectivul principal este sa te pregatesti pentru examen si sa il iei. Dar obiectivul de azi este sa rezisti cat mai mult tentatiei factorilor care te distrag de la invatat.
Autosabotajul este deseori stimulat de acea voce interioara, negativa si extrem de critica cu noi insine, care ne spune ca nu putem, ca nu meritam, ca nu valoram suficient etc. Practicarea autocompasiunii poate reduce aceasta voce; treptat invatam sa ne acceptam pe noi insine asa cum suntem si sa nu ne mai judecam atat de aspru.
Nu e usor sa identifici si sa opresti de unul singur tiparele autosabotante cu care ai functionat pana acum. Explorarea cauzelor autosabotajului, respectiv a mecanismelor inconstiente care il provoaca, a emotiilor care cauzeaza disconfort si a nevoii persoanei de a se proteja, poate fi realizata cel mai bine in cadrul terapiei. Psihoterapeutul te ghideaza in a descoperi care sunt tiparele tale disfunctionale care declanseaza tendinta de autosabotaj. De asemenea, cu ajutorul sau, poti invata cum sa reactionezi altfel, mai sanatos, decat prin a te sabota.
Efectele autosabotajului nu sunt deloc imbucuratoare. Acestea variaza ca impact in functie de frecventa si de domeniul din viata in care persoana are tendinta de a se sabota singura. De exemplu, mancatul emotional poate sabota orice incercare de a tine o dieta si de a scadea in greutate, in timp ce autosabotarea relatiilor romantice in care persoana s-ar putea implica poate duce la imposibilitatea de a dezvolta o astfel de relatie de durata.
Mai multe despre mancatul emotional si modul in care ne saboteaza gasiti in acest articol.
Autosabotajul ne impiedica sa ne atingem obiectivele, ne opreste din a evolua si a ne dezvolta, ne opreste din a dezvolta relatii profunde, iar unele forme de autosabotaj pot avea un impact negativ si asupra sanatatii. De asemenea, autosabotajul scade increderea in sine si stima de sine, facand si mai puternica vocea interioara extrem de critica si de negativa cu sine.
Persoanele cu tendinta de autosabotaj au deseori si comportamente pasiv-agresive si dificultati de a-si gestiona furia, aspecte care de obicei afecteaza relatiile cu ceilalti.
Odata ce constientizezi ca ai tendinta de a te autosabota, apoi identifici acele situatii si factori care declanseaza acest tipar si pui in practica metodele prezentate mai sus, poti rupe acest tipar de comportament, astfel incat sa nu se mai repete. E nevoie insa de timp si rabdare, de exersarea acestora, uneori de terapie, pentru a incepe sa observi rezultate.
(1) Self-Sabotage – https://www.psychologytoday.com/intl/basics/self-sabotage
(2) How to Stop Sabotaging Yourself – https://greatergood.berkeley.edu/article/item/how_to_stop_sabotaging_yourself
(3) Self-Sabotage, Overcoming Self-Defeating Behavior – https://www.mindtools.com/pages/article/newTCS_95.htm
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…