Angiografia – indicatii si beneficii

Angiografia este o procedura medicala ce permite examinarea vaselor de sange, pentru a depista blocaje sau alte probleme la nivelul lor. Iata care sunt indicatiile, de cate tipuri poate fi si ce presupune procedura.

Cuprins:

1. Ce este angiografia?
2. Indicatiile procedurii
3. Tipuri de angiografie
4. Cum decurge o angiografie?
5. Beneficii si riscuri

Ce este angiografia?

Angiografia este un examen cu raze X ce permite vizualizarea arterelor si a venelor pentru a diagnostica blocajele si alte probleme ale vaselor de sange. Poate arata integritatea sistemului cardiovascular in anumite zone din corp. Impreuna cu un mediu de contrast injectat printr-un cateter, angiografia identifica zonele de blocaj sau vasele deteriorate din sistemul circulator.

Indicatiile procedurii

Pentru ce se foloseste angiografia? Arterele furnizeaza sange organelor si muschilor din corp. O angiograma ii permite medicului sa vada daca exista un blocaj sau ingustare intr-un vas de sange care poate interfera cu fluxul normal de sange. Aceste artere pot fi partial blocate sau complet blocate de la acumularea de colesterol, celule sau alt material. Prin urmare, reduce fluxul de sange catre o parte a corpului. O angiografie oferi informatii pentru a vedea daca e nevoie de tratament, cum ar fi angioplastia, chirurgie sau daca se poate trata cu medicamente.

O angiografie poate ajuta la diagnosticarea afectiunilor care vizeaza vasele de sange si fluxul de sange prin ele. Acestea includ:

• boli coronariene – fluxul de sange prin artera care alimenteaza muschiul cardiac este perturbat deoarece s-a ingustat;
• anevrism – o sectiune a peretelui vaselor de sange se extinde spre exterior din cauza unei slabiri a peretelui;
• ateroscleroza – vasele de sange devin infundate cu substante grase, cum ar fi colesterolul.

Ateroscleroza este o afectiune in care una sau mai multe dintre artere se ingusteaza si se intaresc din cauza acumularii de materiale grase, cum ar fi colesterolul. Aceste tipuri de materiale sunt cunoscute sub denumirea de placi. Ateroscleroza este potential periculoasa, deoarece poate duce la insuficienta organului si moartea tesuturilor (gangrena). Placile se pot rupe, de asemenea, provocand evenimente precum un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Imaginea de  la o angiografie poate fi, de asemenea, utilizata pentru a ajuta la planificarea procedurilor, cum ar fi angioplastia sau interventii chirurgicale.

Tipuri de angiografie

Daca aveti probleme de circulatie, medicul va poate recomanda o angiografie pentru a afla care este cauza problemei. Rezultatele unei angiografii pot ajuta, de asemenea, la determinarea optiunilor de tratament adecvate. Zonele dense ale corpului, cum ar fi oasele si, intr-o masura mai mica, anumite organe, cum ar fi plamanii, absorb raze X, astfel incat acestea apar albe pe imagini cu raze X. Cu toate acestea, radiografiile conventionale nu produc imagini clare ale vaselor de sange si ale fluxului de sange.

Angiografia este folosita pentru a explora vasele de sange in diferite parti ale corpului, inclusiv creier, inima, rinichi sau extremitati (maini si picioare).

Astfel, tipurile de angiografie includ:

• angiografie cerebrala (creier);
• angiografie coronariana (inima);
• angiografie pulmonara (plamani);
• angiografie renala (rinichi);
• angiografie a extremitatilor (brate sau picioare).

Angiografia cerebrala

Este un tip de angiografie utilizata pentru a examina vasele de sange din cap si gat. O angiografie cerebrala poate fi folosita daca se crede ca vasele de sange care furnizeaza sange creierului (arterele carotide) s-au ingustat, afectand fluxul de sange. Acest lucru poate fi periculos, deoarece poate declansa un atac cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu (mini-AVC).

Dupa un accident vascular cerebral, o angiografie cerebrala poate fi utilizata pentru a evalua gradul de deteriorare a vaselor de sange. In unele cazuri, poate ajuta la identificarea cauzei care sta la baza unui accident vascular cerebral. O angiografie cerebrala poate ajuta, de asemenea, la identificarea unui anevrism (o umflatura in peretele vasului de sange din creier) sau o tumora cerebrala, care este o crestere anormala a tesutului din creier.

Angiografia coronariana

Angiografia coronariana (coronarografia) este folosita pentru a examina vasele de sange care alimenteaza muschiul cardiac. Poate fi utilizat daca aveti oricare dintre urmatoarele conditii:

• atac de cord – o urgenta medicala grava in care alimentarea cu sange catre inima este blocata brusc, de obicei de un cheag de sange;
• angina – durere in piept care apare atunci cand alimentarea cu sange a inimii este restrictionata;
• boli coronariene – alimentarea cu sange a muschiului cardiac este blocata sau intrerupta de acumularea de substante grase in arterele coronare (vasele de sange care alimenteaza inima).

O angiografie coronariana poate fi, de asemenea, utilizata daca aveti o afectiune cardiaca. Va ajuta sa determinati cel mai potrivit tip de tratament. Aceasta poate fi:

• angioplastie coronariana si stenting – o procedura pentru largirea arterelor coronare blocate sau ingustate;
• bypass coronarian – o procedura chirurgicala pentru a devia sangele in jurul arterelor inguste sau infundate, pentru a imbunatati fluxul de sange catre muschiul inimii;
• inlocuirea valvei aortice – o interventie chirurgicala pentru tratarea problemelor care afecteaza valva aortica, care este valva ce controleaza fluxul de sange din ventriculul stang al inimii spre artera principala a corpului.

Angiografie pulmonara

O angiografie pulmonara poate fi utilizata pentru a examina vasele de sange din plamani. De obicei, se face atunci cand o persoana are un cheag de sange intr-unul dintre vasele de sange din plamani. Aceasta este cunoscuta sub numele de embolie pulmonara.

CT – angiografia pulmonara  implica injectarea de colorant de contrast in vasele de sange ale plamanilor inainte de o tomografie. Daca aveti o embolie pulmonara in unul dintre plamani, va aparea pe tomografie ca blocaj in alimentarea cu sange.

Angiografie a extremitatilor

O angiografie a extremitatilor poate fi utilizata pentru a examina vasele de sange din brate si picioare. Aceasta procedura este adesea folosita daca se crede ca aportul de sange al muschilor membrelor a devenit restrictionat. Aceasta este cunoscuta sub numele de boala arteriala periferica si provoaca o serie de simptome, dintre care cel mai frecvent este dat de crampele dureroase la mers. O angiografie de acest tip poate fi, de asemenea, utilizata pentru a verifica ingustarea si intarirea arterelor (ateroscleroza) la nivelul bratelor si picioarelor.

Angiografie renala

Angiografiile renale pot fi utilizate pentru a examina vasele de sange din rinichi. Procedura poate fi recomandata daca aveti simptome, care sugereaza ca alimentarea cu sange a rinichilor a fost blocata intr-un fel. Aceste simptome includ:

• hipertensiune arteriala care nu raspunde la tratamentul cu medicamente;
• umflarea in anumite zone ale corpului, cum ar fi picioarele, din cauza acumularii de lichide (edem);
• simptome ale bolilor renale.

Alte utilizari

O angiografie poate fi de asemenea folosita pentru urmatoarele motive:

• localizarea locului unei sangerari interne;
• detectarea unui cheag de sange;
• examinarea leziunilor la nivelul unor organe;
• planificarea unei interventii chirurgicale care implica vasele de sange.

Cum decurge o angiografie?

Inainte de procedura

Inainte de o angiografie se pot recomanda alte teste mai intai, cum ar fi ECG (electrocardiograma), analize de sange sau radiografie toracica. Se recomanda adesea evitarea consumului de alimente sau bauturi cu 4-6 ore inainte. In alte cazuri, trebuie sa se consume lichide inainte. Medicul va va oferi indicatiile necesare. Inainte de procedura informati medicul despre starea de sanatate, orice medicamente luati, alergii, boli renale, diabet etc.

Ce se intampla in timpul procedurii?

In procedura standard, care este efectuata de un medic, medicul introduce un tub subtire (cateter) in artera printr-o mica incizie cam de dimensiunea varfului unui creion, in zona bratului sau inghinal. Se injecteaza apoi un agent de contrast care favorizeaza vizualizarea vaselor de sange. Pacientul va fi constient in timpul procedurii, astfel incat sa poata urma instructiunile, iar inima si tensiunea arteriala vor fi monitorizate. Cand colorantul patrunde in organism, se poate simti o caldura usoara. Ulterior, se preiau imagini cu ajutorul razelor X. In majoritatea cazurilor, angiografiile sunt proceduri planificate care sunt efectuate sub anestezic local. Cu toate acestea, anestezicul general poate fi utilizat pentru copii mici.

Colorantul face ca sangele care curge in interiorul vaselor de sange sa fie vizibil pe o radiografie si prezinta orice zona ingustata sau blocata in vasul de sange. Colorantul este ulterior eliminat din corp prin rinichi si urina.

In multe cazuri, medicul poate trata un vas de sange blocat fara interventie chirurgicala, in acelasi timp in care este efectuata angiografia. Se trateaza blocajele cu tehnici numite angioplastie si tromboliza.

Angiografia este dureroasa?

Cand anestezicul local este injectat pe piele, puteti simti un anumit disconfort. Daca procedura devine dureroasa, informati asistenta medicala sau medicul, astfel incat sa va poata oferi calmante. Deoarece colorantul este injectat in artere, s-ar putea sa simtiti o caldura (de obicei dureaza doar 20 de secunde) sau nevoia de a urina.

Cat dureaza procedura?

Durata variaza de la pacient la pacient. Durata depinde si de locatia arterei si de cat de complexa este procedura. De exemplu, daca se examineaza o artera mare de la picior, poate dura 30 de minute.

Ce se intampla dupa angiografie?

Dupa procedura se vor monitoriza semnele vitale. Pacientul trebuie sa stea intins in pat cateva ore. Nu e indicat sa conduceti dupa procedura si va puteti relua activitatea normala dupa 2 zile de la procedura. Este posibil sa fie nevoie de spitalizare cateva ore sau peste noapte dupa procedura. Vi se poate cere sa beti lichide pentru a preveni deshidratarea si pentru a curata colorantul din rinichi. In cazul in care cateterul a fost introdus la nivel inghinal, s-ar putea sa vi se solicite sa evitati ridicarea de obiecte grele si incordarea timp de o saptamana pentru a preveni sangerarea.

Beneficii si riscuri

Beneficiile asociate unei angiografie includ:

• e folosita pentru diagnostic, cu scopul de a prezenta imagini foarte detaliate ale vaselor de sange din interiorul creierului, inimii si rinichilor;
• poate fi folosita pentru a afisa blocaje in vasele de sange etc.

Riscuri asociate unei angiografii

In comparatie cu alte teste imagistice, procedurile de angiografie prezinta un risc putin mai mare. Este important de retinut, insa, ca testul este foarte sigur, mai ales atunci cand este efectuat de personal medical cu experienta. Medicul va lua in considerare riscurile inainte de a recomanda o angiografie. Riscurile posibile sunt:

• adesea nu e recomandata in sarcina timpurie;
• cantitatea de radiatii la care sunteti expus depinde de numarul de imagini preluate si de regiunea corpului examinata;
• alergie la colorant – e posibil sa apara greata, stranut, varsaturi, mancarime, urticarie si ameteli;
• infectie, sangerare sau vanatai la locul injectarii;
• cheag de sange in peretele vasului de sange sau o slabiciune a peretelui vaselor de sange care ar putea avea nevoie de tratament.

Referinte:
(1) Angiography , link: https://www.nhs.uk/conditions/angiography/what-happens/
(2) Coronary angiogram, link: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904
(3) Angiogram, link: https://www.healthdirect.gov.au/angiogram
(4) What is Angiography?, link: https://www.news-medical.net/health/What-is-Angiography.aspx
(5) Angiogram (Angiography Procedure), link: https://www.hopkinsmedicine.org/heart_vascular_institute/conditions_treatments/treatments/angiogram.html
(6) Angiography, link: https://www.nhsinform.scot/tests-and-treatments/scans-and-x-rays/angiography